Apa, următoarea criză care va lovi Europa. România se află pe lista alertei de secetă

Continentul european este amenințat de o nouă secetă, după o iarnă cu puține ploi și căderi de zăpadă. Abia este primăvară și deja un sfert din Europa se află în situație de secetă. Iar mai multe țări se pregătesc pentru o repetare – sau chiar mai rău – a verii uscate de anul trecut.

Continentul, blocat într-un ciclu periculos

Știrile rele bundă: un rezervor cheie care alimentează cu apă milioane de persoane în Catalonia se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii. Cel mai mare râu din Italia se află deja la un nivel la fel de scăzut ca cel înregistrat anul trecut. În Franța, fermierii din vestul țării își dispută apa cu locuitorii mai multor zone, ultimii fiind afectați de rezervoarele pentru irigații aflate în construcție pentru primii.

Un studiu realizat cu ajutorul datelor prin satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de secetă severă din 2018. Temperaturile în creștere fac dificilă recuperarea acestui deficit, lăsând continentul blocat într-un ciclu periculos în care apa devine din ce în ce mai rară. ”Cu câțiva ani în urmă aș fi spus că avem suficientă apă în Europa”, a declarat Torsten Mayer-Gürr, unul dintre autorii principali ai studiului satelitar. ”Acum se pare că ne putem confrunta cu probleme”.

În timp ce condițiile meteo favorizând umezeala din următoarele săptămâni ar putea ajuta alimentarea cu apă a solurilor de suprafață și ar putea contribui, astfel, la sprijinul agriculturii, chiar și o primăvară ploioasă nu poate remedia deficitul actual de apă subterană din Europa, avertizează experții.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Cu apropierea verii, guvernele se străduiesc acum să abordeze atât penuria actuală de apă, cât și pe cea viitoare – gestionând în același timp tensiunile generate de concurența tot mai mare pentru apă. Seceta, a declarat săptămâna trecută premierul spaniol Pedro Sanchez, ”va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.

Recolte compromise

Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și subterane ale Europei. Iarna ar fi trebuit să aducă, teoretic, așteptate rezerve de apă. Dar în multe dintre cele mai afectate regiuni ale continentului nu a plouat sau a nins prea mult. Franța, unde nu a plouat mai mult de 30 de zile consecutive în ianuarie și februarie, a cunoscut cea mai secetoasă iarnă din ultimii 60 de ani.

Fundația de cercetare CIMA din Italia a constatat o reducere de 64% a ninsorilor până la jumătatea lunii aprilie. Râul Po este la fel de împuținat ca vara trecută. Lacul Garda este deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu. Un raport al asociației spaniole a fermierilor COAG a declarat că unele culturi de cereale trebuie ”anulate” în patru regiuni întregi în acest an. Iar un meteorolog a declarat pentru El Pais că ”trebuie să ne luăm adio de la aproape întreaga recoltă de măsline”.

Deja caniculă în Spania

Rezervorul Sau, la nord de Barcelona, a scăzut atât de mult încât autoritățile au decis să scoată peștii din el pentru a evita ca aceștia să moară și să contamineze rezervele de apă din regiune. În întreaga Catalonia, nivelul rezervoarelor a diminuat la doar 27% – în luna aprilie. Iar până la sfârșitul lunii, Spania se confruntă cu un val de căldură neobișnuită pentru această perioade, cu temperaturi maxime de 39 de grade și minime de 20 de grade.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Potrivit ministrului Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, disponibilitatea apei în Spania, la fel ca în Franța, ar putea scădea cu până la 40% până în 2050. Precipitațiile de iarnă sunt cruciale în special pentru țările mediteraneene, a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam.

Având în vedere precipitațiile slabe din acest an și stratul subțire de zăpadă din Alpi, ”dacă nu vor fi multe precipitații acum atunci seceta este în esență instalată”, a adăugat el. Cu toate acestea, orice ploaie de primăvară ar servi doar la atenuarea stresului hidric din această vară. Pentru ca Europa să iasă din cercul vicios de a începe fiecare an cu un deficit major de apă subterană,”am avea nevoie de aproape un deceniu, cu ani în care se înregistrează precipitații abundente”, a avertizat Hattermann.

Rolul schimbărilor climatice

A prevedea precipitații pe perioade atât de lungi este o chestiune dificilă, mai ales în condițiile în care schimbările climatice modifică tiparele privind precipitațiile. Una dintre puținele proiecții pe termen lung, prognoza serviciului meteorologic german pentru anii 2020, prevede că, în mare parte a deceniului, precipitațiile în Germania vor fi mai degrabă mai puține.

Dar chiar dacă nivelurile de precipitații rămân aceleași, schimbările climatice vor reduce disponibilitatea apei în zone întinse din Europa. Seceta este un fenomen complex și mulți factori – cum ar fi gestionarea necorespunzătoare a apei sau consumul excesiv – pot juca un rol. Cu toate acestea, creșterea temperaturilor va exercita cu siguranță o presiune și mai mare asupra aprovizionării cu apă a Europei.

Potrivit lui Hattermann, există trei moduri în care încălzirea globală face ca continentul să devină mai secetos. În primul rând, cu cât temperaturile cresc mai mult, cu atât mai multă apă se va evapora. ”Doar acest fenomen contribuie la secetă și uscăciune”, a spus el. ”Practic, ar trebui să avem o creștere constantă a precipitațiilor pentru a compensa creșterea evaporării”.

În al doilea rând, schimbările climatice slăbesc jetstream-ul european, ceea ce înseamnă că sistemele de presiune atmosferică se pot bloca, creând perioade prelungite de condiții de căldură și secetă – așa cum s-a întâmplat anul trecut – sau ploi abundente și prelungite, așa cum s-a întâmplat în timpul inundațiilor severe din 2021. Și, în cele din urmă, ghețarii și stratul de zăpadă din Europa se micșorează rapid din cauza temperaturilor în creștere – ceea ce lipsește râurile europene importante, precum Rinul, Dunărea, Rhone sau Po, de rezerve vitale.

România, pe lista secetei

În acest an, contribuția apei de topire la rezervoarele de apă ale Europei ”va fi într-adevăr mult mai mică decât de obicei”, a declarat Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene. În această vară, Spania, sudul Portugaliei, Italia și Franța par deosebit de vulnerabile, potrivit lui Toreti.

”Dar Polonia și alte regiuni precum Bulgaria, România, Grecia prezintă condiții de avertizare pentru secetă”, a spus el. Observatorul european privind seceta indică, de asemenea, un stres hidric în țările nordice. Landul Brandenburg, un punct nodal al secetei din Germania, a înregistrat precipitații peste medie în ultimele luni – și totuși nivelurile apelor subterane sunt mai scăzute decât anul trecut, a remarcat Hattermann. ”În ciuda tuturor ploilor pe care le-am avut, situația nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit”, a spus el.

Capitalele – marcate de efectele distrugătoare ale ale verii trecute asupra unor sectoare precum agricultura, energia și industria – se străduiesc să elaboreze răspunsuri la penuria actuală și la cea preconizată. La începutul acestei luni, Italia a emis un decret privind reducerea birocrației pentru infrastructura de apă, inclusiv pentru instalațiile de desalinizare. În ianuarie, Spania a publicat un nou set de planuri de gestionare a apei.

Noua strategie națională de gestionare a apei a președintelui francez Emmanuel Macron vizează reducerea consumului global de apă cu 10 % până la sfârșitul deceniului. În cadrul planului, fiecare sector va fi solicitat să elaboreze propuneri pentru a-și reduce consumul de apă. Strategia Germaniei, adoptată în martie, include măsuri pentru a face utilizarea „sustenabilă” a apei în zece domenii până în 2050, precum și o listă de 78 de măsuri care trebuie puse în aplicare până în 2030.

Gestionare deficitară a resurselor

Criticii susțin însă că țările fac prea puțin pentru a aborda problema gestionării deficitare a resurselor, care este încă răspândită pe întreg continentul, ceea ce agravează efectele diminuării disponibilității apei. Potrivit industriei, se estimează că un sfert din apa potabilă din Europa se pierde de-a lungul conductelor care prezintă scurgeri, scrie Politico.

Eleonora Evi, politician ecologist italian și fost europarlamentar, a criticat planul guvernului său pentru că nu a reușit să abordeze rădăcina crizei apei din țară. Guvernul ar trebui să se concentreze pe reîmpădurire și pe politici care să oprească pierderile de apă potabilă cauzate de scurgeri, a spus ea. ”Evident, apa este o resursă finită, iar noi, ca societate, nu am fost, probabil, cât se poate de eficienți în gestionarea acestei resurse finite”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus, serviciul european de observare a climei.

Între timp, gestionarea apei – și decizia cine are acces la ea – se transformă într-o problemă politică pe întreg continentul. Vara trecută, au fost impuse restricții de utilizare a apei în Marea Britanie, Franța, Spania și Italia, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la prioritizarea utilizării apei pentru infrastructura turistică, marile instalații industriale și agricultură. Unele municipalități se confruntă deja cu noi restricții – în altele, acestea nu au fost ridicate niciodată. Catalonia a impus recent limite, inclusiv o reducere obligatorie de 40 % a consumului de apă pentru agricultură.

Bătălia pentru apă

În sudul Germaniei, disputele juridice legate de apă s-au dublat în ultimele două decenii. Iar în Franța, tensiunile dintre ecologiști și agricultori cu privire la construcția unor rezervoare de apă pentru irigații au provocat luna trecută ciocniri violente. Rezervoarele au rolul de a-i ajuta pe fermieri să facă față condițiilor mai secetoase din timpul verii prin pomparea apelor subterane în timpul iernii, care pot fi apoi folosite pentru irigații în timpul verii.

Dar grupurile ecologiste spun că sectorul agricol ar trebui să ia măsuri pentru a reduce consumul de apă. Marine Tondelier, șefa Partidului Verzilor din Franța, a calificat rezervoarele drept ”injuste” și ”o însușire și o privatizare a resurselor de apă de către o minoritate în detrimentul majorității”.

În regiunea spaniolă Andaluzia, planurile Partidului Popular de centru-dreapta, aflat la guvernare, și ale partidului de extremă-dreapta Vox de a spori irigațiile în apropierea zonelor umede Donana, protejate de UNESCO, au stârnit indignarea ecologiștilor și a partidelor de opoziție. Maribel Mora, de la partidul de extremă-stânga Podemos, a vărsat, la începutul acestei luni, o ceașcă cu nisip pe scaunul parlamentar al premierului Andaluziei, susținând că Doñana va arăta ”ca un deșert” dacă controversatul proiect de lege va fi adoptat. ”Oamenii resimt acest lucru”, a declarat Hattermann. ”Bătălia în jurul distribuției apei este deja în desfășurare”.