Ce impact ar avea în Europa reactivarea serviciului militar obligatoriu? Va fi contraproductiv sau va contribui la apărarea regiunii?

Deja în vigoare în mai multe țări europene, înrolarea în rândurile armatei ar putea fi extinsă în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Invazia ordonată de Vladimir Putin asupra țării vecine, începută în februarie 2022, a determinat țările europene să își revizuiască apărarea.

Restabilirea serviciului miliar obligatoriu?

În condițiile în care pacea în regiune nu mai este asigurată, multe capitale occidentale au început să se întrebe dacă serviciul militar obligatoriu este o soluție la temerile lor legate de securitate, declanșând uneori dezbateri aprinse. În august, Lituania și-a anunțat intenția de a prelungi conscripția (recrutarea), alăturându-se astfel Danemarcei, în timp ce politicienii germani și britanici au sugerat că serviciul militar obligatoriu ar trebui să fie restabilit.

Este aceasta abordarea corectă în fața agresiunii rusești? Ce impact ar putea avea asupra Europei reactivarea serviciului militar obligatoriu? Va fi contraproductivă sau va contribui la apărarea regiunii? „Forțele armate ale Europei, în special cele de la granița cu Rusia, își dau seama acum că nu au destule efective”, explică Vincenzo Bove, profesor de științe politice la Universitatea din Warwick și specialist în conscripție. „Ele văd în mod clar serviciul militar obligatoriu ca pe o soluție la această problemă”.

Cui i-ar fi teamă de recruți?

„Nu știm cu adevărat dacă aceasta este o idee bună pentru a descuraja o eventuală invazie rusă”, a spus el, sugerând că nu există suficiente dovezi privind eficiența armatelor de recruți în comparație cu forțele regulate. Din cauza complexității războiului modern, Bove s-a întrebat dacă recruții ar putea fi instruiți în mod corespunzător pentru a utiliza echipamentele și tacticile avansate folosite astăzi, în timpul scurt de care dispun.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Trebuie doar să ne uităm la ceea ce se întâmplă în prezent în Rusia cu recruții. Aceștia nu sunt foarte motivați. Majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva”. În iulie, un fost mercenar Wagner a declarat pentru Euronews că, atunci când a servit în Ucraina, una dintre principalele sale sarcini a fost să se asigure că recruții ruși – „de abia de 21 de ani împliniți” – nu fug, atât de reticenți erau în a lupta cu forțele Kievului.

Programe de instruire de trei luni: carne de tun?

Pe lângă preocupările economice legate de ineficiența serviciului militar obligatoriu, care împiedică un număr mare de persoane să desfășoare alte activități, Vicenzo Bove ridică întrebări de ordin etic cu privire la trimiterea în luptă a civililor cu puțină experiență. După ce a servit în marina italiană timp de 15 ani, el consideră că „trei ani nu sunt suficienți pentru a învăța elementele de bază ale războiului. Chiar și utilizarea armelor de bază necesită multă pregătire”.

„Unele țări vorbesc despre programe de trei luni, asta nu înseamnă nimic. Nu vor învăța nici măcar cum să facă salutul militar”, adaugă el în glumă. Situată la granița cu mica enclavă rusă Kaliningrad, Lituania a început recent să lucreze la reforme ale sistemului său de recrutare, care ar putea include persoanele care trăiesc și studiază în străinătate.

Recrutarea, notă bună în CV

Una dintre opțiunile propuse este înscrierea voluntară a recruților pentru sesiuni de formare de o lună în fiecare vară, timp de trei ani. În teorie, aceștia ar fi apoi pregătiți pentru luptă. În teorie. În afară de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia și Estonia au în prezent o formă de serviciu militar obligatoriu, la fel ca Ucraina și Rusia, părți beligerante.

Digisport.ro

FOTO Lucra ca vânzătoare la fast-food, dar a făcut o schimbare radicală și acum câștigă o mulțime de bani

Alte țări s-au pronunțat în favoarea recrutării, deși cu rezerve. Elisabeth Braw de la American Enterprise Institute a declarat pentru Euronews că sistemele selective pot „funcționa foarte bine”. Analist în domeniul apărării, ea a citat exemplul „incredibil de reușit” al Norvegiei, unde cetățenii sunt chemați în masa sub arme, dar doar un anumit procent este ales pentru formare.

„Armata îi atrage pe cei mai buni și, în plus, serviciul militar este un atu în CV-ul unui recrutat”, a explicat ea, faptul că a reușit să fie selectat fiind un semn de prestigiu. În 2015, Norvegia a devenit prima țară europeană care a introdus serviciul militar obligatoriu pentru bărbați și femei. Ea păstrează o armată profesionistă, care constituie baza apărării sale.

„Kremlinul nu se sperie”

Cu toate acestea, Elizabeth Braw a emis un avertisment în legătură cu recrutarea. „Trupele trebuie să fie dotate cu abilități utile. Kremlinul nu va fi speriat de un model de recrutare care nu este bine gândit, cu tineri și tinere care stau inactivi în cazărmi”.

Civilii înrolați ar putea fi folosiți în alte scopuri decât apărarea, crede ea. „Asigurarea securității unei țări nu se limitează la forțele armate. Este vorba despre sănătatea publică, protecția infrastructurii și asistența medicală. Tinerii pot fi chemați atunci când este nevoie de ei pentru a ajuta la protejarea țării împotriva crizelor sau a dezastrelor”. „Există atât de multe probleme societale pe care guvernul nu le poate rezolva singur”.

Civilii nu vor să îmbrace haina militară

În 2019, Franța a lansat o formă de serviciu militar, tinerilor fiindu-le oferit un serviciu civic voluntar. Președintele țării, Emmanuel Macron, și-a prezentat proiectul ca pe o modalitate de a dezvolta patriotismul și coeziunea socială. Dar studiile arată că recruții au mai multe șanse să se confrunte cu șomajul la sfârșitul serviciului militar, iar unii se întreabă dacă competențele dobândite sunt transferabile în alte sectoare.

Unul dintre motivele pentru care unele țări europene recurg la serviciul militar obligatoriu este faptul că campaniile tradiționale de recrutare nu funcționează. Armata germană, de exemplu, nu reușește să atragă noi soldați, în pofida unei inițiative majore de consolidare a forțelor de apărare în urma războiului din Ucraina, potrivit Ministerului Apărării din această țară.

Experții susțin că sectorul militar nu poate concura cu salariile și condițiile din sectorul privat, deoarece locurile de muncă din armată sunt adesea dificile și periculoase. Potrivit lui Vincenzo Bove, acest argument nu poate explica ceea ce se întâmplă în regiunile din Europa cu șomaj ridicat, cum ar fi sudul Italiei și Spania. Deoarece chiar și în aceste regiuni, civilii nu doresc să îmbrace haina militară.

O altă explicație este culturală, civilii respingând armata pentru că nu împărtășesc „obiectivele și scopurile primordiale” ale acesteia. Războaiele devastatoare din Afganistan și Irak au lăsat o imagine negativă „de durată” asupra armatei în general, iar Bove se îndoiește că injectarea de mai mulți bani va îmbunătăți recrutarea.

Serviciul militar și patriotismul

Există argumente conform cărora recrutarea poate stimula patriotismul și dorința unei populații de a se apăra împotriva unui agresor. „Serviciul militar are o istorie îndelungată în Finlanda și se bucură de un sprijin larg în societate”, a declarat Elina Riutta, președintele Uniunii recruților din Finlanda.

„Amenințarea rusă a fost întotdeauna cunoscută în Finlanda, așa că războiul din Ucraina nu schimbă viziunea finlandezilor asupra serviciului militar, ba chiar îi subliniază rațiunea de a fi”. „Dorința de a apăra țara în rândul recruților și al națiunii în ansamblu este în prezent la un nivel record”, a adăugat ea.

Dar Finlanda se află într-o poziție geografică unică, împărțind o frontieră lungă cu Rusia, cu care a luptat de altfel în trecut. Exemplul său nu este neapărat aplicabil altor țări. Cercetările efectuate de Vincenzo Bove și de colegii săi Riccardo Di Leo și Marco Giani au arătat că recrutarea poate crea o ruptură între cetățeni și guvernul lor.

„Conscripția le permite oamenilor să se identifice cu forțele armate, dar această loialitate intră în conflict cu loialitatea față de alte instituții democratice, astfel că oamenii au mai puțină încredere în autorități”.„Dacă sunteți preocupați de distanța tot mai mare dintre generațiile tinere și stat, serviciul militar obligatoriu nu este soluția. Este chiar contraproductiv”, a adăugat el.