Cine este românul de la Cambridge care poate revoluționa întreaga lume. Descoperirea acestuia ar putea schimba definitiv modul în care ne deplasăm

În echipa care a lucrat la acest proiect se află și cercetătorul român, Virgil Andrei. Dr. Virgil Andrei, care a vorbit despre dispozitivele ultrasubțiri și flexibile inspirate de procesul natural de fotosinteză prin care plantele transformă lumina soarelui în hrană și care reprezintă o nouă generație de energie solară.

Cine este românul care scrie istorie la Cambridge

Conform cambridgeindependent.co.uk, testele efectuate pe râul Cam arată că acestea convertesc lumina solară în combustibili la fel de eficient ca frunzele reale. Cercetătorii consideră că dispozitivele autonome și cu costuri reduse ar putea fi folosite pentru a genera o alternativă durabilă la benzină, fără a ocupa spațiu pe uscat.

“Fermele solare au devenit populare pentru producția de electricitate. Noi ne imaginăm ferme similare pentru sinteza combustibililor. Acestea ar putea aproviziona așezările de coastă și insulele îndepărtate.

Ar putea acoperi iazurile industriale sau ar putea evita evaporarea apei din canalele de irigații“, a declarat dr. Virgil Andrei de la Departamentul de Chimie Yusuf Hamied din Cambridge și cercetător la St John’s College.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Lucrarea reprezintă o premieră. Este pentru prima dată când se generează combustibil curat pe apă. Cu toate acestea, mai este nevoie de îmbunătățiri pentru a permite comercializarea, dacă frunzele artificiale vor fi extinse la scară largă.

Utilizări multiple pentru frunzele artificiale

Acestea ar putea fi utilizate pe căile navigabile poluate, în porturi sau chiar pe mare. De asemenea, ar putea contribui la reducerea dependenței de transport maritim de combustibilii fosili.

În cadrul testelor în aer liber efectuate pe râul Cam, cercetătorii au arătat că reactoarele ușoare au permis colectarea de gaze. De ce este important acest pas? Cercetătorii au subliniat că decarbonizarea este o sarcină mai dificilă pentru industrii precum cea navală.

Grupul de cercetare condus de profesorul Erwin Reisner din Cambridge a încercat să abordeze această problemă prin dezvoltarea unei alternative la benzină. În 2019, cercetătorii au dezvoltat o frunză artificială fotoelectrochimică care produce gaz de sinteză folosind lumina soarelui, dioxid de carbon și apă.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Prototipul timpuriu a generat combustibil prin combinarea a doi absorbanți de lumină cu catalizatori adecvați. Totodată, s-a bazat pe substraturi groase de sticlă și pe acoperiri de protecție împotriva umidității care au făcut ca dispozitivul să fie voluminos.

Care a fost principalul obiectiv al cercetării

“Am vrut să vedem cât de mult putem reduce materialele pe care le folosesc aceste dispozitive, fără a le afecta performanța. Dacă putem reduce materialele suficient de mult încât să fie suficient de ușoare pentru a pluti, atunci se deschid noi posibilități de utilizare a acestor frunze artificiale“, a declarat profesorul Reisner, cercetător de la St John’s și care a condus cercetarea publicată în Nature.

Pornind de la industria electronică, unde miniaturizarea a ajutat la crearea smartphone-urilor și a ecranelor flexibile, cercetătorii de la Cambridge au explorat modul în care se pot depune absorbanți de lumină pe substraturi ușoare și se pot proteja împotriva infiltrării apei.

Ei au optat pentru oxizi metalici în strat subțire și materiale cunoscute sub numele de perovskite, care pot fi acoperite pe folii flexibile de plastic și metal. În acest context, au fost folosite straturi subțiri de un micrometru, pe bază de carbon hidrofug, pentru a acoperi dispozitivele, împiedicând degradarea umezelii.

Frunzele artificiale sunt capabile să scindeze apa în hidrogen și oxigen, sau să reducă CO2 în gaz de sinteză. Cercetarea a fost sprijinită parțial de Consiliul European de Cercetare, de Cambridge Trust, de Programul Winton pentru Fizica Sustenabilității, de Academia Regală de Inginerie și de Consiliul de Cercetare în Inginerie și Științe Fizice (EPSRC), parte a UK Research and Innovation (UKRI).