News

Ce se întâmplă după ce sonda Peregrine a ratat aselenizarea. Alexandru Mironov: “Goana după aur nu se va opri”

Landerul Peregrine 1 a ratat aselenizarea, dar scriitorul Alexandru Mironov prefațează cu optimism lansarea Nova – C, programată în februarie.
11.01.2024 | 07:07
Ce se intampla dupa ce sonda Peregrine a ratat aselenizarea Alexandru Mironov Goana dupa aur nu se va opri
În ciuda eșecului landerului Peregrine 1, scriitorul Alexandru Mironov mizează pe succesul aselenizării navei Nova – C, care va fi lansată luna viitoare (sursa hepta/ montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Deși evenimentul lansării a fost anunțat cu entuziasm, sonda Peregrine 1, creată de compania americană Astrobiotic, a suferit o anomalie la sistemul de propulsie și nu va mai ajunge pe Lună, așa cum era preconizat. Potrivit Space.com, cinci instrumente NASA, printre care un detector de radiații și mai multe spectometre, s-au aflat la bordul navetei care a fost construită de o companie privată. Alături de acestea, la bord se mai afla cenușa unor actori din serialul „Star Trek”, mostre de ADN aparținând unor foști președinți ai SUA și lucrările unui artist din Torino. În ciuda eșecului, scriitorul Alexandru Mironov pariază pe simbioza spațială între sistemul privat și cel de stat, iar landerul Nova – C este pregătit pentru o expediție similară.

Alexandru Mironov
Scriitorul și matematicianul Alexandru Mironov rămâne optimist în privința „Odiseei” spațiale (sursa facebook.com)

Alexandru Mironov și viața după „eșecul” Peregrine: „Landerul Nova – C este pregătit să aselenizeze. Goana după aur nu se va opri!”

SUA au trimis primul lander pe Lună, din 1972 încoace, într-o misiune istorică. Stația robotică Peregrine 1 urma să ajungă pe Lună în luna februarie. Printre alte misiuni, robotul era programat să descopere mai multe informații despre modul în care s-a mișcat apa în jurul satelitului natural al Pământului. Dar, în loc să comentăm urmările unei asemenea expediții, nu doar din punctul de vedere al concluziilor cercetătorilor, suntem martorii unei dezamăgiri. Totuși, există voci optimiste care aproape că pariază pe un viitor succes ce nu va întârzia să apară…

ADVERTISEMENT

Din acest punct de vedere, matematicianul și scriitorul de SF Alexandru Mironov a declarat, pentru FANATIK: „Sunt la curent cu faptul că o altă companie particulară dorește să trimită o navă într-o asemenea aventură și că o va face foarte curând. Probabil că NASA își va manifesta din nou disponibilitatea. Landerul respectiv se numește Nova – C. Sunt tot mai multe firme implicate în acest fenomen, mai ales că mirosul banilor persistă”.

„Pe vremuri, cineva spunea că, atunci când va începe goana după aur, nimic nu o va putea opri, ca o aluzie la „Far West”. În urmă cu doar câțiva ani, mi s-a explicat că respectiva „goană după aur” reprezintă momentul în care statele vor începe să investească bani grei pentru a instala sateliți. Să ne gândim doar la Elon Musk, care deja a ridicat câteva mii de sateliți, ceea ce reprezintă miliarde de dolari, iar cu aceste sume se poate merge mai departe”, a continuat fostul ministru al Tineretului și Sportului.

ADVERTISEMENT

„Cel mai important fenomen este legătura creată între agențiile de stat, cum este cazul NASA, și particularii care pleacă furibund în spațiul cosmic”, susține Alexandru Mironov. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, până acum, nicio navă spațială privată nu a izbutit să aselenizeze.

Elon Musk
Elon Musk, un pionier în turismul spatial (sursa hepta.ro)

„Copiii plecați în excursie pe Lună vor întâlni o mică sondă vagaboandă”

Până la viitoarea lansare, este important și ce se va întâmpla cu Peregrine în timpul voiajului său spațial, mai mult sau mai puțin haotic. Până la urmă, ca și în viața… pământeană, se poate spune că „tot răul e spre bine”, cel puțin după părerea intervievatului nostru:

ADVERTISEMENT

„Nu cred că mai există șanse pentru aselenizarea Peregrine. Este vorba despre un experiment care dovedește că dacă renunți prea mult timp la o deprindere, la un lucru pe care l-ai învățat, îl uiți total. Timp de jumătate de veac nu s-au mai întreprins acțiuni de acest gen și, iată, trebuie să se nască o nouă generație de creatori, tehnicieni, muncitori și antreprenori, care să pună lucrurile la punct”.

„Din fiecare greșeală, acești oameni vor învăța cât mai mult și vor avea succes. Este clar că mult așteptatul fenomen se va petrece, pentru că activitatea către spațiul cosmic devine tot mai intensă. Stimulați de ideea unui profit uriaș, antreprenorii vor duce și mai departe respectivele programe”, a continuat Alexandru Mironov.

ADVERTISEMENT

Probabil, landerul Peregrine nu va putea fi recuperat. Însă „asta nu înseamnă că, peste 100 de ani, o clasă de copii care va pleca în excursie către Lună sau Jupiter nu va întâlni o mică sondă vagaboandă. Cu siguranță, se poate întâmpla! Nu trebuie să considerăm recenta experiență drept un eșec. Pur și simplu, la școală mai primești și note rele…”.

„Încărcătura” de pe Peregrine rămâne o mărturie cosmică și, vorba scriitorului Alexandru Mironov, „extratereștii o vor observa. Precis că, mai ales după ce am trimis telescopul James Webb către punctul Lagrange, unii dintre ei deja ne privesc. Acolo este istoria și tot acolo poți căuta înțelepciunea și rațiunea unei specii care a pornit spre spațiul cosmic. Grație telescopului James Webb, noi am comunicat restului Universului că suntem pe frecvență și că participăm la serbare”.

Uranus James Webb
Imaginea planetei Uranus, surprinsă de telescopul James Webb (sursa hepta.ro)

Cenușa lui „Gene” Roddenberry se plimbă printre stele

În privința navei care tocmai a fost lansată, lucrurile nu sunt deloc clare: „Nu avem cum estima situația care se va ivi chiar și peste câteva minute scurse de la momentul discuției noastre, dar, deocamdată, Peregrine va rămâne pe orbită. Totuși, numai faptul că spiritul lui „Gene” Roddenberry, creatorul serialului Star Trek, se învârte undeva prin cosmos, într-o navă în care poate că și-a imaginat-o, în urmă cu decenii, reprezintă un succes”.

Cu siguranță, cititorii FANATIK de toate vârstele, pasionați de SF, sunt la curent cu faptul că regizorul, scenaristul și producătorul american Eugene Wesley „Gene” Roddenberry (19 august 1921 – 24 octombrie 1991) este creatorul serialului de televiziune „Star Trek”. Anterior, „Gene” a fost decorat cu „Crucea pentru Distincție în Zbor”, pentru prestația sa în cadrul aviației SUA, în Războiul din Pacific.

Eugene Wesley „Gene” Roddenberry a fost una dintre primele persoane cărora li s-au organizat funerarii spațiale, cenușa fiindu-i răspândită printre stele, acolo unde îi este și locul… Însă asupra subiectului legat de „Star Trek” vom reveni mai târziu.

Gene Roddenberry
Cineastul Gene Roddenberry se odihnește printre stele (sursa hepta.ro)

De la geopolitică la „selenopolitică”. Israelul și Japonia au declanșat Odiseea spațială

Pornind de la Peregrine 1, povestea noastră a căpătat alte nuanțe. „Nava ar fi trebuit să se învârtă de mai multe ori pe orbită pentru a prinde forță. Practic, ce s-a întâmplat nu este nimic altceva decât cunoscutul „efect de praștie”, a explicat fostul consilier prezidențial, Alexandru Mironov, care a adăugat că, în principiu, o asemenea rachetă este programată să se rotească în câteva rânduri, înainte de a aseleniza.

„Într-adevăr, cumva, este șocant pentru noi că am așteptat o jumătate de veac până să trimitem pe Lună un nou lander”, a explicat partenerul nostru de discuții „stelare”. Dar, probabil (pentru că tot vorbeam despre demnitatea de consilier prezidențial!), totul ține de… politică. Precum pe Pământ, iată că la fel stau lucrurile și în cer:

„Nevoia de a porni spre Lună s-a accelerat teribil și chiar eu am numărat 182 de lansări în spațiu. Spre exemplu, în urmă cu 5 – 10 ani, cine s-ar fi gândit că indienii „ochesc” Luna, trimit sonde, ba chiar au pretenții ca, în viitor, atunci când se va face împărțirea „geopolitică” a acestui satelit natural, să fie și ei prezenți. Sigur, la prima vedere pare pleonastic, așa că e mai bine să o numim «împărțirea selenopolitică»”…

„Repet, ca și în cazul landerului Nova – C, a fost vorba despre o antrepriză particulară, iar agenția de stat NASA a participat cu un cost foarte scăzut. Suma de 108 milioane de dolari (n.r atribuirea inițială era de 85 de milioane de dolari, potrivit Sky News) este un fleac. Dincolo de cercetare, scopul acestor misiuni este geopolitic și militar”, a semnalat partenerul nostru de dialog, care a dorit să detalieze și implicarea altor state în aventura spațială:

„De altfel, nici japonezii nu stau deoparte și se pregătesc să trimită o navă similară, expediția fiind, de asemenea, rezultanta unei asocieri între stat și o firmă privată. Inclusiv Israelul a lansat o navă de aceeași factură, și fenomenul este firesc, pentru că lumea se înghesuie în spațiul cosmic. Este normal ca implicarea companiilor particulare să atingă astfel de cote, deoarece, așa cum spunea Marius-Ioan Piso, fostul șef al Agenției Spațiale Române, la un dolar investit în aventura economică din spațiul cosmic, profitul este de 18 dolari”.

Robot
Roboții spațiali au devenit, deja, o obișnuință (sursa hepta.ro)

„Homo Cosmicus” este „Homo Sapiens” superior

Din punctul de vedere al cercetării, fiecare fereastră deschisă ne aduce în fața unor rezultate care ne plasează în fața unor șocuri. „Ceea ce credeam că știm, grație legilor fizicii și ale mecanicii de la Newton încoace, se dovedesc a fi doar diverse variante. Mereu trebuie să învățăm „cartea Cosmosului” și „mecanica Universului”, este motivația găsită de Alexandru Mironov.

Importanța unor evenimente de acest tip este crucială: „Lansarea unor asemenea nave reprezintă un pas mare, care demonstrează că războaiele sau diversele fleacuri precum alegerile scad din punctul de vedere al importanței. Cei care pătrund în spațiul cosmic și tind să cucerească alte planete fac parte din specia Homo Sapiens superior, numit «Homo Cosmicus»”.

Scriitorul contactat de FANATIK a precizat că landerele acumulează la bord o anumită experiență. Cele două sonde Viking trimise către Marte încă din anul 1976 pot fi numite „landere”, deoarece au rămas înfipte în solul planetei. Nu mai au energia necesară continuării experiențelor, dar au fost trimise pentru detectarea urmelor vieții: „Metanul este un produs al vieții, fie că ne referim la regnul animal sau la cel vegetal, dar cine știe care este contextul de pe Marte…”.

Pe parcursul discuției noastre am aflat că, pe Lună, mai există inclusiv o instalație de proveniență sovietică, încă funcțională, lansată în anii ’60 – ’70. Iată de ce, „prin anii 2080, ar fi interesant de studiat felul în care profesorii vor duce copiii în excursie pe Lună, pentru a vedea toate aceste minunății științifice”.

Între publicitate și recoltarea celulelor stem

Și totuși, revenind la recenta tentativă a Peregrine 1, dincolo de orice tip de „poezie”, oare care este scopul real pentru care trimitem în cer cenușă sau tablouri, așa cum am citit în trecut că s-au petrecut lucrurile și cu muzica trupei The Beatles? Răspunsul nu s-a lăsat așteptat:

„Prima și cea mai evidentă explicație este legată de publicitate. Gândiți-vă că, la un moment dat, ca într-o povestire scrisă de Arthur Sicard (n.r savant canadian, inventatorul primei freze de zăpadă), vom vedea scris pe cer numele unei cunoscute băuturi răcoritoare! Să nu vă mirați prea tare, în cazul în care acest fenomen se va întâmpla!”.

„Există, însă, și un al doilea motiv ascuns, la care abia dacă îndrăznim să ne referim. Nu se știe când mostrele de ADN din oasele lui Dwight David Eisenhower (n.r comandantul trupelor americane în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial și ulterior președinte al SUA) sau ale altor personaje deosebite vor fi luate în seamă de o serie de dezvoltatori de celule stem din viitor, care vor fi capabili să recreeze sau să cloneze asemenea valori”, a anticipat intervievatul nostru.

Star Trek
Scenă din episoadele de început ale popularului serial „Star Trek” (sursa hepta.ro)

Serialul „Star Trek”, teleportat în Univers. Povestea adevărată

Și pentru că la începutul articolului nostru vă promiteam că vom reveni în lumea televiziunii, Alexandru Mironov a ținut să se refere, pe larg, la unul dintre cele mai cunoscute seriale TV, în strânsă legătură cu aventura spațială non-ficțiune:

„În privința actorilor care au jucat în „Star Trek”, sunt convins că aceștia merită cel mai mult să se odihnească în spațiu. Oare ce loc de înmormântare mai nimerit ar fi pentru personalități precum Roddenberry, cel la care mă refeream anterior?..”

„Legat de „Star Trek”, doresc să ofer cititorilor FANATIK drept cadou următoarea poveste. Niște puști americani de la o televiziune provincială au păcălit un bogătaș pentru a-i lăsa să filmeze câteva episoade dintr-un posibil foileton având ca temă ieșirea în spațiul cosmic și întâlnirea cu alte civilizații, la care urma adăugat un substrat dramatic. Așa a apărut primul episod al serialului „Star Trek”. Însă, până la acel moment, investitorul a explicat echipei, în frunte cu Roddenberry, că dacă primul episod nu va trezi nicio reacție, subvenția se va opri, brusc”.

„După difuzarea primului episod, au trecut câteva zile apăsătoare. Nu se întâmpla nimic… Totuși, la un moment dat, poștașul a scos din tolbă trei scrisori. Au urmat laude peste laude, dar nu era de ajuns! N-a trecut mai mult de o jumătate de oră și poștașul a sunat a doua oară, vorba unui titlu de film. A vărsat pe masă un sac plin cu scrisori și le-a strigat: „Ia mai lăsați-mă în pace, distrugeți poșta americană!”. Și povestea nu s-a încheiat. Seara, a venit un camion plin cu epistole de felicitare, iar „foiletonul” a continuat zile în șir”, a povestit scriitorul.

Potrivit lui Alexandru Mironov, explicația este simplă și ține de faptul că societatea avea nevoie de așa ceva. Oamenii se găseau în fața unui fenomen necunoscut, „dar care dormea undeva și s-a trezit brusc”. Fiecare episod din prima serie a serialului a înregistrat câte un miliard de telespectatori, ceea ce astăzi pare de necrezut: „Cum ar fi să organizezi, în zilele noastre, o serbare pentru un sfert din omenire?…”.

Am aflat și câteva amănunte inedite legate de inițiatorul proiectului „Star Trek”, artistul a cărui cenușă „plutește” în spațiul cosmic: „Trebuie spus că Eugene Wesley „Gene” Roddenberry iubea pacea, din toate punctele de vedere. Atât el, cât și soția sa urau atât războiul, cât și amintirile legate de acest subiect. Din acest motiv, el a scris povești în care personajele care se regăsesc în episoadele viitoare se purtau cu blândețe și se înțelegeau cu toată lumea. După ce Gene s-a îmbolnăvit și ne-a părăsit, urmașii săi au dezvoltat serialul în maniera cunoscută astăzi, cu o nuanță conflictuală certă”.

Mai mult sau mai puțin metaforic, mesajul lui „Gene” Roddenberry plutește în spațiu, odată cu Peregrine. Dacă noul lander numit Nova – C va avea sorți de izbândă, vom afla începând cu ziua de 10 februarie, când este estimată lansarea, cel puțin în momentul actual. Deocamdată, încărcătura acestui „cargou” spațial nu a fost dezvăluită în mod oficial, dar – așa cum am observat și în cazul Peregrine – probabil că surprizele nu vor întârzia. Și așa cum ne-a promis, Alexandru Mironov rămâne pe recepție.

 

 

 

ADVERTISEMENT