Cupa Mondială din Qatar este cea mai controversată din istoria competiţiei. Ţările europene, în special, au contestat modul în care au fost construite stadioanele şi proiectele de infrastructură pentru acest turneu final, cel mai fierbinte subiect fiind cel al deceselor de pe şantierele qatareze.
Iar între Europa şi Golf este un contrast imens, mai ales în acest context global plin de frământări, cu un război în Ucraina care afectează întregul “Bătrân Continent”. Qatarul, de cealaltă parte nu resimte nicio criză, ba din contră. Mai ales pe perioada turneului final, qatarezii vor să arate că au resurse şi reprezintă un pion important pe piaţa energetică a lumii.
FANATIK este în Qatar de la începutul turneului final, iar unul dintre contrastele remarcate între “Bătrânul Continent” şi Golf la acest turneu final este cel legat de energia electrică. Înainte de a ajunge în Qatar am vizitat mai multe ţări europene printre care şi Germania, iar mesajul interceptat era clar: toată lumea trebuie să facă economie la energie pentru că urmează o perioadă de criză. Asta nu doar în România, ci pe întreg continentul.
Apoi, am venit în Qatar, unde lucrurile stau diametral opus. De la începutul turneului final, totul, dar absolut totul este luminat. Chiar dacă nu este folosit. Toate cele opt stadioane sunt luminate pe parcursul nopţii, chiar dacă nu se joacă fotbal pe toate. Nu contează. Ele strălucesc şi se văd încă din avion, la aterizare.
Dar nu ne referim doar la stadioane. Este aproape imposibil să găseşti o clădire din Doha, zgârie-nori, hoteluri, clădiri publice, care să nu fie luminate peste noapte. Străzile şi aleile sunt toate luminate.
Nu vorbim aici doar de Doha, vorbim de întreaga ţară. De ce? Pentru că toate autostrăzile sunt luminate non-stop. Nu există porţiuni de autostradă unde să fie întuneric şi unde să se vadă doar farurile maşinilor. Pe marginea drumului sunt stâlpi uriaşi de iluminat, singurul lucru întunecat pe parcursul nopţii fiind deşertul.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în camerele de hotel. În momentul în care se schimbă lenjeriile, în toate camerele este lăsată lumina aprinsă şi aerul condiţionat pornit. Iar asta se întâmplă în toate hotelurile, indiferent că vorbim de cele de cinci stele sau trei.
Aerul condiţionat este o altă “obsesie” a qatarezilor. Absolut toate încăperile şi mijloacele de transport în comun au aer condiţionat. Şi unul foarte puternic. În orice clădire intri, te loveşti de aerul condiţionat, hotelurile au aer condiţionat, deşi uneori nu este nevoie.
La metrou există aer condiţionat care vine din pardoseală. Iar acest lucru se întâmplă şi pe unele străzi din Doha, dotate cu aer condiţionat! Da, pe străzile exterioare. Lucrurile stau la fel şi pe stadioane, unde aerul condiţionat scade cu 5 până la 6 grade Celsius temperatura.
Chiar dacă suntem la începutul lunii decembrie, în Qatar sunt în continuare 29-30 de grade Celsius în timpul zilei, dar pe stadioane, indiferent de ora la care se dispută, temperatura de joc este ideală.
Contrastul între “sobrietatea energetică” atât de discutată în această perioadă în Europa şi huzurul energetic din Qatar este imens, ca de la cer la pământ. Iar contractele semnate de qatarezi cu ţări precum Germania şi China pentru furnizarea de gaze şi carburanţi pentru următorii zeci de ani ne demonstrează că nici nu prea are cum să se vorbească în această zonă de crize energetice sau economice.