Companiile de armament din România nu reușesc să profite de războiul din Ucraina. Rezultate sub așteptări în prima parte a anului

Războiul din Ucraina a dus la creșterea cheltuielilor cu armament în toată Europa în contextul în care UE încearcă să susțină militar Kievul în fața agresiunii Rusiei. Chiar dacă cheltuielile din acest domeniu în UE au atins suma de 270 miliarde euro, Europa tot nu a reușit să facă față cererii uriașe venite din Ucraina, date fiind dificultățile structurale de repornire a industriei de armament și a cererii de materii prime. Acest lucru se vede și în industria românească de armament, unde veniturile sunt sub așteptările de la începutul anului.

Romarm, pe profit, dar cu venituri sub așteptări

Romarm este principala companie de armament a României, cu 17 filiale în subordine. Rezultatele financiare pe trimestrul III arată că aceasta a realizat un profit net de 6,74 milioane lei în primele nouă luni ale anului. Rezultatul este mult peste așteptările aprobate în bugetul companiei la începutul anului, atunci când pentru această perioadă fusese prognozat un profit de 520.000 lei.

Pe de altă parte, Romarm avea venituri aprobate pentru aceeași perioadă de 636,2 milioane lei, însă nu a realizat decât 287,5 milioane, mai puțin decât jumătate decât își propusese. Cheltuielile cu salariile au fost de 7 milioane lei, dintre care 561000 lei au fost bonusurile, însă suma este sub ceea ce anticipa conducerea companiei, fiind bugetată suma de 8,1 milioane pentru salarii.

Trebuie subliniat că acestea sunt doar rezultatele trimestriale ale companiei, până la finalul anului ele putând suferi modificări. Veniturile aprobate însă nu par nerealiste în condițiile în care anul trecut, Romarm a avut venituri de 811,5 milioane lei, realizând un profit de 6 milioane, din care a plătit un impozit de 2,5 milioane lei.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Raportul financiar din anul 2022 arată că Romarm a primit peste 100 milioane de euro avans de la companiile ucrainene pentru livrarea de armament.

În acest an compania a trecut printr-o serie de schimbări la nivelul conducerii. În luna martie, fostul director general al companiei, Gabriel Țuțu, a fost eliberat din funcție la o lună de zile după ce a fost pus sub acuzare de către DNA într-un dosar de corupție privind achiziția de materiale sanitare în timpul pandemiei.

În vară, în locul acestuia Ministerul Economiei a numit un nou director în persoana lui Emanuel Ioana, cel care anterior a condus serviciul de politici pentru industria de apărare din minister. La finalul acestui an, în conducerea companiei de stat a avut loc o altă schimbare importantă de personal. În 22 noiembrie, adunarea acționarilor companiei a decis numirea în fruntea Consiliului de Administrație a Romarm a Mihaelei Popescu. Aceasta lucrează de 13 ani în Ministerul Afacerilor Externe, iar în ultimii trei ani a coordonat centrul pentru securitate cibernetică din cadrul ministerului.

Schimbările de la nivelul conducerii companiei se văd și în rezultatele economice ale acesteia, chiar dacă vorbim doar de corelația unor date în acest moment. Astfel, pe primul trimestru al acestui an, deci până la finalul lunii martie, Romarm înregistra pierderi de 600.000 lei, iar din veniturile prognozate de 227,8 milioane lei, compania nu realizase decât 36,5 milioane.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Pe trimestrul al doilea situația economică a companiei deja se schimbase. Din veniturile aprobate de 432 de milioane, compania realizase deja 186 de milioane, și înregistra deja un profit net de 2,7 milioane lei, în condițiile în care pe primele șase luni era prognozat un profit de 208.000 lei.

Proteste în industria de armament

Dacă Romarm a reușit să fie pe plus după primele nouă luni din an, nu același lucru se poate spune despre multe dintre filialele ei, celelalte companii din industria de armament a României. La începutul acestui an, FANATIK scris despre numirea lui Viorel Stelian Popa, fost director a Circului Globus din București înainte de 2020, în fruntea Uzinei Mecanice Plopeni, societate specializată în producția de muniție.

După primele nouă luni ale acestui an, Uzina Plopeni are raportate pierderi de 2,1 milioane lei. Suma poate părea mare, însă în bugetul aprobat pierderile erau așteptate să atingă 9,3 milioane lei. Veniturile realizate în această perioadă au fost de 41 milioane lei, cu zece milioane mai mult decât se aștepta conducerea companiei. Compania avea bugetate 9 milioane lei pentru salarii și alte 584.000 lei pentru bonusuri. În primele luni a plătit însă salarii de 7,5 milioane și niciun leu prime.

O altă filială a Romarm, Fabrica de Arme Cugir SA are și ea pierderi de 5,9 milioane lei pe trimestrul III al anului în curs, deși pe bugetul din acest an se aștepta un profit de 158.000 lei. Compania și-a realizat doar 80% din ținta de venituri, și a plătit pentru salariile angajaților 37 milioane lei, dintre care 6,5 milioane bonusuri. Suma este sub cea prevăzută în bugetul companiei, unde fuseseră alocate inițial 44 milioane lei pentru salarii.

Fabrica de Pulberi din Făgăraș are însă un profit de 1,2 milioane lei pe trimestrul III, cu 200.000 lei peste așteptările de la începutul anului, asta în condițiile în care veniturile realizate au fost și ele cu 1,3 milioane lei peste estimări. Suma cheltuită cu salariile angajaților a fost la jumătate din estimări, fiind plătite 800.000 lei salarii și 64.000 lei bonusuri, unde inițial fusese aprobată suma de 1,5 milioane pentru salarii și 277.000 lei pentru bonusuri.

Aceste cifre vin în contextul în care în luna noiembrie angajații mai multor companii din industria de apărare au organizat o serie de proteste cerând să fie exceptate de la ultima ordonanță privind reducerea cheltuielilor bugetare. Ordonanța prevede ca societățile comerciale cu capital de stat care înregistrează pierderi să nu mai poată face noi angajări sau să acorde bonusuri salariaților.

Au fost organizate proteste ale angajaților de la Fabrica de Arme din Cugir dar și de către cei de la producătorul de tehnică militară CARFIL, din Braşov. Sindicatele din apărare au susținut că firmele la care lucrează au comenzi, venite în special din Ucraina, pe care nu le pot onora în condițiile în care nu vor mai putea face noi angajări. În urmă cu două săptămâni, premierul Ciolacu a promis că industria de apărare va fi exceptată de la prevederile acestei ordonanțe.