Deficit democratic. Guvernul Ciucă a emis mai multe legi decât Legislativul în 2022. „E o lipsă a competenței atât în administrație, cât și la nivelul Parlamentului”

Experții în politici publice din cadrul societății civile sunt de părere că acest fenomen, prezent deja în țara noastră de ani întregi, are repercusiuni directe asupra calității actelor normative fapt care este resimțit financiar și la nivelul populației.

Un Guvern care a preluat rolul Parlamentului

La fel ca în ultimii ani, compania de consultanță în comunicare și relații guvernamentale, Grayling, a dat publicității un studiu comparativ privind schimbările legislative în anul 2022 din opt țări din Europa Centrală și de Est. România este pe primul loc în ceea ce privește numărul de acte normative aprobate, din 1.437 de legi aprobate în țara noastră au fost 573 – mai mult de o treime. Spre comparație, Polonia, care este pe locul doi în acest clasament, a avut doar 189. Față de media anilor 2013-2017, studiul arată o creștere cu 30% a a numărului de legi adoptate în Parlamentul României.

Cea mai îngrijorătoare statistică privește procedura adoptării acestor acte. Studiul realizat de Grayling arătă că 60% din actele normative aprobate în România au fost iniţiate şi adoptate de Executiv, în timp ce Parlamentul a reuşit să încheie procesul legislativ pentru doar 15% dintre Ordonanţele aprobate de Guvern în 2022. În ceea ce privește legislația dată de Guvern, se remarcă o creștere semnificativă a numărului ordonanțelor emise anual. Astfel, dacă în anul 2019 numărul acestora era de circa 100, în anul 2022 numărul acestora a crescut la 229. Cifra este apropiată de numărul record emis în 2022, pe fondul pandemiei, de 235.

Elena Calistru, directorul executiv al ONG-ului Funky Citizens, este de părere că aceste cifre ne arată că ne confruntăm cu un „deficit democratic”, cu atât mai surprinzător cu cât vine în contextul în care coaliția PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare are o super-majoritate în Parlament. Ea subliniază că dacă în anii anteriori guvernanții au invocat pandemia sau războiul din Ucraina drept scuze pentru numeroasele ordonanțe, acum autoritățile au început să arate cu degetul spre PNRR.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Așteptarea mea sinceră era să vedem o scădere a numărului de inițiative guvernamentale, de ordonanțe de urgență în principal, pentru că, în momentul în care ai o majoritate confortabilă în Parlament, îți permiți totuși să faci acest lucru prin procedurile de legiferare firești.

Noi am făcut o analiză la finalul primei sesiuni din 2023, pe ce s-a întâmplat cu legislația pe care trebuia s-o trecem după ce ne-am asumat-o prin PNRR, și în mod uimitor, nici măcar pe astea, pe care știam că vin și exista un calendar clar pentru adoptarea lor – nu am avut reglementare în Parlament. Dacă în anii anteriori scuza pentru trecut OUG-uri era pandemia, apoi în 2022 a fost războiul, vedem cum scuza principală a început să fie faptul că trebuie să trecem lucruri pentru că le avem în PNRR. Mereu găsim câte-o scuză”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Costurile ascunse ale deficitului de democrație

Aceasta subliniază că rezultatul acestui proces a fost unul în care legislația a fost slabă, fiind necesar ca Executivul să vină cu alte ordonanțe prin care să corecteze ordonanțele inițiale. Astfel, în ciuda intuiției cum că un astfel de proces ar fi unul mult mai eficient, cu legi date la timp, cu costuri de negociere mai mici în condițiile în care negocierile sunt purtate doar de liderii partidelor, Elena Calistru este de părere că rezultatul a fost acela că am avut legi proaste și instabilitate legislativă, cu costuri ce nu trebuie ignorate.

Astfel, spre exemplu, ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie electrică din martie 2022 a fost modificată de opt sau nouă ori prin ordonanțe succesive până la finalul anului. Mult mai recent, ordonanța recentă privind măsurile de austeritate impuse  de deficitul bugetar, ordonanță ce a rezultat în urma consultărilor dintre Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și specialiștii din MFP nici măcar nu reușește să reducă semnificativ cheltuielile aparatului administrativ, potrivit unei analize recente a celor de la Funky Citizens.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Să nu uităm că au fost subiecte, tocmai pentru că s-au făcut lucrurile pe repede înainte a trebuit să fie date două, trei ordonanțe de urgență pentru ca să corecteze ceea ce putea face bine de la început. Dacă e să ne uităm doar la ultima ordonanță privind reducerea cheltuielilor bugetare, vedem că ea nu rezolvă nimic. E o problemă care se va acutiza și mai mult, iar în ceea ce privește efectele sau costurile acestui mod de a guverna lucrurile nu arată deloc bine.

Cei de Grayling sunt o firmă de relații publice iar acest studiu este genul de cercetare la care apelează investitorii străini pentru a vedea în ce măsură există stabilitate și predictibilitate în țările în care vor să investească. Avantajul consultărilor nu este acela că este frumos să te consulți cu societatea, ci că sunt lucruri la care tu nu te poți gândi. Într-o economie sofisticată, într-o societate din ce în ce mai complexă nu ai cum să le știi pe toate”, a mai precizat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

O problemă de competență

Aceeași concluzie privind modul de legiferare apare și în raportul privind „Starea democrației în 2022”, publicat săptămâna trecută de trei ONG-uri – Centrul de Resurse pentru Participare publică, Centrul pentru Inovare Publică și ActiveWatch. „Ne aflăm în fața unei super-majorități de 70%, care ar fi putut trece oricând orice lege prin Parlament. Chiar și așa, Guvernul a găsit peste 200 de situații în care nu a mai putut aștepta dezbaterea parlamentară, ci a decis să legifereze ocolind Parlamentul. Chiar și în absența unei analize pe conținutul acestor ordonanțe, este vădit că situația a scăpat de sub control, așa cum Executivul a scăpat de sub controlul Legislativului”, se arată în documentul citat.

„Puterea politică a urmărit descurajarea participării la adunări publice, limitarea accesului la informații de interes public, îngrădirea libertății de exprimare, precum și slăbirea mecanismelor de monitorizare și semnalare a ilegalităților, conflictelor de interese și a abuzurilor din rândul administrației publice.

Transparența decizională a fost grav afectată de introducerea unei excepții arbitrare de la prevederile legii. Printre altele, aproape toate actele normative referitoare la cheltuirea sumelor uriașe din PNRR au fost adoptate fără dezbatere, sub pretextul „urgenței”, este o altă concluzie a cercetării realizate de cele trei ONG-uri.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică, este de părere că una din explicațiile pentru faptul că în anul trecut coaliția PNL-PSD a ocolit Parlamentul în procesul de legiferare stă și în lipsa de competență atât de la nivelul administrației centrale, Guvern și ministere, dar și din Parlament. Potrivit acestuia, foarte multe ordonanțe sunt date pentru că guvernanții nu au reușit să vină în timp util cu legile în cauză, după cum o arată și exemplul măsurilor asumate în PNRR.

„În administrația centrală, în ministere și în agenții, se legiferează foarte târziu. Adică procesul legislativ ar trebui să înceapă mult mai devreme, să fie timp să treacă prin procedura parlamentară, care durează câteva săptămâni. Și atunci, funcționarii din ministere și decidenții din ministere ar trebui să aibă viziune să înceapă procedura în timp util astfel încât rezultatele să se vadă atunci când Parlamentul termină de decis. Nu sunt capabili să facă asta, să aibă o viziune pe termen mediu, și atunci se legiferează târziu, apelând la soluția ordonanței. Pentru că arde.

Foarte multe ordonanțe au ca motivare, de exemplu, prin legea nu știu care s-a stabilit un termen, se apropie termenul și n-au făcut nimic, trebuie s-o dea repede. Dacă se transpune directiva nu știu care a UE la data de, n-am făcut nimic timp de doi ani, că atât e perioada de transpunere, și ca să nu intrăm în infringement dăm OUG – asta e tipul de motivare frecventă pe care o întâlnim. Deci e o problemă de competență”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Potrivit acestuia, situația este similară și la nivelul Parlamentului, cu multe amendamentele dubioase și lipsite de sens introduse de parlamentari fără consultarea și negocierea în cadrul partidului. De asemenea, vorbim și de cazuri în care multe dintre amendamente sunt introduse clar la presiunea unor grupuri de interese. Anul trecut am asistat de exemplu la celebrul caz în care liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a recunoscut public că a introdus un amendament la legea ANI privind anonimizarea declarațiilor de avere din zona de apărare după ce a primit această propunere „pe email” – fără a preciza de la cine. Tot acesta a fost autorul unor amendamente care favorizează dezvoltatorii imobiliari în disputele cu ONG-urile din zona de urbanism și patrimoniu.

„Aveam aceeași problemă și la nivelul Parlamentului, pentru că parlamentarii deși primesc sume foarte mari pentru cabinetul parlamentar și deci ar putea să-și angajeze oameni specializați, nu fac acest lucru. Calitatea actelor normative propuse de Parlament este extrem de scăzută. Majoritatea proiectelor de lege propuse de parlamentari direct sunt maculatură, nu au nici valoarea hârtiei pe care sunt scrise pentru că nu sunt în stare să scrie legi.

Și atunci cumva, firesc, apar opinii negative la aceste proiecte, de la Guvern, de la Consiliul Legislativ, de la CSM, de la diverse instituții avizatoare și nu trec. Nu pot să treacă toate trăsnăile pe care le pun parlamentarii pe hârtie. E, din nou, o problemă de competență”, a mai precizat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.

Parlamentul abdică din rolul de control

Potrivit acestuia, un alt aspect care explică această trecere a rolului legislativ de facto către Executiv vine și din lipsa de încredere a liderilor partidelor față de proprii colegi din Parlament. Acesta subliniază că ideal ar fi ca Parlamentul să fie instituția puternică, practic rolul său de legiuitor, însă lipsa acestei puteri vine și din calitatea slabă a parlamentarilor – practic un rezultat al selecției făcute tot de către partide.

„Deși, aparent avem o largă majoritate de 70%, lideri partidelor nu au încrederea că pot să conteze pe membri partidelor, pe cei din Parlament. Aceștia sunt permeabili la diverse influențe, fie influențe ale unor grupuri de interese care vor o reglementare într-un sens sau altul, mai ales din zona de business, fie influența propriei gândiri originale – adică când îi apucă să introducă tot felul de amendamente fără să discute cu nimeni.

Și atunci, din lipsa asta de încredere, preferă chiar și liderii partidelor să meargă pe soluția rapidă a ordonanțelor decât să aibă surpriza ca o măsură pe care o propun să fie schimbată fundamental în Parlament de către proprii colegi în care nu au încredere”, a precizat acesta, pentru FANATIK.

În opinia acestuia un alt rol cheie de la care Parlamentul a abdicat în această construcție politică este cel de control asupra instituțiilor și autorităților cu același rol. Astfel, Parlamentul are rolul principal în a numi oameni în cadrul ANRE, CCR sau AEP  – instituții cu rol de control unde în locul numirii unor oameni competenți, partidele aflate la guvernare și-au numit foști sau actuali membri.

„Nu doar că Guvernul ia locul Parlamentului în procesul de legiferare, dar vedem și o abdicare a Parlamentului de la rolul său de mecanism de control. Am văzut asta la scandalurile de pe piața de energie, pe piața de asigurări, cu autoritatea electorală, la CCR – la toate aceste organisme unde Parlamentul ar trebui să numească oameni competenți, capabili și integri – nu a făcut-o. A abdicat de la rolul de control și supervizare și a trimis acolo oameni slabi, pe criterii politice.

Iar acest lucru se vede în buzunarele noastre: plătim asigurări mai mari pentru că ASF a lăsat trei tunuri la rând, plătim cel mai mare preț la energie raportat la la venituri pentru că a fost la fel de slabă reglementare din piața de energie. Asta stă în problema Parlamentului. Asta ca să nu mai vorbim de vechea problemă a controlului structurilor militarizate, mai ales a serviciilor de informații. Anul trecut am avut un pachet de zece legi, scoase de nu știu unde, despre care nici Parlamentul nu știa nimic – și nici nu au părut deranjați parlamentarii că altcineva a reglementat în locul lor”, a mai precizat sociologul Ovidiu Voicu pentru FANATIK.