Daniel Grădinaru, apropiatul fostei șefe CSM, Lia Savonea, ales noul președinte al CSM. Marile mize ale instituției în 2023

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organism cheie în sistemul judiciar, și-a ales joi președintele în persoane judecătorului Daniel Grădinaru, și vice-președintele, procurorul Daniel Horodniceanu.

Grădinaru și Horodniceanu, aleși șefi la CSM

Joi, 5 ianuarie, noii membri CSM aleși de instanțele și parchetele din țară și-au preluat mandatele de șase ani în cadrul instituției însărcinată să asigure independența sistemului judiciar. Secțiile pentru judecători și procurori au ales și președintele și vice-președintele instituției, judecătorul Daniel Grădinaru alături de procurorul Daniel Horodniceanu urmând să asigure conducerea CSM-ului în anul 2023.

Cei doi magistrați au fost aleși cu unanimitate de voturi, iar în declarațiile făcute după vot au subliniat că noul CSM vrea să transmită un mesaj de unitate prin această decizie unanimă. „Mesajul nostru este unul de unitate, aşa cum de altfel a fost şi acum la vot. A fost unanimitate la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui. Dorim să păstrăm acest model de lucru. Pe probleme importante trebuie să comunicăm unitar”, a declarat judecătorul Daniel Grădinaru.

Cei doi magistrați au încercat astfel lase în urmă fostul CSM marcat de diviziuni puternice în contextul în care majoritatea formată în jurul fostei șefe a instituției, judecătoarea Lia Sovonea, fosta șefă a Curții de Apel București, a reprezentat principalul pol de putere din magistratură care a susținut reformele anti-justiției din timpul guvernării PSD-Dragnea și a continuat în anii ulterior să se opună, cel mai adesea cu succes, reformelor din sistem. Este aceeași majoritate care a sabotat proiectele de desființare a Secției Speciale pentru ca, în anul trecut, să aprobe desființarea SIIJ făcută de ministrul Predoiu, o lege criticată de Comisia de la Veneția.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Toate reformele trecute de actuala coaliție în justiție au trecut cu votul acestei majorități din CSM, în cidua criticilor venite din partea asociațiilor de magistrați sau a societății civile. La final de an, în proiectul de desființarea a pensiilor speciale adoptat de Guvernul Ciucă a fost introdusă prevederea ca membrii CSM să se poată pensiona din magistratură după un mandat întreg de șase ani de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Și opoziția a salutat încheierea „erei Savonea” în cadrul CSM, deputatul USR Mihai Badea, membru în Comisia Juridică a Camerei, subliniind că noii membri au datoria să înceapă o reformă reală în sistemul de justiție.

„După șase ani în care acestă instituție a fost controlată de așa-zisa tabără Lia Savonea, este momentul ca CSM să-și ducă la îndeplinire, în mod onest, principala sa misiune, cea de garant al independenței Justiției.

Au fost șase ani grei pentru Justiție, în care Consiliul a abdicat de mai multe ori de la principiile sale, s-au făcut excluderi abuzive din magistratură, Inspecția Judiciară a fost folosită ca instrument de presiune asupra unor procurori și judecători, iar numirile la șefia unor instanțe sau parchete s-au făcut pe criterii de fidelitate față de o grupare sau alta din CSM”, a spus deputatul Mihai Badea.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cine preia conducerea CSM-ului

Dacă politicienii par să salute încheierea „erei Savonea” la CSM, acest lucru rămâne să fie confirmat și în practică în condițiile în care Daniel Grădinaru nu este doar un apropiat al Liei Savonea, dar aceasta din urmă i-a influențat cariera și promovările în mod decisiv în ultimii ani. De altfel, Grădinaru a fost purtătorul de cuvânt al CAB București în perioada în care instituția era condusă de Savonea, cei doi fiind și co-autorii unui tratat de drept.

După ce Savonea a ajuns la CSM, pentru Daniel Grădinaru a urmat imediat o promovare la Înalta Curte, acest fiind și singurul candidat la Secția penală a instanței supreme. În anul 2018, șefa de atunci a Secției penale a ÎCCJ, judecătoarei Mirela Sorina Popescu, cea care a condus completul care a condamnat-o pe Elena Udrea în dosarul Gala Bute, i-a fost respins un nou mandat în fruntea secției după o ședință cu cântec, în care CSM-ului s-a divizat în taberele pro și anti-justiție din acea perioadă.

La finalul anului, în fruntea Secției penale a Curții Supreme avea să fie numit Daniel Grădinaru, care avea o vechime de doar doi ani la Instanța Supremă, în urma unui concurs cu cântec unde a fost singurul candidat la proba scrisă, ceilalți 11 candidați fiind eliminați în urma interviului susținut în fața judecătorilor CSM. În ceea ce privește sentințele pe care Grădinaru le-a dat în acești ani la ÎCCJ, trebuie subliniat că el este judecătorul care a făcut opinie separată în decizia de condamnare la patru ani de închisoare pentru corupție a Andreei Cosma, fiica fostului baron de Prahova, Mircea Cosma, și a făcut parte din completurile care i-au achitat pe Tăriceanu și Radu Măzare, hotărând în mai multe spețe anularea interceptărilor SRI.

Unul din obiectivele pe care judecătorii CSM îl vor avea în acest an vizează promovarea judecătorilor în sistemul judiciar, fiind așteptate o serie de candidaturi, în special în cazul președinților curților de apel, care au susținut deschis majoritatea Liei Savonea, la Curtea Supremă. De altfel, chiar Lia Savonea și-a exprimat dorința de a promova la Instanța Supremă după încheierea actualului mandat din cadrul CSM.

Noile legi ale justiției adoptate de coaliție PNL-PSD spre finalul anului trecut au fost criticate de către societatea civilă și asociațiile de magistrați pe motiv că au efectul de a concentra puterea în sistemul judiciar în mâinile președinților de instanțe – șefa Curții Supreme poate demara o acțiune disciplinară indiferent de concluziile raportului Inspecției Judiciare. La finalul anului trecut, în data de 22 decembrie, la doar o lună de zile după ce Legile Justiției erau adoptate de către Parlament, Secția pentru judecători a adoptat cu cinci voturi „pentru” și „patru” împotrivă o hotărâre prin care interpretează procedura de transfer a magistraților din întreaga țară.

Astfel, deși textul de lege spune clar că transferul unui magistrat se aprobă de secția corespunzătoare a CSM „cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă”, cei cinci judecători din tabăra Sovanea au considerat că acest text nu este destul de clar. Aceștia au stabilit că punctul de vedere al președinților curților de apel trebuie să conțină „informații edificatoare referitoare la activitatea și conduita judecătorului care solicită transferul” pe baza cărora președintele curții de apel unde dorește să se transfere un judecător „să poată aprecia asupra oportunității transferului”. Altfel spus, președinții curților de apel vor putea controla orice transfer al unui magistrat în cadrul acestor instanțe.

Numirile șefilor marilor parchete, în atenția procurorilor CSM

Tot la finalul anului trecut, în data de 27 decembrie, Ministerul Justiției anunța lansarea procedurii de selecție a viitorilor șefi ai DNA și Parchetului General în contextul în care mandatele procurorilor Crin Bologa și Gabriela Scutea încetează în data de 21 februarie. Trebuie subliniat că ministerul condus de Cătălin Predoiu nu a lansat și concursul pentru șefia DIICOT, asta deși parchetul anti-mafie este condus acum interimar de Oana Pâțu.

În cadrul acestor numiri un rol important îl va juca Secția pentru procurori a CSM, condusă acum de fostul șef al DIICOT între anii 2015 și 2018, Daniel Horodniceanu. Acesta este un nume bine cunoscut în magistratură, ieșind deseori public cu mesaje critice la adresa modificărilor din justiție operate în perioada Dragnea-PSD. Mai mult, acesta este și respectat în rândul colegilor din parchete, în perioada în care a condus DIICOT, parchetul instrumentând cu succes o serie de dosare sonore, precum dosarul Black Cube privind spionarea fostei șefe DNA, Laura Kovesi, dosarul medicului Lucan sau ancheta Romgaz.

Tot în timpul mandatului acestuia au fost instrumentate o serie de dosare cu specific terorist, precum cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism. Presa a scris despre Horodniceanu că a avut o relație corectă cu serviciile secrete, dar că în martie 2016 a părăsit recepția SRI atunci când și-a făcut apariția Sebastian Ghiță, la acea dată inculpat în mai multe dosare.

Horodniceanu se înscrisese și în anul 2019 în cursa pentru șefia DIICOT, atunci când ministrul Stelian Ion tocmai ce anunțase lansarea procedurilor pentru numirea șefilor marilor parchete, proceduri ce aveau să fie suspendate de către Lucian Bode, când a preluat conducerea interimară a ministerului la finalul lui 2019. De altfel, Stelian Ion l-a acuzat pe șeful statului că unul dintre motivele pentru care a decis remanierea sa, anunțată intempestiv de premierul Florin Cîțu, a fost tocmai lansarea acestor concursuri.

De altfel, numirile în fruntea Parchetului General și în fruntea DNA vor fi ultimele decizii ale președintelui Iohannis până la rotativa guvernamentală programată la finalul lunii mai. Șeful statului va avea decizia finală în privința acestor numiri, după preselecția făcută de comisia condusă de ministrul Predoiu. În această procedură Secția pentru procurori a CSM va avea doar un aviz consultativ, însă el va avea greutate cel puțin la nivelul opiniei publice după ce, în anul 2020 președintele Iohannis a ignorat avizele negative ale CSM pentru Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu.

Giorgiana Hosu a demisionat din fruntea DIICOT la doar câteva luni de la numire după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție. Atât Hosu cât și Gabriela Scutea au jucat un rol decisiv în decizia inițială a DIICOT de clasare a dosarului „10 August”.

Cu o nouă majoritate anti-reformistă în CSM, care controlează atât Inspecția Judiciară, acolo unde a fost numită soția unui fost prefect PSD cât și marile instanțe din țară, Secția pentru procurori din CSM ar putea rămâne în continuare singura voce pro-justiție din sistemul judiciar.