Fotbaliştii pot fi păcăliţi în continuare cu milioane de euro: “Camera Deputaţilor a blocat proiectul de lege!”

Insolvenţa a fost cel mai mare truc la care au apelat cluburile de fotbal şi ele vor putea să utilizeze liniştite în continuare metoda aceasta de topire a datoriilor, chiar dacă există în Parlament un proiect pentru o lege care i-ar fi protejat pe sportivi de păcăleala aceasta. În curând va fi un an de când legea nouă zace într-un sertar. Între timp a mai existat şi o iniţiativă a sindicatului fotbaliştilor, AFAN, pentru trecerea jucătorilor pe contracte de muncă.

Pentru cluburi, situaţia actuală legală e convenabilă: taxe de 11% pentru contractele fotbaliştilor

Nici încercarea aceea nu a avut succes. Sportivii din România sunt plătiţi în baza unor contracte de activitate sportivă. E o metodă prin care statul a acceptat să ajute cluburile. Taxele pe care le plătesc angajatorii pentru contractul de activitate sportivă sunt 11 la sută, în vreme ce taxele pentru un contract de muncă înseamnă 76 la sută. Cluburile îşi reduc costurile cu mult în felul acesta şi pot să angajeze sportivi mai buni, pe sume mai mari.

Dacă FCSB îi achită unui fotbalist 10.000 de euro lunar, costul total cu acel angajat ajunge la 11.000 de euro. Cu un contract de muncă, Gigi Becali ar avea de suportat 17.600 de euro ca să-i poată oferi unui jucător 10.000 de euro net. Calculele acestea sunt valabile în tot sportul, nu numai în fotbal. Salarii foarte mari, deci cheltuieli imense salvate cu taxele mici, există şi în handbal, şi în baschet.

Ce prevederi avea noul proiect de lege pentru contractele sportivilor

Ce propunea proiectul noii legi: în caz de insolvenţă, contractele de activitate sportivă să fie echivalate cu contractele de muncă. În insolvenţă, sportivii plătiţi în baza CAS nu sunt recunoscuţi ca angajaţi, ei intră în categoria chirografarilor, categoria de creditori cea mai slabă şi cel mai puţin protejată. În felul acesta cluburile pot tăia din start datoriile către sportivi. Fiscul şi angajaţii reali, cei cu contracte de muncă, sunt protejaţi mai bine în insolvenţă.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Parlamentarul Cristian Brian, iniţiatorul noii legi pentru protejarea fotbaliştilor şi a celorlalţi sportivi, admite că planul lui nu a avut succes. “Proiectul de lege a rămas blocat în comisia juridică a Camerei Deputaţilor”, spune politicianul pentru FANATIK. Nici măcar nu s-a ajuns la votarea legii, ea a rămas într-un sertar. Iar sportivii rămân în continuare la cheremul cluburilor, ei pot doar să se roage ca patronii, primarii nu vor bagă cluburile în insolvenţă.

Siguranţa financiară a fotbaliştilor a rămas în sertarul Parlamentului

Brian argumentase în vara anului trecut, într-o postare pe Facebook, de ce miza promulgării acelei legi era una foarte mare: “Peste o mie de fotbaliști din România nu și-au mai primit banii din salarii, după ce cluburile lor au intrat în insolvență sau în faliment, asta doar în ultimii cinci ani. Conform datelor de la AFAN, din 2011 până în prezent, peste 86 de cluburi de fotbal au intrat în insolvență și doar trei cluburi au reusit să iasă până în prezent: Dinamo,  CFR Cluj și Dacia Mioveni.

Ca să vă dați seama cât de gravă e situația, în 2022, România a fost pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește numărul jucătorilor afectați de insolvenţe, fiind devansată de Grecia. Iar dacă ne referim la valoarea sumelor nerecuperate nerecuperate de fotbalişti, suntem tot pe doi în lume, depășiți de China”.

Legea actuală i-a permis lui Dinamo să se salveze şi a doua oară şi să radă datorii uriaşe din contractele jucătorilor

Legea USR-istului Brian stabilea că fotbaliştii plătiţi în baza contractelor de activitate sportivă erau asimilaţi şi ei ca angajaţi. Nu mai erau chirografari, cei mai dezavantajaţi creditori. Până când Parlamentul va vota legea aceasta, sportivii vor mai pierde bani. Dinamo a trecut printr-o insolvenţă la începutul perioadei cu Ionuţ Negoiţă acţionar majoritar, iar acum se află în reorganizare iar.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Suporterii care finanţau clubul au solicitat insolvenţa ca să scape de datoriile uriaşe pe care le acumulase societatea, înainte ca noii acţionari Eugen Voicu şi Andrei Nicolescu să ajungă să controleze clubul. Insolvenţa e un truc perfect legal. Scopul ei este ca o societate care poată fi salvată, să fie salvată şi ea să mai achite taxe şi impozite în viitor, să nu fie “ucisă” pe loc. Dinamo a ajuns iar să aibă nevoie de un astfel de sprijin mai ales din cauza managementului din vremea lui Pablo Cortacero.

În scurta perioadă în care spaniolul şi oamenii lui au controlat clubul, ei au angajat nişte cheltuieli imense fără să fi fost capabili să ofere finanţarea necesară pentru a suporta asemenea cheltuieli nemaiîntâlnite în campionatul românesc. Atât de mari erau salariile, încât Dinamo a tăiat, în planul de reorgenizare, datorii de 1,5 milioane de euro doar din salariile pe care le datora către nouă fotbalişti: Rene Hinojo, Ismael Lopez, Borja Valle, Teddy Mezague, Juan Camara, Adam Nemec, Diego Fabbrini, Ante Puljic, Jonathan Morsay. Dacă ar fi existat noua lege, toţi fotbaliştii aceştia ar fi fost încadraţi ca salariaţi în tabelul creditorilor şi lui Dinamo i-ar fi fost mai greu să-i lase fără bani.

• 1.200.000 de euro avea de recuperat Asociaţia Peluza Cătălin Hâldan. Spre deosebire de fotbaliştii care au pierdut salariile, APCH a fost de acord să renunţe la creanţă pentru a participa astfel la salvarea clubului
• 25.000 de euro trebuia să primească lunar Rene Hinojo, un portar de rezervă în vârstă de 36 de ani pe care îl aduseseră Pablo Cortacero şi oamenii lui