Episodul 4 din Centenarul Rapidului. Revenirea în elită cu două titluri şi cum a ajuns George Copos patronul giuleştenilor. Video

Revenită pe prima scenă a fotbalului românesc, în vara lui 1983, Rapidul a fost mai mult o echipă de a doua jumătate a clasamentului în Divizia A, iar sezonul 1988-1989 a adus o nouă retrogradare în liga a doua. Cu o galerie disidentă, care nu se sfia să scandeze împotriva regimului Ceauşescu, giuleştenii au stat un singur an în Divizia B, iar promovarea din 1990 dădea semnalul renaşterii sub Podul Grant. În democraţie, Rapidul învăţa să respire, iar George Copos a ajutat echipa să redevină un adversar de calibru.

Cum a ajuns George Copos la Rapid

În 1992, Rapidul era condus de preşedintele Mircea Pascu, iar echipa începea să urce în clasament. Cu un loc 7 în buzunar, la finalul sezonului 1991-1992, formaţia giuleşteană căuta sponsori, iar unul dintre aceştia a reuşit să scrie istorie.

George Copos, fost membru al UTC şi un prosper om de afaceri, a devenit iniţial sponsor, ca mai apoi, în 1995, să devină patronul clubului. “Eu l-am dorit lângă echipă pentru că avea acea afacere cu prăjituri şi produsele sale erau utile pentru realizarea oricărui protocol”, avea să povestească peste ani Mircea Pascu, cel care l-a adus pe George Copos în Giuleşti.

Relaţia dintre Mircea Pascu şi George Copos a început să se deterioreze la scurt timp după venirea omului de afaceri la echipă, iar războiul dintre cele două tabere a ajuns la un punct culminant în sezonul 1994-1995. Ruptura a venit la începutul anului 1995, când Mircea Pascu a fost demis din funcţia de preşedinte al clubului, iar George Copos a acaparat puterea.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

“L-am considerat, la început, un sponsor serios, până în ziua când a dorit să devină acţionar cu 51%. Atunci mi-am dat seama că urmăreşte prin Rapid doar interese materiale”, declara, în ianuarie 1995, Mircea Pascu. Giuleştiul intra cu adevărat în epoca George Copos. Câteva luni mai târziu, Rapid ajungea în finala Cupei României, pierdută în faţa Petrolului Ploieşti, după executarea loviturilor de departajare.

Drama de la Craiova şi Cupa din 1998

Rapidul a trecut la următorul nivel în vara lui 1997, când în Giuleşti a fost adus Mircea Lucescu. George Copos reuşea o lovitură de imagine, iar fanii începeau deja să viseze la titlu. Lupta pentru trofeu a fost una aprigă, cu Steaua, câştigătoare a cinci titluri consecutive, din postura de mare favorită.

Duelul a fost strâns până la finalul sezonului 1997-98, când, cu o etapă înainte de final, “militarii” s-au împiedicat de Sportul Studenţesc, unde Răzvan Lucescu a făcut un meci eroic, iar giuleştenii au trecut în fruntea clasamentului. În ultima etapă, Rapidul a mers pe terenul Universităţii Craiova, în timp ce Steaua a primit vizita Gloriei Bistriţa. Trupa lui “Il Luce” ar fi devenit campioană a României cu o victorie în Bănie, iar oltenii primeau ca bonus o calificare în Cupa Cupelor. Cele două formaţii mai aveau de disputat şi finala Cupei României.

Calculele hârtiei au fost date peste cap într-un meci de coşmar pentru rapidişti. Chiar dacă U Craiova avea echipa ruptă în două, cu unii jucători care trăgeau tare, în timp ce alţii erau mai mult spectatori, oltenii au obţinut o remiză, 2-2, după o dublă a lui Ionel Ganea. În acelaşi timp, în Ghencea, Steaua a învins-o pe Gloria Bistriţa, scor 5-2, şi titlul îmbrăca, pentru a şasea oară consecutiv, haina roş-albastră.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Singura consolare a Rapidului a venit pe 6 mai 1998, când, în faţa a 65.000 de spectatori, a învins-o pe U Craiova şi a câştigat Cupa României. Lucian Marinescu a marcat singurul gol al finalei, iar Giuleştiul a sărbătorit, după 23 de ani de secetă, un succes intern. “Am avut de partea noastră dorinţa de revanşă. Am condus în permanenţă jocul şi ne-am creat mai multe ocazii de gol”, declara Mircea Lucescu, după câştigarea Cupei României.

CITEŞTE AICI EPISODUL 1 DIN CENTENARUL RAPIDULUI: Echipa de cartier care a ajuns până într-o finală europeană! Cum s-au abonat giuleştenii la Cupa României

CITEŞTE AICI EPISODUL 2 DIN CENTENARUL RAPIDULUI: Dramele primelor două retrogradări şi coşmarul finalei cu Arieşul Turda! Recordul stabilit cu CFR Cluj

CITEŞTE AICI EPISODUL 3 DIN CENTENARUL RAPIDULUI: Primul titlu de campioană a României pentru giuleşteni şi interdicţia pentru cupele europene

Fiesta din 1999

În vara lui 1998, Mircea Lucescu l-a adus pe Ioan Ovidiu Sabău în Giuleşti, care se reîntâlnea sub Podul Grant cu Dănuţ Lupu şi Mircea Rednic, foştii colegi de la Dinamo. Sezonul 1998-1999 se anunţa unul de foc. După zece etape, Rapidul s-a cocoţat pe primul loc, fără înfrângere, în timp ce Dinamo privea cu jind de pe locul 2.

Etapa a 11-a a sezonului a adus şi derby-ul dintre cele două adversare pentru titlu. Duelul de pe 25 octombrie 1998, jucat în Giuleşti, va rămâne în istorie drept meciul în care Cornel Dinu i-a arătat prosopul lui George Copos, după o victorie KO a “câinilor” cu 4-1. Dinamo devenea marea favorită la titlu, iar plecarea lui Mircea Lucescu, în toamna acelui an, la Inter făcea ca visul trofeului suprem să se îndepărteze.

Cu Ţiţi Dumitriu şi Nicolae Manea pe bancă, Rapid ţinea aproape de Dinamo, dar marele derby, decisiv pentru titlu, se apropia. Demis de la Inter, Mircea Lucescu s-a întors să-şi termine misiunea în Giuleşti. Revenirea oficială a bifat-o în etapa a 27-a, la Rapid – Gloria Bistriţa 5-0. Runda următoare aducea marele derby din “Groapă”. Pe 9 mai 1999, rapidiştii reuşeau s-o învingă pe Dinamo, după un gol marcat de Daniel Pancu, pe finalul primei reprize, graţie şi unei greşeli a portarului Khalid Fouhami. Cu şase runde înainte de final, Dinamo şi Rapid erau la egalitate de puncte, însă “câinii” lui Cornel Dinu au comis-o când nimeni nu se aştepta.

La Reşiţa, dinamoviştii au scos doar o remiză, după ce Ionuţ Lupescu a ratat o ocazie monumentală pe final, cu poarta goală. Cu încă un pas greşit pe teren propriu, 0-0 cu Steaua, Dinamo s-a îndepărtat de obiectiv, iar Rapidul şi-a continuat cursa. Marele moment a venit în penultima etapă, când giuleştenii au câştigat “acasă” cu U Craiova, coşmarul din 1998, iar Dinamo pierdea cu Ceahlăul Piatra Neamţ. După 32 de ani de aşteptare, titlul de campioană a României poposea din nou în Giuleşti. Rapidul a fost chiar la un pas de un event istoric, însă Steaua a învins-o în finala Cupei României, după 2-2 si 4-2 la loviturile de departajare.

Campionii Rapidului din sezonul 1998-1999

Portari: Bogdan Lobonț (31 meciuri / 0 goluri); Marius Bratu (4 / 0);

Fundaşi: Nicolae Stanciu (28 / 1); Cristian Dulca (14 / 3); Mircea Rednic (32 / 1); Dorel Mutică (22 / 4); Adrian Iencsi (26 / 3); Vasile Popa (1 / 0); Bogdan Andone (14 / 0); Daniel Chiriță (3 / 1); Ion Voicu (5 / 0);

Mijlocaşi: Mugur Bolohan (22 / 1); Ioan Ovidiu Sabău (22 / 1); Dănuț Lupu (28 / 5); Marius Măldărășanu (33 / 4); Daniel Pancu (27 / 6); Ștefan Nanu (23 / 1); Zeno Bundea (25 / 6); Mario Bugeanu (2 / 0); Alin Minteuan (4 / 0); Răzvan Raț (3 / 0;

Atacanţi: Marius Șumudică (31 / 17); Sergiu Radu (15 / 2); Ovidiu Maier (22 / 1); Radu Niculescu (8 / 2); Ionel Ganea (16 / 11); Constantin Barbu (11 / 8);

Antrenori: Mircea Lucescu, Mircea Rednic, Dumitru Dumitriu, Nicolae Manea

Al treilea titlu, cu vicepreşedintele în poartă

Rapid nu a trebuit să aştepta trei decenii până la un nou titlu, iar succesul a venit repede de această dată. După fiesta din 1999, giuleştenii au fost vicecampioni (1999-2000), au ocupat locul 4 (2000-2001) şi ultima poziţie a podiumului (2001-2002) în următoarele trei ediţii de campionat. Cu Mircea Rednic pe bancă, echipa de sub Podul Grant nu era văzută drept o favorită la titlu, însă a pus rapid stăpânire pe primul loc şi nu a mai cedat poziţia. În etapa 5-a, rapidiştii au câştigat în Bănie, scor 3-1, după ce au fost conduşi încă din primul minut, şi au devenit lideri.

Şi pentru că Rapidul a fost mereu un club care a reuşit să surprindă, la titlul din sezonul 2002-2003 şi-a adus contribuţia, din teren, şi… vicepreşedintele. Pe 2 noiembrie 2002, în etapa a 10-a, Răzvan Lucescu a pus deoparte costumul de vicepreşedinte şi a intrat în poarta giuleştenilor. Cu Emilian Dolha şi Ionuţ Curcă accidentaţi, Mircea Rednic a trebuit să apeleze la oficialul echipei. Revenit pe teren după 11 luni de la ultimul meci, Răzvan Lucescu i-a salvat pe giuleşteni, la scorul de 0-0, la o mare ocazie a piteştenilor. Rapid a obţinut victoria, după un gol târziu al lui Vasile Maftei, iar vicepreşedintele şi-a adus contribuţia la titlu.

Lupta la titlu a fost dusă cu Steaua, cu multe polemici în presă, însă titlul a poposit în Giuleşti, cu două etape înainte de final, după o remiză pe terenul lui FC Naţional, scor 1-1. Mircea Rednic, antrenor pentru o etapă în sezonul 1998-1999, când a fost om cheie în succesul din campionat, reuşea să aducă al treilea titlu de campioană în vitrina Rapidului, însă avea să eşueze în Europa. În preliminariile Ligii Campionilor, după 0-0 în turul cu Anderlecht, giuleştenii au intrat în avantaj la pauza returului, 2-0, dar campioana Belgiei a întors scorul, cu trei goluri, şi a obţinut calificarea în turul 3 preliminar.

Campionii Rapidului din sezonul 2002-2003

Portari: Emilian Dolha (22 meciuri / 0 goluri), Ionuț Curcă (4 / 0), Boban Savić (3 / 0), Răzvan Lucescu (1 / 0);

Fundaşi: Cornel Buta (3 / 0), Nicolae Constantin (3 / 0), Adrian Iencsi (27 / 4), Vasile Maftei (29 / 3), Camille Muzinga (2 / 0), Dănuț Perjă (20 / 3), Răzvan Raț (28 / 2), Ion Voicu (19 / 1);

Mijlocaşi: Valentin Bădoi (30 / 7), Roberto Bisconti (8 / 0), Emmanuel Godfroid (24 / 5), Nicolae Grigore (15 / 0), Robert Ilyes (23 / 5), Claudiu Mircea Ionescu (1 / 0), Marius Măldărășanu (14 / 2), Dorin Pandele (1 / 0), Ioan Sabău (16 / 1), Claudiu Saghin (1 / 0), Constantin Schumacher (10 / 1), Florin Costin Șoavă (28 / 1);

Atacanţi: Florin Bratu (27 / 11), Henry Makinwa (11 / 2), Daniel Niculae (28 / 6), Robert Niță (19 / 5);

Antrenor: Mircea Rednic

• 0-9 este cea mai drastică înfrângere suferită de Rapid, în istorie, pe terenul Corvinului Hunedoara, pe 14 august 1985
• 7 trofee a câştigat Rapid în perioada 1983-2003: 2 titluri, 2 Cupe ale României şi 3 Supercupe