De ce insistă România cu Schengen, chiar dacă Austria nu și-a schimbat poziția. „E un semnal că nu dăm înapoi”

Analiștii politici sunt de părere că este important ca România să insiste cu subiectul Schengen pentru a demonstra determinarea țării noastre în atingerea acestui obiectiv, însă subliniază că mesajul este adresat și electoratului românesc, în contextul anului electoral 2024.

România insistă cu Schengen

În interviul acordat publicației Bloomberg, premierul Marcel Ciolacu a precizat că țara noastră va încerca să pună pe agenda Consiliului JAI din luna decembrie din nou subiectul Schengen. Cei de la Bloomberg notează că acest consiliu va avea loc după alegerile din Olanda, calculul politic putând suferi modificări din această cauză.

Totuși, marea problemă a României rămâne refuzul categoric al Austriei, chiar dacă și Olanda a votat împotriva aderării țării noastre, iar în privința Austriei lucrurile nu par să se fi schimbat deloc. Nu mai recent de acum două săptămâni, premierul austriac, Karl Nehammer, declara că extinderea Schengen este în prezent „de neconceput” pentru țara sa.

„O extindere a spațiului Schenghen nu este posibilă în acest moment”, a spus cancelarul austriac în 24 octombrie, precizând că nu are o problemă cu România sau Bulgaria, ci cu modul în care funcționează acum spațiul Schengen.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Cei de la Bloomberg notează că premierul Ciolacu s-a referit la „veto-ul nejustificat” al Austriei, menționând posibilitatea ca România să deschidă o acțiune la CJUE împotriva Vienei. De asemenea, liderul PSD a criticat din nou guvernul de la Viena, susținând că Austria este acoperită de sistemul de apărare aeriană la nivelul UE, în calitate de stat care nu este membru NATO, chiar dacă România, membră a alianței, contribuie la apărarea regiunii.

“Îmi este foarte greu să accept că Austria beneficiază de inițiativa European Sky Shield, deși este o țară neutră, în timp ce România alocă 2,5% din PIB pentru apărare”, a spus Ciolacu, potrivit Bloomberg.

De altfel, după votul din decembrie 2022, oficialii români, de la cele mai înalte niveluri, au avut o serie de declarații dure la adresa Austriei. Nu mai recent de luna septembrie, premierul Ciolacu l-a acuzat de ipocrizie pe Karl Nehammer, pentru că deși a criticat funcționarea Schenghen, Austria a votat pentru primirea Croației. „Dacă-i așa de distrus Schengen-ul nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen să-și facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată și electrice”, a spus liderul PSD.

De asemenea, și președintele Iohannis a lansat o serie de critici dure la adresa Austriei, cel mai recent în 26 octombrie, la două zile după declarațiile premierului austriac, șeful statului a calificat argumentele Vienei ca fiind „cel puțin străvezii”. Și nu au fost doar declarații. Țara noastră a blocat accesul ofițerilor austrieci la reuniunile NATO, o acțiune clar de răspuns față de poziția Austriei.

Digisport.ro

Diana Șucu, detalii neștiute despre Dan Șucu: ”A slăbit 10 kg. I-a fost greu”

Și totuși, ce urmărește România?

Totuși, rămâne întrebarea ce urmărește România să obțină în urma acestui vot nou în Consiliul JAI în condițiile în care Austria nu pare dispusă să-și schimbe poziția. Victor Negrescu, europarlamentar PSD și consilier al premierului Ciolacu, este de părere că țara noastră trebuie să-și joace șansele și subliniază că acest vot va veni după alegerile din Olanda, ceea ce ar însemna ca Austria să rămână singura țară care se opune aderării României.

„În calendarul președenției spaniole la Consiliul Uniunii Europene este prevăzut acest vot privind extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria. De altfel, și documentele legate de acest proces sunt finalizate încă de anul trecut, și este normal ca țara noastră, împreună cu Bulgaria, să insiste pe această discuție. Să renunțăm noi, încă de acum, la acest vot ar însemna să renunțăm, de fapt, la aderarea la spațiul Schengen. Ar fi o greșeală.

Este foarte bine că România insistă în această direcție. Noi trebuie să ne jucăm cartea până în ultimul moment. Este adevărat, anul trecut șansele erau mai mari decât anul acesta, fiind mult mai aproape de momentul electoral din Austria. Noi tragem speranță că Austria va rămâne singurul stat care se va opune aderării României. Anul trecut am avut două state, Austria, condusă de un cancelar de dreapta, și Olanda, condusă de un premier de centru-dreapta. Pe 22 noiembrie au loc alegerile din Olanda, dacă partidele pro-europene vor câștiga există șansa unei posibile schimbări față de extinderea Schengen”, a declarat, pentru FANATIK, Victor Negrescu.

Pe de altă parte, acesta recunoaște că marea problemă a României rămâne refuzul Austriei, unde recunoaște că șansele sunt chiar mai mici decât anul trecut. Totuși, votul de luna viitoare, ar da posibilitate României să urmeze calea unei acțiuni la CJUE împotriva Austriei.

„Trebuie spus că da, în momentul de față, România are o singură opoziție, Guvernul din Austria. În cazul Bulgariei sunt mai multe reticiențe. Dacă nu există acest vot anul acesta, șansa ca un nou vot să se întâmple în perioada imediat următoare este aproape nulă. Deci, este evident că poate după alegerile europene, în 2025, putem să sperăm la o nouă discuție. Ceea ce este mult prea târziu și mult prea imprevizibil. Așa că o nouă discuție ne-ar putea oferi șansa să folosim și alte mecanisme, pe care nu le-am folosit anul trecut, inclusiv cel vehiculat de premierul Marcel Ciolacu, atacul la CJUE, împreună cu Comisia Europeană și Parlamentul European”, a mai precizat, pentru FANATIK, Victor Negrescu.

Președintele Iohannis s-a declarat sceptic cu privire la demersul la CJUE în declarațiile din 26 octombrie, atunci când a precizat că nu a găsit „doi juriști care să aibă aceeași opinie”. „Până nu ne lămurim între noi nu e bine să avansăm public pe această chestiune”, a spus șeful statului.

Totuși, și eurodeputatul PNL Rareș Bogdan susține că un eventual vot împotriva al Austriei oferă cel puțin șansa unei acțiuni la CJUE. În plus, acesta susține că posibilitatea noului vot dă șansa unei noi strategii de negociere, indicând companiile austriece din România.

„Noi suntem suntem obligați să punem pe ordinea de zi a Comisiei JAI din 7-12 decembrie, într-un din cele cinci zile, pentru că în cazul în care nu facem asta vom avea o problemă cu faptul că nu o să putem acționa în judecată. Singura formulă pe care o avem este un eventual refuz din partea Austriei, care nu este dorit. Până atunci trebuie să negociem, folosind inclusiv toate companiile austriece din România pentru a pune presiune pe guvernul de la Viena. Cu frumosul, adică luați ca parteneri, nu cu presiuni.

Vorbim de niște companii care aduc aproape 7% din PIB-ul Austriei. Sunt companii de forță, de la Schweighofer la Erste, Raiffeisen și Unita. Sunt companii foarte, foarte mari care sunt în top 50 austriece toate. Vorbim de 14 mari companii care sunt prezente pe piața din România cu afaceri de miliarde. Ele trebuie luate în parteneriat cu Guvernul României. Ele pot explica cel mai bine că România nu este o zonă nefuncțională atât din punct de vedere economic cât și al statului de drept”, a declarat, pentru FANATIK, eurodeputatul Rareș Bogdan.

Și acesta recunoaște însă că, din punct de vedere politic, la Viena nu s-a schimbat nimic, dar notează că partidul premierului a fost înfrânt în alegerile regionale, în ciuda poziției sale antimigraționiste.

„Din punct de vedere politic, Viena este în momentul acesta la fel. Alegerile generale sunt anul viitor, în toamnă, când le avem și noi. Pe toată varianta pe care s-au dus Karl Nehammer au pierdut 3 din patru regiuni, au fost zece puncte pierdute în regiunea vieneză, și cea mai mare problemă pentru ei îl reprezintă faptul că prin acest refuz la adresa României și Bulgariei, au reușit o performanță de a crește partidul de extremă dreapta, FPO. Nu și-au crescut propria forță, ci au reușit să crească extrema dreapta austriacă”, a mai declarat, pentru FANATIK, Rareș Bogdan.

România trebuie să mențină subiectul pe agenda europeană

Unii analiști politici sunt însă de părere că acest demers nu va ajuta cu nimic cauza României. Politologul Cătălin Avramescu, care a criticat liderii de la București pentru acest eșec, susținând că țara noastră, în realitate, nu îndeplinește nici criteriile statului de drept nici în ceea ce privește siguranța frontierelor, este de părere că mesajul premierului Ciolacu este adresat mai degrabă electoratului românesc. Acesta susține că politica externă a României este lipsită de coerență și nu pare capabilă să depășească obiecțiile Vienei.

„Noi nu avem o politică externă propriu-zisă. La MAE este o umilă executantă, Ciolacu încearcă să-și atribuie un rol mai extins de politică externă, dar el e mai degrabă ignorant cu privire la problemele astea și atunci ce rezultă este o îngropeală, totul fără niciun sens. Logica e de natură internă, pentru publicul intern se fac aceste declarații. Prin asta, Marcel Ciolacu nu vrea să piardă electoratul în fața AUR. Preferă ca alții să piardă electorat în fața AUR, și atunci face și el declarații războinice.

Planul lor era să termine cu MCV-ul și și-au imaginat că totul va decurge ușor mai departe. România e țară de tranzit, asta e realitatea. Chiar dacă nu suntem noi principala rută, e suficient pentru Austria să fie afectată”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Analistul politic Radu Magdin este însă de părere că, chiar dacă recentele declarații ale premierului Ciolacu pot viza electoratul român, tema Schengen este totuși foarte importantă pentru România. Astfel că, liderii noștri trebuie să facă tot posibilul pentru a menține această temă în atenție și nu trebuie să renunțe la a lupta pentru atingerea acestui obiectiv.

„Este normal că România, prin liderii săi, să continue să preseze public și politic pe subiectul Schengen, având în vedere miza foarte importantă pentru țara noastră. Indiferent dacă poziția Austriei se va flexibiliza sau nu, este în interesul nostru să menținem aderarea României la spațiul Schengen pe agenda europeană, cu atât mai mult într-un moment în care discuțiile privind viitorul Uniunii Europene sunt în plin avânt. Pentru că, dacă vorbim despre viitorul UE, inclusiv despre posibila sa extindere în anii următori, nu trebuie să pierdem din vedere accederea României și Bulgariei în spațiul Schengen, adică o integrare mai profundă la nivelul UE.

Așadar, cred că mesajul premierului român nu este doar pentru consum intern, ci este inclusiv un semnal extern că nu renunțăm la acest obiectiv și că nu dăm înapoi din cauza acțiunii unilaterale a Austriei, în condițiile în care îndeplinim criteriile necesare și avem susținere din partea celorlalte state UE. Până la urmă, solicitarea României de a menține acest subiect pe agenda UE este legitimă și are în spate argumente solide, iar dacă votul din decembrie nu va fi unul pozitiv, cel puțin motivul nu va fi acela că nu am făcut tot ce ne-a stat în putere”, a declarat, pentru FANATIK, analistul Radu Magdin.

Decuplarea de Bulgaria

Bloomberg scrie și că premierul Ciolacu a indicat că România ar putea lua în considerare decuplarea de Bulgaria „dacă negocierile ar indica un rezultat mai bun” astfel. Acest lucru a fost încercat de autoritățile române și în decembrie 2022, însă Bulgaria s-a opus prin vot acestei decuplări. „Bulgaria a votat mizerabil împotrivă”, avea să caracterizeze acest vot Rareș Bogdan la acea dată.

Totuși, această poziție a premierului României vine la doar o lună după ce, în timpul vizitei în Bulgaria, acesta declara că cele două țări trebuie să găsească împreună calea spre aderarea la Schengen. „Sunt ferm convins că împreună vom găsi calea corectă pentru ca România și Bulgaria să nu mai fie ținute la colț total nedrept. Nu este o cerință a României și a Bulgariei, este pur și simplu un drept”, spunea în 9 octombrie, Marcel Ciolacu, la Sofia.

Și acum, oficialii români sunt convinși că România a avut de pierdut prin cuplarea cu Bulgaria. „Noi, dacă nu era Bulgaria care să intre în război total cu Olanda, aveam o altă situație. Din păcate, acest cuplaj nu ne-a ajutat cu nimic. Mai ales că granița de sud cu Turcia este svaițer. Nu e cea mai securizată graniță”, a precizat, pentru FANATIK, Rareș Bogdan.