Cum s-a îndepărtat România conștient de aderarea la zona euro. „Decidenții au vrut libertatea de a da salarii din pix și de a tipări bani pentru propria agendă politică”

Analiștii economici sunt de părere că îndepărtarea României de criteriile necesare aderării la zona euro este cauzată de politicile fiscale adoptate în ultimii ani de către autoritățile centrale, ce au dus la creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar.

De ce s-a îndepărtat România de zona euro

Raportul de convergență din anul 2022 al Comisiei Europene, dat publicității miercuri seară, arată că România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro. Situația țării noastre a rămas neschimbată din anul 2020, moment din care țara noastră nu a înregistrat niciun progres către aderarea la moneda europeană. Mai mult, în urmă cu câteva săptămâni, autoritățile de la București au renunțat să mai stabilească un termen pentru aderarea la euro, deși au susținut că acesta rămâne unul din obiectivele statului.

Unul dintre criteriile pe care țara noastră nu le-a bifat privește deficitul bugetar excesiv. România avea termen până în 2024 de a ține în frâu deficitul excesiv, deficit ce ajunsese la 9,3% din PIB în 2020. Anul următor acesta a ajuns până la 7,1%, iar previziunile pentru anul în curs sunt de circa 7,5% din PIB cu estimările ca acesta să scadă până la 6,3% în 2023, în contextul creșterii încasărilor bugetare determinate de creșterea prețurilor. Stabilitatea fiscală a țării este amenințată și de creșterea datoriei publice, ajunsă la 50,9% din PIB în anul în curs și cu estimări de creștere până la 52,6% în 2023, cu previziuni de creștere până la 73% în 2032.

Analiștii economici sunt de părere că aderarea la zona euro ar fi reprezentat un uriaș potențial pentru creșterea economică a României, fiind un spațiu care ar fi crescut libera circulație a bunurilor, serviciilor și a capitalului. În consecință, atâta timp cât rămânem în afara zonei euro, avem o barieră în plus în a extrage bunăstare maximă din participarea la UE, rămânând la periferia ei.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„De ce nu suntem în interiorul zonei euro? Spre deosebire de apartenența la spațiul Schengen, care depinde de o decizie politică – sigur, sunt o serie de criterii de îndeplinit și aici precum securizarea frontierelor, care pune preț inclusiv pe corupție, stat de drept, la zona euro în mare parte decizia ne aparține. Asta în sensul că sunt lucruri pe care ar trebui să le facem și pe care din păcate nu le facem de foarte multă vreme.

Și asta îmi spune că nu există un interes politic în această chestiune, asta deși din punctul de vedere al sectorului privat și al bunăstării generale în România ne-ar fi mult mai bine în zona euro decât în afara ei. Politicul, autoritățile monetare de la noi și guvernanții în general se feresc de acest lucru pentru că, prin intrarea în zona euro, ei pierd o pârghie prin care pot redistribui resurse în societate.

Și e vorba în principal de pârghia monetară, impulsul monetar, adică nu mai pot tipări monedă. Nu mai pot expanda moneda așa cum o fac în momentul de față. Pierderea acestui control asupra tiparniței nu convine politicianului român care mereu caută și găsește metode prin care să îndepărteze România de zona euro. Atunci când au fost create premisele de apropiere de zona euro și îndeplineam criteriile de convergență nominală s-a făcut tot posibilul ca aceste criterii să fie din nou devastate. Fapt pentru care ne aflăm astăzi în locul de unde am plecat acum 10-15 ani în povestea cu euro: nu îndeplinim criterii, nu există un orizont clar.”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice.

Economiștii sunt de părere că România pare decisă să rămână ultima țară care să adere la zona euro în contextul în care decidenții politici de la București par să fi evitat în mod conștient aderarea la moneda europeană pentru a nu fi obligați să respecte criteriile fiscale stricte ce ar fi trebuit respectate în acest scenariu.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Principalul avantaj pe care l-am fi putut avea din aderarea la euro este disciplinarea politicilor publice bugetare și monetare. Era important, cu cât mergem mai în urmă în istorie, dacă am fi aderat mai demult, cu atât mai important ar fi fost acest efect. El se vede cel mai bine în cazul Bulgariei, o țară cu care avem foarte multe în comun, și ca structură economică, demografică, capacitate administrativă, tot. Însă, Sofia, a avut după aderarea la UE o politică macro-economică clar mai bună decât România ceea ce i-a scutit pe vecinii noștri de crizele, fluctuațiile sau deficitele bugetare cronice pe care le-a avut țara noastră. 

De ce nu s-a întâmplat chestia asta? Tocmai pentru că responsabilii din spațiul politic au înțeles, au știut și nu au vrut această disciplină pe care o impune aderarea la zona euro. Și asta e o chestie veche de decenii. Începând cu reprezentanții BNR și a majorității politicienilor nu au dorit acest lucru și l-au și spus direct. Să ne aducem aminte de cum justificau acest lucru: „fiindcă ne-ar fi retezat flexibilitatea politică”.

Atât de flexibili am fost încât numai prostii am făcut. Tocmai de aceea era importantă această aderare. Pentru că nouă nu ne trebuie flexibilitate, nu ne trebuie independență, pentru că am tins să fim independenți în prostie. Noi trebuie să ne ancorăm de un model mai rigid occidental. La noi s-a urmărit însă libertatea de a da salarii din pix, să tipărească bani, să facă orice ca să poată manipula lumea și să-și asigure puterea politică. De asta nu am aderat”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Dezmățul bugetar ține România departe de zona euro

Pentru ca România să poată adera la zona euro deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, datoria publică ar trebui să nu depășească pragul de 60% din PIB, iar inflația nu ar trebui să depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro. Croația va deveni cea de a 20-a țară care va trece la zona euro de la 1 ianuarie 2023. Bulgaria, țară care își accelerează măsurile de aderare pentru a putea adera de la 1 ianuarie 2024, are îndeplinite două dintre cele patru criterii obligatorii.

Economiștii sunt de părere că România pare tot mai departe de zona euro, neexistând niciun interes în ultimii ani de a îndeplini aceste criterii.

„Trebuie subliniat că nici dinspre Banca Națională nu se dorește trecerea la euro. Pentru că din aceste criterii de convergență nominală, pe care le impune UE, dar care depinde de noi și nu de ei – nu pot ei să ne rezolve deficitul, sau datoria publică – trei criterii sunt la BNR, inflația, dobânda pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb. Acest ultim criteriu intervine doar în ultima fază, cu doi ani înainte trebuie să dovedim că suntem stabili pe cursul de schimb fără intervenția Băncii Centrale, e o anticameră la euro unde noi trebuie să dovedim că avem o stabilitate a monedei fără intervenție artificială. Iar alte două dintre criterii sunt la Ministerul Finanțelor, deficitul și datoria publică.

Ori nu întâmplător, atunci când am început să îndeplinim criteriile de convergență prin 2017 s-a început asaltul asupra echilibrului macro-economic cu acel wage-led growth, cu acea creștere de salarizare în sectorul public care nu a dus decât la creșterea cheltuielilor publice, a deficitului și de aici a crescut datoria publică. Ceea ce a pus imediat sub semnul întrebării echilibrul macro-economic.

Astăzi plătim consecința acestor măsuri populiste ce au văzut statul ca principal motor al dezvoltării. Putem fi sceptici cu privire la posibilitatea aderării la Euro în condițiile în care începem să ratăm cel mai greu dintre indicatori, pe care cu greu o să-l putem ajusta: datoria publică pe PIB. Acum noi nu rambursăm datorie publică, ne împrumutăm ca să achităm datorie publică din trecut, deci rostogolim datorii, problemă ce se va agrava odată ce trecem de pragul 60% din PIB, datorie publică, prag ce cred că va fi atins în viitorul imediat în contextul în care trebuie să ne împrumutăm și pentru a alimenta seria de deficite imense. Doar zilele trecute Ministerul Finanțelor a anunțat o nouă tranșă de împrumut de 4,4 miliarde de lei, deja cu 1,3 miliarde mai mult decât în luna precedentă – deci lună de lună un nou record de a atrage bani de pe piață”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

Când ar putea România atinge cele 4 criterii

La începutul lunii mai, Guvernul anunța că își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă sublinia că eforturile vor fi concentrate pe „revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, asta în timp ce Bulgaria a fost deja inclusă în Mecanismul cursului de schimb (ERM II), ultimul pas în aderarea la euro, în care statele trebuie să stea, în mod obligatoriu, doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Între timp însă, în țara noastră, crește doar susținerea populației pentru aderarea la moneda europeană, sondajele consemnând o creștere a susținerii publice de 75%, în creștere de la 63%, anul trecut.

Economiștii sunt de părere că România, și dacă și-ar dori să atingă cele patru criterii, i-ar trebui un minim de cinci ani de politici economice și fiscale serioase, însă extrem de greu de atins în actualul context economic.

„Deficitul excesiv nu cred că-l putem tempera în mai puțin de 4-5 ani, să-l ducem sub 3% din PIB. Aici trebuie să creștem economic, dar nu prin aparatul de stat care produce cheltuieli prin subvenții, sau alte lucruri asemănătoare. Deci vorbim de cinci ani, dar cinci ani cu o politică de austeritate și de reformare a statului cu toate vaietele din spate. Am supra-expandat administrația locală și centrală încât sufocăm întreaga țară. Ar trebui să reducem acest aparat administrativ cu cel puțin jumătate.

Apoi, pe parte de inflație, în momentul de față recuperarea va fi mult mai dificilă. O să tragem de inflația așa de două cifre ani buni pentru că intrăm foarte curând în spirala inflație-salarii. Deja luna asta se măresc salariile, ceea ce e complicat în condițiile în care suntem pe deficit, și vom deschide o cutie a pandorei cu astfel de cereri venite din toate părțile. Și o să înceapă măriri din astea pentru că inflație, urmate de inflație pentru că măriri. Cu o guvernare slabă nu o să scăpăm de această problemă mulți ani de acum încolo.

Apoi avem o problemă foarte mare pe partea de dobânzi pentru că în țara noastră sistemul financiar bancar este mult subdezvoltat. Noi avem un grad de financializare a economiei undeva la 25% din PIB în condițiile în care doar Bulgaria are aproape 50% iar media în UE e la 75%. Cu treaba aceasta dobânzile pe termen lung nu se formează natural, sunt formate și influențate artificial, deci o să avem dobânzi mai mari o mai lungă perioadă de timp. În plus, România are dobânzi mai mari pentru riscul sistemic pe care-l avem. Suntem aproape de junk. Fără a rezolva problemele sistemice, fără a rezolva corupția din țară – riscul de țară va rămâne acolo”, a declarat profesorul Cristian Păun pentru FANATIK.