News

Canicula sufocă România. Vor fi depășite vechile recorduri. Avertismentul ANM: ”Urgență climatică”

În contextul în care meteorologii au emis un cod roșu de caniculă pentru șase județe din România, directoarea departamentului de climatologie al ANM, Roxana Bojariu, a atras atenția asupra altui aspect.
30.06.2022 | 22:46
Canicula sufoca Romania Vor fi depasite vechile recorduri Avertismentul ANM Urgenta climatica
Canicula va afecta vineri zeci de județe din România. Foto: rawpixel.com
ADVERTISEMENT

Vineri, canicula va afecta toată țara. În unele zone va fi cod roșu de caniculă, iar în altele va fi cod portocaliu sau cod galben. În acest context, directoarea departamentului de climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie a subliniat că România se află într-o stare de ”urgență climatică”.

Canicula a provocat primele decese în România

Specialista ANM a atras atenția că în ultimii trei ani au fost identificate din ce în ce mai multe zone în care rezerva de apă a scăzut. Ultimul exemplu în acest sens este secarea lacului natural Amara, renumit în județul Buzău.

ADVERTISEMENT

Nu doar România se confruntă cu seceta de proporții și ”urgența climatică”, ci și țări precum Italia sau Franța. Din cauza temperaturilor foarte ridicate, în România au fost înregistrate joi primele victime.

Este vorba despre un bărbat de 48 de ani, din Satu Mare, care a murit după ce i s-a făcut rău pe stradă, din cauza căldurii. Soarele prea puternic a răpus și o femeie de 46 de ani pe un teren extravilan din comuna Bălușeni, din județul Botoșani.

ADVERTISEMENT

Din păcate, suntem în multe zone din România cu rezerva de apă deficitară în sol și este al 3-lea an pentru zona Moldovei, Dobrogea, când avem o astfel de situație. Și nu doar în Moldova și Dobrogea avem astfel de zone.

Cea mai gravă situație este în estul țării

Sunt zone și în vestul țării, în zone și în sud, dar cea mai mare problemă rămâne în est. Din păcate, tendința aceasta de a avea secetă ar putea să continue în anii și deceniile care vin din două cauze.

ADVERTISEMENT

Pe de o parte temperaturile din ce în ce mai mari, care evaporă mult mai mult rezerva de apă din sol și mult mai rapid. Pe de altă parte, experimentele noastre numerice cu modele climatice ne arată că și cantitatea de precipitații o să scadă vara, cu atât mai mult cu cât vom avea o concentrație mai mare la nivel global de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a declarat Roxana Bojariu pentru Antena 3.

Mai departe, directoarea departamentului de climatologie al ANM susține că încă nu s-a ajuns în punctul critic, dar este necesară schițarea unei strategii pentru întreținerea resurselor de apă: ”Este o problemă globală, iar în România ea se traduce prin această tendință de scădere a cantității de precipitații vara, când necesarul de apă vedem bine că e mai mare.

ADVERTISEMENT

Totuși, pe de o parte, culturile agricole… Pe de altă parte însă, și generarea de energie  prin puterea hidro… Și necesarul în gospodării de apă este mare vara, deci trebuie să avem foarte mare grijă de această resursă.

ADVERTISEMENT

Situația nu este o fatalitate. Dacă noi știm să gestionăm lucrurile, putem să limităm şi facturile acestei consecințe a încălzirii globale. Dar evident că asta cere pregătire, cere acțiune, consecventă, sistematică. Indicațiile de care se vorbește foarte mult.”

Lupta cu schimbările climatice

Roxana Bojariu a mai spus că este nevoie de acțiune rapidă din partea guvernelor, dar și de un plan pe termen lung. Totodată, ea a pus accent pe dezvoltarea cercetării în aceste vremuri în care schimbările climatice conduc spre fenomene meteo extreme:

Clar, trebuie să fie rapidă. Și nu e vorba doar de România. Trăim în urgență climatică, o criză climatică care poate că este uneori mascată de alte evenimente, dar ea rămâne acolo și va trebui să acționăm consecvent. Dar asta cere încă o dată acțiune pe termen lung, dincolo de figurile astea electorale, dincolo de orizontul ăsta scurt de azi pe mâine.

Cere multe lucruri. Cere, de exemplu, finanțarea cercetării, iar asta nu prea se face. Cere, evident, o acțiune în care echipa de disciplinare să vină împreună cu practică, cercetare și mai ales continență. Trebuie să facem lucrul ăsta mereu, nu doar când ne împinge Bruxelles-ul.”