Credibilitatea lui Putin, lovită de dronele ucrainene. „Rușii vor gândi că momentul său de lider a trecut”

Atacurile cu drone s-au întețit în regiunea Moscovei, iar această nouă fază a războiului dintre Rusia și Ucraina ar putea schimba cursul „jocului”. Tocmai de aceea au apărut întrebări firești, legate de impactul acestui nou tip de atacuri, pe „teren” rusesc de această dată, dar și de posibila atitudine a lui Vladimir Putin, de la care mulți se așteaptă să depășească nivelul declarativ. Specialistul în politică externă Șerban Filip Cioculescu este de părere că, dincolo de importanța strategică, „unul dintre scopurile atacurilor cu drone este zdruncinarea popularității liderului de la Kremlin”.

Șerban Filip Cioculescu: „Dacă Putin va deveni liderul unei țări care se dovedește incapabilă de apărare, rușii vor gândi că momentul său de lider a trecut”

În trecut, cercetătorul științific Șerban Filip Cioculescu a mai semnalat faptul că Vladimir Putin se folosește de propagandă, prin orice mijloace, pentru a-și consolida puterea. Acum, însă, imaginea liderului moscovit s-a șubrezit, nu din pricina situației de pe frontul din Ucraina sau din cea a contestatarilor de care nu pare să ducă lipsă inclusiv în propria țară, ci din cauza loviturilor militare primite pe „teren propriu”. Atacurile cu drone au devenit o modă, iar intervievatul nostru a relevat amplitudinea acestora.

„După părerea mea, scopul ucrainenilor este multiplu. Pe de o parte, ei doresc să distrugă puncte de comandă, depozite de muniție și de carburant, pentru a perturba eficiența armatei ruse, a-i diminua capacitatea defensivă și de a o demoraliza. Dar este vorba și despre lovirea credibilității lui Vladimir Putin”, și-a început comentariul Șerban Filip Cioculescu, expert în cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare, în exclusivitate pentru FANATIK.

Specialistul în politică externă a explicat că, „în condițiile în care Vladimir Putin va deveni liderul unei țări care este incapabilă să se apere, să-și protejeze civilii și infrastructurile de loviturile unui stat mult mai slab, cum este cazul Ucrainei, atunci, automat, cetățenii ruși se vor gândi că poate momentul lui său ca lider a trecut. În situația în care Putin nu le poate oferi securitate și liniște compatrioților săi, atunci lucrurile vor căpăta o altă gravitate”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Combatantele caută atuuri pentru negocierile viitoare

De curând, Rusia a ripostat în fața loviturilor ucrainene prin lovirea portului dunărean Ismail, fapt care l-a făcut inclusiv pe președintele României, Klaus Iohannis, să declare că „acestea sunt crime de război”. Bombardamentul a fost vizibil din Turcia, iar acest „joc de șah” cu drone nu se află în stadiul primelor „mutări”, așa încât orice continuare este posibilă.

Cu o zi înainte, potrivit The Guardian, o dronă a lovit fațada unui zgârie-nori din Moscova. Primarul Serghei Sobyanin a declarat că „apărarea antiaeriană rusă a doborât mai multe drone, una dintre ele vizând un turn care mai fusese lovit într-un atac anterior”.

Ucraina a fost acuzată imediat de atac terorist, iar, potrivit Ministerului rus al Apărării, alte două drone au fost distruse în districtele Odintsovo și Narofominsk, aflate în apropierea capitalei. Loviturile s-au produs după ce duminică alte trei aparate de acest tip au fost doborâte pe cerul Moscovei, deși Ucraina nu și-a revendicat responsabilitatea pentru respectivele atacuri. Dar, dincolo de efectele imediate, duelul dronelor poate avea și o altă însemnătate, asupra căreia a atras atenția interlocutorul nostru:

„Nu în ultimul rând, poate fi vorba și despre o probabilă negociere, mai exact despre posibila ajungere la discuțiile legate de pace, deoarece este important de pe ce poziții încep cele două țări aceste tratative. Situația în care negociezi cu o Rusie triumfătoare și încrezătoare e una. Însă în condițiile în care tratezi cu o Rusie neîncrezătoare, amenințată și aflată într-o poziție incertă, situația e diferită”.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În opinia lui Șerban Filip Cioculescu, „războiul dronelor este un complement al războiului terestru, de uzură și nimicitor, care se desfășoară de atâta vreme. Chiar dacă nu înclină balanța, deoarece coloana vertebrală a adversarului nu poate fi zdrobită doar cu lovituri de drone sau cu rachete, o asemenea măsură are o eficiență sporită. Însă, până la urmă, un război se câștigă terestru, nimicind forțele adversarului, obligându-l să se retragă, ocupând teritorii sau eliberându-le, în funcție de situație”.

Rușii domină spațiul aerian de luptă

Partenerul nostru de dialog consideră că „există o campanie reciprocă, atât din partea rușilor, cât și din cea a ucrainenilor, de lovire cu drone a zonelor importante din punct de vedere simbolic și strategic pentru adversar. Bineînțeles că, având în vedere că dețin mai multe rachete și o capacitate convențională de lovire superioară, rușii domină acest război”.

„Până la urmă, ei sunt agresorii. Dar și ucrainenii folosesc atât dronele primite din Vest, cât și pe cele din producția proprie – pentru că au dezvoltat, cu ajutorul tehnologiei occidentale, drone miniaturale, terestre și navale, de foarte bună calitate – pentru a distruge infrastructuri critice ale adversarului”, a continuat Șerban Filip Cioculescu, care a ținut să adauge:

„Folosirea dronelor reprezintă un fenomen tehnologic și psihologic care denotă avantajul uneia dintre tabere față de adversar. De asemenea, este un element de demoralizare a inamicului. Din acest punct de vedere, să nu uităm că sunt lovite elemente critice și simbolice ale adversarului”.

Atacurile Ucrainei pe teren rusesc, profund justificate

În spațiul public există, de ceva vreme, o discuție legată de faptul că Ucraina continuă războiul și dincolo de granițele sale. Legitimitatea în timpul unui conflict militar este o temă deopotrivă importantă și atractivă, motiv pentru care am dorit să aflăm părerea intervievatului nostru cu privire la acest subiect.

„Nu trebuie să ne luăm după Vladimir Putin, care declară toate acțiunile ce se petrec în teritoriul rusesc drept atacuri teroriste. Cu toate acestea, există și o logică în retorica liderului de la Kremlin, deoarece el consideră întregul război din Ucraina drept o operațiune militară specială. Din acest punct de vedere, în momentul în care și cei agresați ripostează, automat el trebuie să-i clasifice ca fiind extremiști sau teroriști”, a comentat Cioculescu.

În ciuda acestui fapt, cercetătorul a amintit că în momentul în care se ajunge la un război interstatal, iar o țară agresează o alta, nu există nicio garanție că respectivul conflict se va desfășura exclusiv pe teritoriul celui atacat inițial. Până la urmă, războiul se poartă peste tot unde este posibil, iar aceasta este una dintre legile „câmpului de bătălie”.

Partenerul nostru de discuție a argumentat, în acest sens: „Există o mulțime de variante, de la războiul clasic la cel cibernetic sau hibrid, iar lumea a evoluat. Nu ne mai găsim în secolele XVIII – XIX, pe vremea lui Napoleon I sau pe timpul Primului Război Mondial, atunci când conflagrațiile se desfășurau exclusiv pe câmpul de luptă, adică în spații deschise. În zilele noastre, câmpul de luptă s-a lărgit”.

Practic, după „Războiul rece”, situația s-a schimbat la nivel global: „Să privim în acest sens conflictele din Siria, din Yemen sau din Congo. Forțele beligerante luptă peste tot, în aglomerările urbane, în păduri, etc. Orice tip de teren, fie parte din țara ta sau din cea a adversarului, este folosit. Nu există limitări, și acest fapt este profund legitim. Din respectivul motiv, nu mi se pare nicio problemă faptul că Ucraina lovește ținte din Rusia, atât timp cât calculează și gestionează riscurile de rigoare”.

„Un joc de-a șoarecele cu pisica sau de-a hoții și vardiștii”

După ce războiul din Ucraina a evoluat până în faza loviturilor aeriene de la distanță, apar o sumedenie de posibilități legate de turnura pe care ar putea-o căpăta evenimentele. Șerban Filip Cioculescu consideră, însă, că trebuie să ne așteptăm în continuare la un conflict de durată, fără surprize de proporții:

„Există mai multe scenarii, dar, după părerea mea, războiul de uzură va continua. Dincolo de producția proprie, atât rușii, cât și ucrainenii primesc drone și rachete din surse externe, astfel că vor continua să se lovească reciproc. Asistăm la un fel de joc de-a șoarecele și pisica sau de-a hoții și vardiștii: cine lovește primul, cine reacționează, care armată elimină puncte mai importante…”.

Interlocutorul FANATIK a amintit un fapt esențial și anume că „atât Rusia, cât și Ucraina sunt mari națiuni industrializate, care beneficiază inclusiv de sprijin exterior. Din acest punct de vedere, Kievul are un avantaj, dar nici Moscova nu se lasă mai prejos, dacă amintim relațiile comerciale cu India, cu China și cu țările din lumea a treia”.

Din acest motiv, „războiul poate dura ani buni. Până la urmă, el se va termina în momentul în care cel puțin una dintre părți va ajunge la concluzia că nu-l mai poate duce. De obicei, aceste scenarii sunt legate de opinia publică. În momentul în care economia este zguduită, oamenii protestează și încep să refuze serviciul militar, liderii intră sub presiune și devin tentați să recurgă la negocieri”.

Folosirea armelor nucleare, o variantă improbabilă

Cu siguranță, situația poate escalada, dar Șerban Filip Cioculescu este optimist: „Nu cred că se va face apel la folosirea armelor nucleare. Să nu uităm că ucrainenii au eliberat zone, mai ales în sud, în apropierea Crimeei, pe care rușii deja le declaraseră ca fiind teritorii proprii. Ori, conform doctrinei nucleare, Rusia poate folosi asemenea arme atunci când îi este amenințată integritatea teritorială”.

„Cu siguranță, vorbim despre o ficțiune, deoarece respectivele teritorii sunt ucrainene, dar faptul că Vladimir Putin nu a dat ordin să se folosească armele nucleare, deși rușii au pierdut inclusiv respectivele teritorii, arată că liderul de la Kremlin nu este chiar atât de irațional pe cât îl bănuim”, a subliniat cercetătorul.

Altfel spus, Putin nu a dorit să amplifice mai mult conflictul, din pricina faptului că a concluzionat că mai mult ar pierde, decât ar câștiga. „Sunt convins că la mijloc nu au stat rațiuni de ordin umanitar, pentru că acest om este monstruos și nu are asemenea preocupări”, a adăugat Șerban Filip Cioculescu, pentru ca în final să ne prezinte o altă fațetă a personalității liderului de la Moscova:

„Dacă Vladimir Putin ar ști că poate câștiga războiul fără a stârni anumite reacții periculoase, sunt convins că ar folosi armele nucleare. Faptul că nu a făcut-o arată că, precum orice om rațional, își calculează costurile și scopurile”.