Experții avertizează în legătură cu exercițiile NATO din Marea Baltică și Mediterană. “Asistăm la o tentativă de a intimida Rusia”

Exercițiul de 12 zile al NATO în Marea Baltică, la care participă inclusiv țări precum Finlanda și Suedia, a început. Alianța lansează manevre militare în apele letone până la 17 iunie, pentru „a testa capacitatea colectivă de apărare în regiune și implementarea măsurilor de descurajare”, dar manevrele survin după cele din Marea Mediterană, la care a participat inclusiv Japonia, lucru care poate crea iritare la Moscova.

Șerban Filip Cioculescu: „Ar fi neobișnuit pentru Putin să întâlnească un lider occidental, care să ridice ștacheta provocării la un nivel superior”.

Manevrele NATO se desfășoară în contextul atacurilor armate dure ale Rusiei, inclusiv în zona Kievului. Potrivit lui Șerban Filip Cioculescu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, președintele rus Vladimir Putin s-ar putea însă trezi într-o situație inedită pentru el, care, coroborată cu exercițiile militare, l-ar putea determina să reacționeze într-un mod diferit față de cel în care a făcut-o până acum.

„Descurajarea se bazează pe arătarea puterii. Există o celebră expresie atribuită lui Teddy Roosevelt, fost președinte al SUA, datând din 1901, ‘vorbind cu blândețe, și ținând în mână un ciomag mare, vei ajunge departe’. Evident că, dacă nu-ți demonstrezi puterea, uneori chiar ostentativ, nu vei putea descuraja un potențial adversar. Este clar că asistăm inclusiv la o tentativă de a intimida Rusia, de a-i arăta care sunt limitele și de a împiedica alte provocări din partea președintelui Vladimir Putin”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Șerban Filip Cioculescu.

Acesta a adăugat: „Însă e o intimidare de nivel moderat, cât mai puţin provocatoare, spre a nu risca o escaladare nucleară, coşmarul ambelor tabere”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Cum interpretează liderul de la Kremlin rolul „nebunului”

Pornind de la teza potrivit căreia manevrele NATO sugerază clar intenția de a intimida Moscova, analistul de politică externă a subliniat că, în general vorbind, în cazul aplicării principiului descurajării, punctul până la care poate funcționa insistența este cel mai important.

Mai exact, ar putea apărea situații în care dorința de a descuraja, în scop defensiv, să fie interpretată de partea adversă drept o provocare, și atunci s-ar produce o escaladare suplimentară. Este clar că Occidentul nu dorește acest lucru din partea Rusiei, însă…

„Este foarte interesant că, în acest joc strategic, președintele Putin este cel care interpretează rolul „nebunului”, cu ghilimelele de rigoare. El sare câte două – trei etape și provoacă suplimentar, în speranța că va obține concesii majore faţă de cererile pe care le socoteşte legitime. Pentru Putin ar fi total neobișnuit să dea de un lider occidental care să fie la fel sau chiar mai provocator decât el, și să ridice ștacheta provocării la un nivel superior”, a avertizat Cioculescu.

Profesorul susține că Occidentul democratic „tablează pe cartea raţionalităţii şi moderaţiei, oferind imaginea unui actor responsabil în actualul context conflictual”.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Navele turcești și cele japoneze, surprizele din Mediterana

Dincolo de exercițiile navale din Marea Baltică, specialistul în materie de securitate consideră că este mult mai interesant faptul că, de curând, au avut loc o serie de evenimente similare în Marea Mediterană, la care au participat vase italiene, turcești și două vapoare japoneze.

Referitor la acest subiect, partenerul nostru de dialog a precizat: „Japonia este implicată într-o campanie împotriva Rusiei. Să nu uităm că această țară a livrat echipamente Ucrainei și că există voluntari japonezi ce luptă pe frontul din această țară. Populaţia nu poate să se prefacă a uita că Rusia i-a confiscat nişte insule, lanţul Kurilelor, şi refuză să cedeze măcar o parte a acestora. De aceea, Japonia şi Rusia nu au semnat un acord de pace propriu-zis după WW2”.

Interlocutorul nostru susține că Japonia este un partener strategic global al NATO și este foarte implicată în operațiunea globală de îngrădire a Rusiei. Este foarte important că aceste operațiuni militare s-au desfășurat în Marea Mediterană, așadar în apropierea Rusiei.

Cioculescu a subliniat încă o dată că Vladimir Putin a făcut întotdeauna prima mișcare, în timp ce Occidentul a fost reactiv, astfel că este greu de presupus cum ar reacționa liderul de la Kremlin într-o situație diferită.

„Încă din anul 2014, când Rusia a modificat granițele Ucrainei, au mai avut loc asemenea exerciții. Moscova a protestat mereu, și a trimis vase în zonele respective, pentru a îngreuna aplicațiile. Cu siguranță, ideea de bază este ca, în asemenea situații, navele NATO și cele rusești să nu se apropie foarte mult, pentru a nu se crea incidente, precum izbirea unor avioane sau ciocnirea unor vapoare. În situația actuală, una extrem de tensionată, asemenea evenimente ar fi greu de gestionat, existând riscul escaladării”, a avertizat specialistul.

Descurajarea în situații de criză, un fenomen paradoxal

Este interesant de comentat dacă, după mai bine de 100 de zile de război în Ucraina, asemenea tactici de „tatonare” încă mai pot funcționa la parametri scontați. Șerban Filip Cioculescu citează o teorie interesantă, din literatura de specialitate referitoare la respectivul fenomen.

„Paradoxul descurajării stă în faptul că, în momentul în care procedeul se desfășoară cu succes, niciodată nu putem fi siguri că succesul s-a datorat chiar aplicării ferme a conceptului în sine și forțelor care au acționat sub respectiva «egidă»”, a menționat lectorul universitar.

Acesta a adăugat: „Să presupunem că Rusia nu va ataca niciun stat NATO, dar că peste 50 sau 100 de ani, istoricii vor descrie momentul în două feluri. Unii vor scrie că Rusia nu a reacționat deoarece s-a temut de forța colectivă, iar alții vor susține că din arhive nu rezultă că Moscova ar fi avut un plan de agresiune împotriva NATO. Până la urmă, este vorba despre un eveniment care nu s-a produs!”.

„Practic, nu știi niciodată dacă un eveniment nu s-a petrecut grație puterii tale, deoarece există și posibilitatea ca adversarul să fi avut alte planuri mai benigne, adică mai prudente. Momentan, Putin este angrenat, integral, în lupta cu Ucraina. Normal că stă cu simțurile la pândă, încercând să observe reacția NATO și a principalilor dușmani, adică Occidentul și, în primul rând, SUA”, a conchis intervievatul nostru.

Reacțiile Suediei și Finlandei au pus gaz pe foc

Exercițiile Alianței Nord–Atlantice presupun și angrenarea capacității colective, în contextul noilor atacuri dure venite din partea „Armatei Roșii”. Potrivit lui Șerban Filip Cioculescu, discuția se poartă în jurul dorinței justificate a NATO de consolidare a celor mai expuse zone în fața unui potențial atac rusesc.

„Să nu uităm că Federația Rusă dispune de acea enclavă, în Kaliningrad, unde se pare că, în ultima vreme, a instalat inclusiv capacități nucleare, în condițiile în care două state, Finlanda și Suedia, au depus cereri de aderare la NATO”, a precizat partenerul nostru de dialog.

Cioculescu susține că este clar că avem de-a face cu un semnal pe care aliații îl trimit Rusiei, în sensul de a nu recurge la provocări și de a nu crea tensiuni suplmentare în zonă, deoarece forțele NATO vor fi pregătite pentru o eventuală ripostă.

Macron și poarta deschisă, în contextul unui război murdar

Creșterea tensiunilor de pe frontul din Ucraina are loc și în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „în acest moment, este vital ca Rusia să nu fie umilită”. În replică, potrivit BBC, ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a sugerat că „aliații ar trebui să se concentreze mai bine asupra modului de a pune Rusia la locul ei, deoarece se umilește singură”.

„Discursul președintelui Franței ne arată că Emmanuel Macron rămâne pe direcția sa din ultimii ani, și anume aceea de a căuta o soluție de compromis în relația cu Rusia. Să ne amintim că, în ultimii ani, Macron a insistat pe ideea menținerii unei porți deschise în relația dintre Occident și Moscova”, a subliniat Șerban Filip Cioculescu.

„Ceea ce a sugerat șeful statului francez, și anume compromisuri teritoriale din partea Ucrainei, ar fi fost o idee greu de acceptat și înaintea agresiunii rusești. Acum, această soluție ar putea fi acceptată și mai greu, în primul rând de către ucraineni, pentru pentru că aceştia se tem justificat că , la un moment dat, statele occidentale ar putea dori un compromis pe seama lor”, a continuat specialistul în geopolitică.

„Acest război este unul murdar, în timpul căruia cad multe victime colaterale, în primul rând din rândurile civililor. Este un război cu crime, violuri, în toată oroarea sa! Așadar, asemenea propuneri pică foarte prost în fața opiniei publice internaționale, al cărei segment anti-rus s-a radicalizat foarte mult, în ultima vreme”, a punctat lectorul universitar.

„Putin vrea să cucerească Ucraina! Este de neconceput să lase misiunea succesorului!”

Șerban Filip Cioculescu a concluzionat că, evident, rușii doresc să descurajeze Occidentul în privința furnizării către Ucraina a unor arme tot mai puternice. Totuși, nu izbutesc acest lucru decât parțial. „Putin vrea să cucerească Ucraina, dacă nu în întregime atunci măcar regiunile de interes, locuite de rusofoni, sau cu resurse minerale! Este de neconceput pentru el să lase misiunea de a o îngenunchea total succesorului său!”, ne-a declarat partenerul nostru de discuție.

„Occidentul aprovizionează Kievul, chiar dacă, momentan, nu i-a oferit rachete cu rază lungă de acțiune, pentru că ar însemna apariția unui prag nou de escaladare. Dar, deocmadată, Rusia își gestionează prost campania din Ucraina, unde avansul său, deși constant, este foarte mic, aproape insignifiant, ținând cont de raportul de forțe dintre cele două armate”, a completat intervievatul FANATIK.

De asemenea, lectorul universitar a recurs la o paranteză istorică: „Ne-am fi așteptat ca, din punctul de vedere al rușilor, să asistăm la un galop de sănătate. Dar, la câteva zile, ei abia cuceresc câteva periferii ale unor orașe importante… Și mai trebuie spus ceva. Rusia nu este China. Chinezii sunt renumiți pentru strategia răbdării. Pentru ei, un moment dezirabil se poate petrece și într-o sută de ani… Ei au un orizont de așteptare foarte lung, iar cel mai bun exemplu este ocuparea Taiwanului. Era bine dacă se întâmpla și peste 50 de ani, deşi Xi Jinping bate din picior şi afirmă că ţara se va unifica cu orice preţ…”

„În schimb, rușii au o cultură strategică și a timpului de tip european. Putin dorește să cucerească Ucraina în timpul vieții sale si are deja 69 de ani! Se visează un Petru cel Mare al prezentului, şi nimeni din anturajul său nu are probabil curaj să i se opună cu argumente raţionale. Pare de neconceput, pentru el, să lase această misiune următorului președinte rus. Din acest motiv este atât de disperat, inclusiv ca Occidentul să nu mai ofere ajutoare militare și civile substanţiale Kievului”, a încheiat Șerban Filip Cioculescu.