„Ar duce la autodistrugere!” Generalul Virgil Bălăceanu explică de ce SUA și Rusia nu vor folosi armele nucleare

Într-o perioadă în care este vehiculată tot mai des ipoteza unui Al Treilea Război Mondial, în care s-ar folosi forța neconvențională, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu explică faptul că „folosirea armelor nucleare strategice este exclusă, pentru că ar duce la autodistrugere. Ambele mari puteri nucleare, SUA și Rusia, sunt perfect conștiente de acest lucru”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Criza rachetelor din Cuba nu a dus la un nou război mondial. URSS și SUA știau că armele nucleare ar duce la autodistrugere!”

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles consideră că scenariul războiului din Ucraina nu presupune trecerea la stadiul de conflict nuclear. În ciuda declarațiilor agresive venite de la Moscova, nu asistăm decât la o stare de echilibru în privința etalării capacităților nucleare ale SUA și ale Rusiei. De altfel, fostul oficial român a menționat că nu ne aflăm la prima situație în care cele două mari puteri se tachinează din acest punct de vedere.

„Amenințările Rusiei sunt prea frecvente, pentru că, de regulă, Moscova a ascuns ideea războiului mondial, mai ales în perioada URSS-ului, când, dincolo de realitatea pe care o cunoaștem, teoretic, politica sovieticilor era pacifistă. Rușii afirmau că trebuie să fie pregătiți pentru apărarea socialismului și a comunismului, a URSS-ului și a statelor aliate etc.”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, generalul Virgil Bălăceanu.

Acesta a amintit principalul precedent istoric, criza rachetelor din Cuba, care s-a petrecut în anul 1962: „Elementele mai dificile ale unui posibil război nuclear au apărut de-a lungul timpului, iar criza rachetelor din Cuba este des menționată ca exemplu. La vremea aceea au existat condițiile unui asemenea război, dar iată că acea situație a fost depășită, într-un context în care arma nucleară era în plină dezvoltare”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Criza rachetelor cubaneze a fost momentul cheie din timpul Războiului Rece, când conflictul mocnit dintre SUA și URSS a fost foarte aproape să devină unul nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial. Criza a debutat la 14 octombrie 1962 și s-a încheiat la 20 noiembrie, în același an. Totul a început în momentul în care personalul tehnic al spionajului american, care analiza datele avionului-spion sovietic U-2, a descoperit că rușii construiseră în Cuba lansatoare de rachete nucleare cu rază medie de acțiune.

China, în total dezacord cu folosirea armelor nucleare

Interlocutorul nostru a explicat că Războiul Rece a cunoscut capacități de lovire nucleară cu mult peste cele actuale. „Cu siguranță, și acestea din zilele noastre sunt suficiente pentru autodistrugere. Însă, în acele vremuri a fost o adevărată competiție pentru înarmare, care ținea de calitățile tehnico-tactice ale sistemelor de lovire nucleară, dar și de numărul de focoase”, a precizat generalul Bălăceanu.

„A fost un Război Rece, care, din fericire pentru noi, nu s-a transformat într-un „Război Cald”, iar una dintre concluzii este aceea că această transformare nu s-a produs tocmai datorită capacității nucleare pe care o dețineau atât SUA, cât și URSS”, a continuat acesta.

Militarul român a confirmat faptul că și în prezent se manifestă o competiție nucleară între americani și ruși, deoarece există un echilibru: „Celelalte țări, precum China, India, Pakistan, Franța, etc. sunt posesoare de capacități nucleare și nu puteri nucleare. Cele două mari puteri nucleare sunt cei doi jucători principali, SUA și Federația Rusă”.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Din acest motiv, China, un stat care este unul dintre competitorii SUA și a doua țară din punctul de vedere al puterii economice, este un actor foarte important în relațiile internaționale, fiind foarte atent în ceea ce ar însemna folosirea armei nucleare de către Moscova. China ar fi într-un total dezacord cu folosirea armei nucleare tactice, nu mai vorbesc despre izbucnirea unui Al Treilea Război Mondial nuclear, care ar fi autodistrugător”, a subliniat partenerul nostru de dialog.

„Aflată într-un dezechilibru la capitolul capacităților nucleare, China nu ar admite, în niciun caz, folosirea armei nucleare în Ucraina, pentru că, în definitiv, ar deschide Cutia Pandorei în privința folosirii armei nucleare tactice, fie ea chiar și de putere foarte mică, de 0,3 kilotone. Acest fenomen ar crea precedentul folosirii armei nucleare într-un conflict”, a adăugat generalul Virgil Bălăceanu.

Așadar, cunoscându-se cu capacități reduse din acest punct de vedere, China, care nici măcar nu beneficiază de un buget foarte mare pentru apărare, este precaută. Am aflat că bugetul este dezvoltat, în mod special, pentru structurile clasice: „China dezvoltă într-o anumită proporție și arma nucleară, dar este greu să ajungă la paritate cu Federația Rusă și cu SUA”.

Amenințările Moscovei fac parte din retorica războiului

Toate aceste date conduc la concluzia că „amenințările Rusiei nu fac parte decât dintr-o retorică. Noi nu trebuie să vorbim despre o asemenea conflagrație, pentru că în acest moment nu sunt create condițiile pentru externalizarea conflictului din Ucraina, astfel încât să discutăm despre un posibil război european sau, și mai mult, despre unul mondial”.

„Așadar, din acest punct de vedere, lucrurile sunt complexe. În retorică pot apărea asemenea amenințări. Însă, în realitate, războiul nuclear strategic este imposibil, pentru că duce la autodistrugere. Desigur, există scuturi anti-rachetă de ambele părți, și mă refer la structurile împotriva rachetelor balistice intercontinentale. Dar acestea nu sunt infailibile, în condițiile în care nu folosești unu la zece rachete nucleare strategice, ci folosești o salvă”, a continuat specialistul român.

Cu alte cuvinte, procedeul într-o astfel de situație, pe care cu toții o dorim doar ipotetică, este următorul: „În momentul în care ești conștient de faptul că inamicul îți poate distruge 20-30 de rachete nucleare strategice, ceea ce presupune un scenariu apocaliptic, tu lansezi dublu, luând în calcul că jumătate dintre ele vor atinge ținta. Așadar, chiar și în condițiile existenței scutului, acest lucru ar presupune autodistrugere. De ce să discutăm noi, în condițiile Apocalipsei și a distrugerii omenirii?”…

Războaiele din Coreea și din Vietnam, momente cheie în care a existat pericolul nuclear

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a menționat că este important să ținem cont și de faptul că, la ora actuală, există un număr foarte important de rachete, și luăm în calcul în jur de 6000 de focoase. Referitor la amenințările cu folosirea armelor nucleare, nu avem de-a face cu un șantaj, ci cu un echilibru, iar atunci când discutăm despre descurajare, aceasta apare și în termeni retorici.

„De-a lungul timpului, URSS a dus războaie clasice, în care nu s-a confruntat direct cu NATO, ci prin intermediari. Războiul din Coreea și cel din Vietnam sunt exemplele cele mai importante. Respectivele conflicte militare nu au dus la folosirea armei nucleare, deși interesele celor două țări erau într-o totală opoziție. Lucrurile trebuie gândite și în acești termeni”, a declarat partenerul nostru de discuție.

Acesta a amintit că, în general, în privința folosirii armelor nucleare, tactice sau strategice, nu există diplomație, ci descurajare: „Mesajul este „am capacitatea să te lovesc, în momentul în care tu m-ai lovit. Te pot lovi proporționat sau disproporționat”. Iar asta presupune ce spuneam anterior. În momentul în care ar fi distrus New York-ul, ar fi distrusă și Moscova. În asemenea condiții, oare la ce rezultat am ajunge și care ar fi câștigul?”.

Practic, niciuna dintre părți nu ar avea ceva de câștigat. În schimb, omenirea s-ar găsi în fața unui cataclism. „Trebuie să avem acest instinct de conservare, care nu poate fi depășit. Arma nucleară există de zeci de ani și nu a fost folosită, deși cele două blocuri militare, NATO și Tratatul de la Varșovia, erau complet antagonice”, a amintit ofițerul român.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a încheiat pe același ton: „Lupta pentru sferele de influență presupunea o ideologie diferită, schimbarea de regimuri și o piață economică diferită. Și totuși, criza rachetelor din Cuba, momentul cel mai critic, care trebuie analizat de fiecare dată, nu a dus la începerea unui război nuclear”.