News

Ce spune Hellvig despre conținutul legilor securității: ”România trebuie să lase în urmă practicile fostei Securităţi”

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat vineri că pentru moment se abține să comenteze conținutul legilor securității, dar este ferm convins că ”România trebuie să se vindece de securism”.
17.06.2022 | 17:14
Ce spune Hellvig despre continutul legilor securitatii Romania trebuie sa lase in urma practicile fostei Securitati
Eduard Hellvig va comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ. Foto: captură facebook.com/sri.oficial
ADVERTISEMENT

Eduard Hellvig s-a referit la acest subiect după ce pe g4media.ro au fost publicate modificările aduse legilor securității naționale. Printre acestea erau și cele care arătau că angajații SRI vor putea fi anchetați doar de către anumiți procurori.

Conținutul legilor securității a generat multe dezbateri

De asemenea, orice percheziție la sediile SRI se putea face doar cu înștiințarea șefului Serviciului Român de Informații, și doar după ce șeful CSAT, adică președintele României, și-ar fi dat acordul prealabil.

ADVERTISEMENT

Spre finalul lunii mai, premierul Nicolae Ciucă anunța că pachetul de 10 legi despre funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, Ministerului de Interne și a CSAT a fost trimis fiecărui partid din coaliție pentru a fi analizat.

Conform noilor modificări, șeful SRI poate fi demis doar de către președinte, eliminând complet rolul Parlamentului în această procedură. De asemenea, firmele și cetățenii simpli pot fi obligați, prin lege, să colaboreze cu serviciile de informații în operațiunile lor.

ADVERTISEMENT

Acest articolnu exista în actuala lege de funcționare a SRI. În același context, cetățeanul care i-a acordat sprijinul unui angajat SRI este obligat apoi să păstreze secret acest fapt.

Avocații specializați în drepturi și libertăți civile au subliniat că acest text vag lasă loc unor posibile abuzuri din partea angajaților SRI. Mai mult, ei au subliniat că prin astfel de prevederi, controlul civil asupra structurilor de informații este subminat serios.

ADVERTISEMENT

Iohannis a declarat că știe cine a dat informațiile presei

Publicarea proiectelor legilor securității a generat o reacție și din partea președintelui Klaus Iohannis.  În acest context, Eduard Hellvig a declarat că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din regimul comunist trebuie respinsă din start:

Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor 1990, iar forma lor permite constant interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.

ADVERTISEMENT

În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi. Suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a Uniunii Europene şi NATO şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start.”

ADVERTISEMENT

Eduard Hellvig a dorit să arate care este ”viziunea SRI de azi”

Mai mult, directorul Serviciului Român de Informații a susținut că precizările de vineri au fost necesare pentru a arăta viziunea SRI de azi: ”De peste două săptămâni, în spațiul public se discută despre un pachet de legi și cum ar putea influența democrația. Este normal ca societatea să fie preocupată. Totuși, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit.

Structurile de informații trebuie să fie în serviciul cetățenilor, respectând legile, drepturile și libertățile civile. Este nevoie de echilibru, de respectarea drepturilor civile și de consolidarea instituțiilor statului în fața unor amenințări fără precedent.

Voi comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, în care SRI nu are decât un rol consultativ. Aducerea la zi a legilor nu e un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani. SRI a cerut constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienți.”

Ce însemnă securismul și Securitatea pentru șeful SRI

În continuare, Hellvig a precizat ce semnificație au pentru el cuvintele Securitate și securism: ”Securitatea a devenit un creator de mentalități, corector de comportament, judecător absolut. Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii pătrunseseră în societate. Un astfel de virus e securismul. Securismul e ideea care presupune utilizarea traumelor societății pentru a crea foarte abil tocmai o reflecție de tip totalitar.

Este ideea că în spatele a orice se ascunde un interes obscur. Este manipularea adevărului și întreținerea unui conflict permanent în societate. Securismul sapă la temelia oricărui proces de democratizare. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, deși este virusul însuși.”

Despre paranoia și teorii ale conspirației

Directorul SRI a mai adăugat că, ”în ciuda numelui și originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat”.

Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea… Sunt componentele lui de bază. Securismul este bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre.

Îmi doresc să putem consolida împreună instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase în sfârşit în urmă practicile fostei Securităţi.

Despre Securitate și securism trebuie să învățăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor. Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv apropierea sa de standardele de performanță ale partenerilor transatlantici”, a mai spus acesta.

Referiri la condamnarea publică a Securității

Eduard Hellvig a subliniat apoi că este primul director SRI care a condamnat public Securitatea: ”Același spirit al echilibrului ar trebui să domine noua legislație. În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent.

Cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcţia de director a unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei. Cred în continuare acest lucru şi mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament.

Sunt directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informaţii a predat aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior. Spun ”aproape” pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din ”lipsa de spaţiu”. SRI este singura instituție deținătoare de arhivă a fostei Securități care și-a îndeplinit datoria legală și morală.”

Lupta împotriva abuzurilor

De asemenea, el a remarcat că SRI nu a dorit să reacționeze când au avut loc ”multiple atacuri politice incorecte împotriva instituției” și împotriva lui: ”Am susținut includerea la Academia de Informații a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generaţii de ofițeri să fie pregătite în spirit democratic.

Am auditat şi reformat întreaga şcoală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente şi respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor. Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut în ultimii ani, iar structura noastră este un partener de încredere în NATO şi UE, unde furnizăm un număr însemnat de informaţii, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei purtat de Federația Rusă.

La începutul anilor 1990, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere Legea lustrației și o reformă în societate. Înțeleg personal ce înseamnă abuzul unui stat împotriva cetățenilor. De aceea, cât timp voi fi într-o funcție publică voi lupta pentru ca aceste abuzuri să nu aibă loc.”