Elena Udrea rămâne în Bulgaria. Judecătorii au amânat decizia de extrădare. Cerere specială, printre lacrimi

Conform jurnaliștilor de la Antena 3, Elena Udrea a plâns în fața judecătorilor și le-a cerut să o lase să își vadă fetița. Următorul termen a fost stabilit pentru 8 iunie, dată la care ea va afla dacă va fi extrădată în România. La ieșirea din sala de judecată, cea care a fost ministru al Turismului a declarat:

Elena Udrea atrage atenția asupra justiției din România

”România are niște probleme grave care ar trebui remediate. În mod cert sunt arestată ilegal.” Ea a povestit pentru sursa citată că este singura femeie între zeci de bărbaţi în arestul din orașul Blagoevgrad, situat la aproape 80 de kilometri de Sofia. Acolo există o singură toaletă comună, iar ea este nevoită să treacă zilnic prin faţa tuturor.

”În acest dosar este a treia oară când statul român încearcă să mă aresteze. Prima dată în 2015, când au apărut şi primele informaţii că sunt ameninţări la adresa vieţii mele. În 2018, când eu eram deja însărcinată în şase luni, în Costa Rica, şi aveam deja procesul pentru azil politic, m-au condamnat definitiv şi m-au arestat.

După două luni şi jumătate au fost obligaţi să mă elibereze din nou, pentru că CCR a decis că am fost judecată de un complet nelegal constituit Vreau să îmi văd familia. Vă rog, în primul rând pentru copilul meu, să dispuneţi o măsură care să-mi permită să îmi văd copilul și să stau cu copilul meu.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Nu există riscul să plec din Bulgaria pentru că în momentul acesta este cel mai sigur loc pentru mine. În arest la Blagoevgrad, unde sunt, personalul de acolo este extraordinar, dar 99,99% din timp sunt singura femeie din arest”, a spus Elena Udrea în sala de judecată.

Ultimele solicitări au ajuns și la Ministerul Justiției

La 25 mai 2022, Elena Udrea i-a cerut ajutorul lui Cătălin Predoiu (ministrul justiției) și l-a întrebat cum i se pare că este arestată în Bulgaria. Cu trei zile înainte, Elena Udrea aducea acuzații grave justiției române din arestul din Bulgaria și susținea că i s-a luat ”dreptul de a fi rejudecată legal”.

Marți, Ministerul Justiţiei punea în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal. În prim-plan era “legea fugarilor”, prin care s-a propus ca persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru evadare, de până la 3 ani.

Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir sau Cristian Rizea se află pe lista celor mai cunoscuți fugari care au reuşit să părăsească România înainte de a fi condamnaţi la închisoare pentru fapte de corupţie.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Ministerul Justiţiei a explicat că aplicarea unor pedepse definitive de condamnare care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnaţi, afectează funcţia de exemplaritate a pedepsei. De asemenea, scade și încrederea populaţiei în actul de justiţie şi respectul faţă de lege.

Mai departe, toate acestea reprezintă un factor de risc de amplificare a fenomenului infracţional. Totodată, sursa citată a completat că sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui justiţia prin instanţele de judecată.

Ce solicită, de fapt, Elena Udrea

Principalul argument pe care se bazează Elena Udrea când susține că a fost nedreptățită este decizia Curții Constituționale din decembrie 2018. Ea stipula că formarea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a făcut nelegal. Efectul? Toate dosarele de mare corupție judecate de acestea au fost reluate de la început.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale a reclamat că dosarul Gala Bute este singurul pentru care nu s-a dispus reluarea judecării, prin decizia ICCJ din 7 aprilie care a statuat că sunt menținute sentințele pronunțate inițial în acest dosar. Prin comparație, în celelalte dosare s-a reînceput judecata, cu persoanele implicate în stare de libertate.

De asemenea, de-a lungul ultimelor săptămâni, Udrea s-a referit și la decizia CJUE din 21 decembrie 2012, în care se preciza că judecătorii naționali pot încălca o decizie a Curții Constituționale în anumite circumstanțe. Printre aceste apărea și cazul unui „risc sistemic de impunitate prin prescripție”.

Este important de precizat că decizia CJUE stabilea și faptul că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a CCR dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene. Și asta pentru că dreptul UE are prioritate asupra celor din țările membre. De aceea clama Udrea  că toate cele trei instanțe la care a ajuns dosarul său nu au judecat-o corect.

Ce s-a întâmplat la instanța de fond

Spre exemplu, la instanța de fond, completul de trei judecători era nespecializat. În același complet, judecătoarea Florentina Dragomir nu depusese jurământul de credință, motiv pentru care instanțe din Grecia și Italia au considerat ca ilegale deciziile date de Dragomir.

La instanța de apel, în completul de cinci judecători a existat un judecător care nu a fost tras la sorți. Asta a fost constatat și CCR prin Decizia 685/2018. Așadar, Udrea a mai reclamat și faptul că acest judecător era chiar președintele completului, precum și al Secției Penale a ICCJ. Este o situație care ridică dubii asupra corectitudinii sentinței.

Spre finalul pledoariei sale, fosta consilieră a lui Traian Băsescu acuză că instanța care a reconfirmat pe 7 aprilie sentința din apel a luat o decizie nelegală: „Mi s-a respins în mod halucinant contestația în anulare, luându-mi-se dreptul de a fi rejudecată legal. Nu există niciun text referitor la speța mea, din legi speciale, din codul penal, codul de procedură penală, decizii CCR, decizii CJUE, CEDO, care să nu fi fost încălcate.”

La data de 7 aprilie 2022, ÎCCJ a respins contestația în anulare depusă de Elena Udrea față de sentința din 2018 din dosarul Gala Bute. Respingerea a echivalat cu reconfirmarea pedepsei de 6 ani de închisoare primite de ea. Cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței a urmat plecarea acesteia din țară. În cele din urmă, ea însă a fost oprită la granița dintre Bulgaria și Grecia, iar acum instanțele bulgare judecă cererea de extrădare formulată de autoritățile de la București.