Cu o zi înainte de raportul MCV, politicienii români trec la amenințări la adresa firmelor olandeze. „E o demagogie, noi avem mai multă nevoie de ei”

În contextul în care au mai rămas mai puțin de trei săptămâni până la votul decisiv din Consiliul JAI privind aderarea României la spațiul Schengen, pe lângă obiecțiile venite din partea Olandei și Austria pare să se opună primirii țării noastre.

Amenințări pentru firmele olandeze și austriece

Declarațiile de vineri ale ministrului de interne austriac, Gerhard Karner, care a susținut că „nu este momentul să votăm asupra extinderii acum”, a creat panică în rândul politicienilor români în contextul în care opoziția Olandei era deja bine cunoscută, iar aceeași opoziție fusese exprimată și de unii oficiali suedezi. Situația a fost cu atât mai jenantă cu cât în luna ianuarie a acestui an ministrul de interne, Lucian Bode, anunța sprijinul Austriei pentru aderarea României la spațiul Schengen. Lucrurile stau cu atât mai rău cu cât existau speranțe că Olanda va renunța la opoziția sa față de țara noastră, păstrând în schimb refuzul față de aderarea Bulgariei.

Extinderea coaliției statelor ce se opun extinderii Schengen a creat panică în rândul politicienilor români, și în special în rândul liberalilor, cei care pas să mizeze în special pe atingerea acestui obiectiv, ei controlând principalele ministere responsabile. O reacție dură a venit duminică de la deputatul Pavel Popescu, care a amenințat direct firmele olandeze și austriece ce activează în România, susținând că își va dedica ultimii doi ani de mandat pentru a promova o legislație care să le afecteze direct.

„Premierul Olandei se agită mult zilele acestea cu telefoane, pentru a lărgi şi mai mult clubul celor două ţări pline de ifose, care ar intra în sevraj instant fără supradozele zilnice de gaz rusesc şi cocaină columbiană. Dacă România nu intră în Schengen până la sfârşitul anului vă spun ce voi face eu, un simplu parlamentar: îmi voi dedica ultimii doi ani din acest mandat pentru legislaţie şi activitate politică ce vor viza în mod direct firmele şi interesele austriece (ruseşti la bază) şi olandeze prezente în România”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Nu este prima amenințară la adresa partenerilor europeni care vine din partea liberalilor. În urmă cu câteva săptămâni, europarlamentarul Rareș Bogdan a amenințat chiar cu blocarea exporturilor de cereale ucrainene în cazul în care țara noastră nu este primită de această dată în Schengen.

Amenințări lipsite de credibilitate

Economiștii sunt de părere că acest tip de amenințări reprezintă cel mult un exemplu de demagogie dar denotă și o înțelegere a contextului economic. Aceștia susțin că aceste amenințări, despre care liberalul a susținut că speră ca declarațiile sale să ajungă la ambasadele celor două țări, sunt lipsite de credibilitate în contextul în care țara noastră ar fi mai afectată, în contextul în care sunt peste 13.000 de firme olandeze și austriece în țara noastră cu zeci de mii de angajați români.

„Într-o negociere trebuie să fii foarte atent cu amenințările pe care le faci. Trebuie să o faci în așa fel încât ea să minimizeze costurile pentru tine și să-l maximizeze pentru celălalt. Adică nu trebuie să-ți dai singur la picioare. În situația României, cred că este evident o idee greșită pentru că cea care are de pierdut de pe urma unor asemenea legi, dacă ar putea exista pentru că noi discutăm pe o fabulație acum, este chiar țara noastră. România este cea care are nevoie de capital străin. Ea este cea care are nevoie de companii străine, de investitori străini. Nu au olandezii nevoie de România, ci noi de ei. E o damagogie.

Ca să ne dăm seama cât înseamnă acest lucru pentru țara noastră, să ne gândim că tezaurul românesc de la Moscova este evaluat la cinci miliarde de euro. Anul ăsta numai din PNRR au intrat șase miliarde, banii celor care muncesc în afară, patru miliarde, investițiile străine, alte patru miliarde. Deci, doar anul ăsta noi am luat vreo trei tezaure”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

De altfel, chiar deputatul Pavel Popescu a dat înapoi de la amenințările făcute, susținând că acestea trebuie înțelese ca simple declarații politice, însă a subliniat că România nu merită acest tratament unde țările europene își folosesc dreptul de veto pentru propriile interese și împotriva intereselor comune ale Uniunii Europene. Acesta a susținut că tocmai țări precum Olanda sau Austria abdică de la valorile europene din cauza unor calcule politice interne.

„Evident că este o declarație politică și trebuie tratată ca atare. Fără doar și poate însă ceea ce am spus este o chestiune serioasă pentru că nu poți să fi parte a economiei românești cu companiile tale în condițiile în care tu faci profit, și nu vreau să intru în detalii cu privire la profitul pe care aceste companii îl fac aici, cu sau fără angajați români, și, în același timp, să pui România ca un exemplu negativ, o țară inaptă de a accede la Schengen. Cred că trebuie să avem o discuție onestă despre cât de mult ne dorim să fim uniți în această Europă și cât de mult poate o țară șă-și folosească dreptul de veto în a bloca interesele altor țări. De ce unii nu o fac niciodată și de ce unii profită de acest lucru în mod constant?

Am ridicat o problemă pe care mai mulți politicieni, inclusiv din partidul meu, au enunțat-o și anume ideea unui boicot în cazul unei decizii negative. Sunt două șabloane ce sunt invocate în subiectul Schengen, cel tehnic, pe care România îl îndeplinește, și cel politic – unul fals, creat artificial”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul liberal Pavel Popescu.

Raportul MCV, așteptat marți

Asociat cu dosarul Schengen, România așteaptă mâine raportul MCV al Comisiei Europene, ce vine după ce vineri seară Comisia de la Veneția a dat publicității raportul preliminar asupra legilor justiției, promulgate săptămâna trecută de către președintele Iohannis. Raportul cu privire la aspectele semnalate de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei conține o serie de critici și recomandări punctuale, cu privire la promovarea în instanțe și parchete, numirile procurorilor-șefi sau posibilitatea procurorului general de a ocoli ierarhia procurorilor, vine însă cu o serie de concluzii pozitive ce laudă progresul autorităților.

De altfel ministrul Predoiu a avut o reacție entuziastă, susținând că acest aviz preliminar avizează modificările majore ale legile justiției, iar ministrul de externe a transmis că „România este pregătită şi deschisă să continue dialogul constructiv cu Comisia de la Veneţia”.

Totuși, principala critică menționată de Comisia de la Veneția este chiar promulgarea acestui pachet de legi înaintea să formuleze acest aviz, așa cum ceruseră și autoritățile europene. Analiștii politici sunt de părere că în contextul în care poziționarea statelor europene este clar una politică, tocmai prin modul în care România a ales să treacă aceste legi țara noastră s-a auto-sabotat la capitolul încredere. Aceștia susțin că această strategie nu face decât să sporească temerile că România ar putea urma exemplul statelor problemă din UE, Ungaria și Polonia, și că aceste legi nu au fost promulgate pentru a repara sistemul judiciar ci doar pentru a bifa formal o cerință.

„Într-adevăr tonul este unul destul de pozitiv, însă problema majoră rămâne la felul în care am tratat oamenii ăștia, ceea ce a fost destul de jenant, iar în al doilea rând ni se spune negru pe alb că noi nu am respectat nici avize precedente ale Comisiei de la Veneția ce vizau modul de numire a procurorilor șefi.

La cum citesc opinia preliminară a Comisiei, care atenție se poate schimba, și oamenii au spus că nu au apucat că treacă prin tot, concluziile sunt ceva mai bune decât conținutul raportului. Asta a lăsat loc pentru unele interpretări. Tonul e pozitiv și putem regreta acum că nu am așteptat această opinie și să completăm acele recomandări care au mai rămas și să știm că am terminat cu aceste legi. Dacă stăteau până acum, la cât de repede au trecut prin Senat puteau foarte bine să corecteze cu ce ziceau și oamenii ăștia și să știm că stăteam foarte bine pe legile justiției.

Problema este că simplul fapt că nu urmează o procedură transparentă până la capăt ridică semne de întrebare și, pentru orice om rezonabil, genul acesta de comportament îți sugerează că ai ceva de ascuns, că vrei să treci pe repede înainte ceva. Asta e suspiciunea oricui se uită la un astfel de proces. Și întrebarea legitimă care se naște aici e dacă noi chiar ne-am dorit să fi terminat cu restanțele astea pe care le avem sau pur și simplu vrem să bifăm că ne-am ocupat de ele? E din categoria gata, le-am rezolvat, nu mai contează și cum le-am făcut”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru, directorul executiv al organizației non-guvernamentale Funky Citizens.