Franța și Germania se ceartă pe armele pentru Ucraina. Macron și Scholz, în dezacord cu pașii ce trebuie făcuți împotriva lui Putin

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, politica Germaniei a fost dictată de un singur principiu călăuzitor: evitarea cu orice preț a unei confruntări directe cu Rusia. Dar, după un summit al liderilor europeni desfășurat luni la Paris, președintele francez Emmanuel Macron a șocat prudența germană, evocând posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în ajutorul Kievului.

Reticența istorică a Germaniei

„Vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a declarat Macron reporterilor. „Totul este posibil”, a spus el, inclusiv trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Aceste comentarii au reprezentat un contrast puternic cu cele ale cancelarului Olaf Scholz, care, cu puțin timp înainte de a pleca la summitul de la Paris, a adus un argument opus, avertizând asupra pericolelor reacției Rusiei în cazul în care guvernul său ar trimite în Ucraina rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, fabricate în Germania.

„Nu putem fi legați în nici un punct sau loc de țintele pe care acest sistem le poate atinge”, a declarat Scholz reporterilor la Berlin. „Această claritate este, de asemenea, necesară. Sunt surprins că anumite persoane nici măcar nu sunt mișcați de acest lucru, că nici măcar nu se gândesc dacă ceea ce facem ar putea duce la un fel de implicare în război”, a adăugat el, scrie Politico.

Germania nu este singura reticentă de a se arăta prea provocatoare vizavi de Moscova. De la începutul războiului, administrația președintelui american Joe Biden a încercat, de asemenea, să meargă pe o linie fină, oferind Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra, dar fără a oferi atât de mult încât să atragă SUA într-un război cu Rusia.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Marți, liderii mai multor națiuni NATO s-au distanțat de comentariile lui Macron, insistând că nu au planuri de a trimite trupe în Ucraina. Dar temerile germane privind un conflict cu Rusia sunt deosebit de înrădăcinate. Aceasta este, în mare parte, o consecință a istoriei. Amenințarea rusă a planat mult timp în imaginarul german. Există, de asemenea, un element de vinovăție istorică.

Scholz: „Nu vor fi trupe europene sau NATO în Ucraina”

La începutul războiului, Olaf Scholz a amânat o decizie privind trimiterea tancurilor Leopard fabricate în Germania în Ucraina, în parte din cauza unei puternice tendințe pacifiste din țară.Francezii au mai puține astfel de rezerve, motiv pentru care Macron se simte probabil mai confortabil să vorbească despre posibilitatea ca Occidentul să aibă bocanci pe terenul Ucrainei – chiar dacă o astfel de mișcare pare trasă de păr.

Marți, Scholz a respins orice considerație privind trimiterea de trupe de către țările occidentale pentru a ajuta la apărarea Ucrainei. „Nu vor exista trupe terestre din partea țărilor europene sau a NATO”, a scris el pe Twitter.

Confruntare franco-germană

Fricțiunea dintre Scholz și Macron cu privire la ajutorul militar pentru Ucraina se transformă într-un fel de ceartă deschisă. Oficialii germani se plâng că, în timp ce Macron este dispus să vorbească dur în privința Ucrainei, nu a urmat nici pe departe suficiente acțiuni în comparație cu ceea ce face Berlinul. Institutul Kiel din Germania, care compilează contribuțiile naționale la efortul de război al Ucrainei, clasează Franța ca fiind clar codașă, cu 640 de milioane de euro în ajutor militar, în comparație cu Germania, care a oferit sau a promis 17,7 miliarde de euro.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Acesta este motivul pentru care Scholz a folosit fiecare ocazie pe care a avut-o pentru a face presiuni asupra țărilor UE – și în special asupra Franței – pentru a trimite mai multe arme și muniții în Ucraina. De partea lor, oficialii francezi răspund că ei furnizează arme care contează cu adevărat – și o fac cu mai puțină ezitare decât germanii.

Un exemplu, spun ei, este reticența lui Scholz de a trimite rachete Taurus. Franța s-a angajat să trimită rachetele sale de croazieră SCALP în iulie, în urma unui demers britanic de a trimite rachetele Storm Shadow în mai. Aceste rachete sunt comparabile cu Taurus, deși se înțelege că racheta de croazieră germană oferă o rază de acțiune mai mare și are un focos care o face utilă împotriva unor ținte precum podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea ocupată.

Liderii ucraineni au pledat pentru aceste rachete, mai ales că armata lor se confruntă cu o lipsă tot mai mare de muniție, iar republicanii din Congresul SUA blochează un pachet de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev. La începutul acestei luni, trupele ucrainene au fost nevoite să se retragă din orașul Avdiivka, în parte din cauza lipsei de proiectile de artilerie, oferind Moscovei cel mai mare succes pe câmpul de luptă din ultimele luni. Ucrainenii doresc ca rachete precum Taurus să lovească pozițiile rusești și liniile de aprovizionare din spatele liniei frontului.

Paris acuză tergiversarea Berlinului

Dar oficialii germani spun că livrările de rachete Taurus ar necesita implicarea directă a trupelor germane pe teren pentru a programa rachetele. Cu toate acestea, Gustav C. Gressel, membru senior al Consiliului European pentru Relații Externe, a declarat că ucrainenii ar putea fi instruiți pentru a utiliza rachete Taurus fără a fi nevoie să trimită soldați germani în Ucraina.

După summitul de luni de la Paris, Macron a părut să pornească o nouă ceartă cu Scholz pentru tergiversarea istorică a Germaniei în ceea ce privește trimiterea de arme în Ucraina. „Mulți dintre cei care spun ‘niciodată, niciodată’ astăzi au fost aceiași oameni care au spus ‚’niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune, niciodată, niciodată asta”, a spus Macron.

Într-o referire clară la oferta Germaniei, larg criticată, chiar înainte de debutul invaziei Rusiei în Ucraina, de a trimite 5.000 de căști de protecție, Macron a adăugat: „Vă reamintesc că, în urmă cu doi ani, mulți din jurul acestei mese au spus: vom oferi saci de dormit și căști de protecție”.

Dar în ceea ce privește rachetele Taurus, Scholz a fost categoric că ar fi dificil. O posibilă deschidere ar fi dacă SUA ar trimite mai multe dintre rachetele balistice ATACMS către Kiev, întrucât Berlinul a avut tendința de a se mișca cu un pas în urma Washingtonului atunci când vine vorba de înarmarea Ucrainei. De asemenea, Berlinul a refuzat să cedeze în ceea ce privește trimiterea tancurilor Leopard către Ucraina până când nu a primit vestea că SUA vor trimite tancurile sale M1 Abrams.

Aliații, șocați de Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a încălcat un tabu vorbind despre trimiterea de soldați pe teren împotriva Rusiei. Având în vedere starea actuală a stocurilor de muniție, acest lucru ar fi imposibil. Conferința de presă a lui Emmanuel Macron de luni a fost marcată de aceste comentarii.

Întrebat despre posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, președintele a deschis o ușă care până acum fusese închisă de liderii europeni și nord-americani. „Totul este posibil, dacă este util pentru a ne atinge obiectivul” și „nimic nu trebuie exclus”, chiar dacă „nu există un consens pentru a trimite trupe pe teren într-o manieră oficială, acceptată și aprobată”, a detaliat el.

Subliniind „duritatea manifestă” a Rusiei din ultimele luni, președintele francez a cerut șefilor de stat și observatorilor să dea dovadă de memorie, reamintind că, în urmă cu doi ani, majoritatea factorilor de decizie din sală se opuneau total trimiterii de vehicule blindate grele, avioane sau rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei. De atunci, toate aceste măsuri au fost luate. Cu toate acestea, un reprezentant al NATO a precizat marți că Alianța Atlantică nu are „nici un plan” de a trimite trupe să lupte împotriva Rusiei. Un mesaj similar s-a auzit și de la Washington.

Moscova a reacționat rapid la aceste remarci ale lui Macron. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit despre riscul unui conflict direct între NATO și Rusia: „Acest lucru nu este în interesul acestor țări, iar ele trebuie să fie conștiente. În acest caz, nu ar trebui să vorbim despre probabilitate, ci despre inevitabilitate”.

Cu ce muniție, Emmanuel?

Deși desfășurarea de soldați occidentali pe teritoriul ucrainean nu este prevăzută în viitorul apropiat, ea devine o posibilitate acceptată: este vorba de un mesaj puternic trimis Kremlinului. Până în prezent, Statele Unite și, probabil, câteva țări europene, inclusiv Franța, au desfășurat trupe în Ucraina doar în mod clandestin, fără rol de luptă, în sprijinul forțelor ucrainene dotate cu echipamente occidentale sau în scopuri de informații.

Trimiterea de soldați occidentali în uniformă, cu misiunea de a deschide focul asupra soldaților ruși, ar fi un punct de inflexiune majoră în război. Dacă această desfășurare ar avea loc, ar trebui să fie însoțită de manevre logistice majore pentru a asigura trimiterea și susținerea trupelor și echipamentelor, scrie Le Point.

Principala provocare ar fi constituirea unor stocuri suficiente de muniție pentru aceste trupe, în condițiile în care donațiile către forțele ucrainene au golit rezervele țărilor în cauză. În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, că „dintr-un milion de obuze pe care ni le-a promis Uniunea Europeană, nu 50%, ci, din păcate, 30% au fost livrate”.

Penurie de praf de pușcă

Livrările de arme și muniții către Ucraina vor continua să crească. „Prioritatea absolută este muniția”, a declarat Emmanuel Macron, lăudându-se cu triplarea capacității de producție în Franța, o cifră care pălește în comparație cu nevoile de pe teren.

Când Statele Unite au intrat în război în 1941 pentru a-și sprijini aliații europeni, și-au transformat economia în câteva luni și și-au mărit de zece până la o sută de ori capacitatea de producție de muniții, avioane, tancuri și puști. O creștere de trei ori nu este pe măsura mizei, așa cum a subliniat însuși președintele: „Rusia nu poate și nu trebuie să câștige acest război”, care „determină viitorul nostru”.

Problema este departe de a fi rezolvată: lipsa pulberilor, esențiale pentru fabricarea muniției. Cu toate acestea, compania franceză Enrenco, liderul european din acest sector, avertizase guvernul încă din 2022 că va fi imposibil să țină pasul cu cadențele de producție promise Ucrainei, continuând în același timp să își aprovizioneze clienții obișnuiți.

Potrivit lui Emmanuel Macron, „cheia de boltă completă a acestei economii de război” este praful de pușcă. Or, Vladimir Putin știe că o armă fără rezerve de muniție nu este utilă decât pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

„Dacă Rusia atacă noi țări și președintele vrea să reacționeze ferm, soldații noștri vor putea să-și arate dinții, dar nu vor putea mușca”, a spus un fost înalt responsabil militar francez. „Nu vrem să intrăm în război cu poporul rus”, a declarat președintele Franței, care intenționează să „țină sub control escaladarea, așa cum am făcut de la începutul conflictului”.

Spectrul dezangajării americane

Un alt aspect notabil al conferinței de presă de luni a fost că Emmanuel Macron a insistat de două ori asupra riscului dezangajării americane de la cauza Ucrainei. Recunoscând că o mare parte din ajutorul acordat Kievului în prezent provine de la Washington, Europa asigurând doar 30%, președintele și-a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea SUA de a decide asupra unui ajutor suplimentar, făcând referire la voturile încă haotice din Congres.

Dar mai presus de toate, „rezultatul alegerilor prezidențiale americane” este cel care ar putea pune capăt angajamentului american, dacă Donald Trump sau un reprezentant al politicii sale ar fi ales la Casa Albă.

Întrebat despre această posibilitate, președintele francez i-a chemat pe europeni să își asume responsabilitățile: „Să ne delegăm viitorul alegătorului american? Nu”. „Trebuie să avem posibilitatea de a o face fără Statele Unite, nu din neîncredere, nu din pesimism, nu pentru că ne-ar fi frică, ci doar pentru că asta depinde de noi”, a conchis el.