Guvernul vrea să amăgească bugetarii cu majorări salariale infirme. „Partea proastă este că și schema de personal a crescut”

În timp ce Guvernul spune că anul viitor va exista o majorare salarială de 5% pentru toți bugetarii, sindicatele din sănătate, polițiștii și angajații Institutului Național de Statistică protestează în stradă în aceste zile și cer majorări reale de salarii. Executivul pare departe de a ajunge la un acord cu sindicatele pentru bugetul pe anul viitor, un an în care autoritățile vor să țină sub control cheltuielile publice, unul din angajamentele cheie din PNRR ce ar fi trebuit îndeplinit prin legea salarizării unitare. Economiștii spun că riscul unei spirale inflație-salarii este real, mai ale că numărul angajaților din administrație e în continuă creștere, iar Guvernul nu pare să fie dispus la reforme serioase.

Guvernul vrea să amăgească bugetarii cu o majorare de 5%

La începutul acestei săptămâni, când la Palatul Victoria se discută bugetul pe anul viitor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că în aceste zile se poartă negocieri cu sindicatele din țară pentru o majorare a salariilor bugetarilor cu 5%, subliniind că țelul Executivului este ca anul viitor deficitul bugetar să nu mai depășească 5% din PIB. „Va fi o majorare la tot sistemul bugetar de 5%, mai puțin pentru demnitari”, a precizat premierul care a subliniat creșterea alocărilor la Casa de Asigurări de Sănătate, educație sau investiții.

În contextul acestor negocieri, mai mulți angajați din sectorul public protestează în aceste zile pentru salarii mai mari. E vorba aici de polițiști, grefieri, angajații din DSP-uri, de la INS sau APIA care cer o majorare mult mai consistentă a lefurilor. Spre exemplu, sindicatele din Poliție spun că o majorare de 5% echivalează cu o majorare de 30-40 lei pentru un agent debutant. „5%, acea majorare de care se discută acum în spațiul public este foarte puțin. Acest 5% va urca salariul de bază al polițistului debutant cu vreo 30-40 de lei peste salariul minim pe economie”, a declarat Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, la Europa FM.

Majorarea a fost respinsă și de către polițiștii care au protestat în stradă zilele acestea. „Numai simpla propunere, 5% înseamnă o jignire, o bătaie de joc la adresa angajaților. Este absolut insuficientă, nu acoperă inflația și creșterea prețurilor din ultima vreme”, au spus aceștia, potrivit Euronews, amenințând că nu vor mai lucra ore suplimentare și că nu vor păzi secțiile de vot în cazul în care nu li se majorează lefurile. La fel, angajații INS care au protestat luni au subliniat că „fără aportul decisiv al INS, alegerile nu pot fi organizate”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

La fel, angajații din sănătate, în special de la direcțiile de sănătate publică din țară, au susținut că procentul anunțat de Guvern de 5% este mult prea mic și că, în condițiile în care se aplică doar la salariul de bază va face ca majorarea să fie una insignifiantă. „O creştere salarială de doar 5% angajaţilor din sănătate este departe de aşteptările lucrătorilor din Sănătate. Această creştere de 5% este în fapt mai mică, întrucât se aplică doar pentru salariu de bază, sporurile rămânând în continuare îngheţate. Prin urmare, în cazul lucrătorilor din Sănătate care beneficiază de sporuri pentru condiţii de muncă, care lucrează în ture sau în zile nelucrătoare sau care efectuează gărzi, acest procent de 5% ajunge în anumite cazuri şi la 2,5% raportat la venitul lor salarial”, se arată într-un comunicat al Federației „Solidaritate Sanitară”.

Practic, începând din luna noiembrie, Guvernul se confruntă cu proteste în serie ale angajaților din aparatul bugetar dar și din companiile de stat. Așa cum FANATIK a scris anterior, aceste proteste au venit în contextul în care autoritățile statului nu au reușit să finalizeze la timp legea salarizării unitare, jalon din PNRR prin care ar fi trebuit să fie introduse noi grile de salarizare pentru toți bugetarii, nu a fost gata la timp.

Riscul de a ajunge în spirala inflație-salarii

Angajații din sectorul de stat au dreptate când susțin că majorarea promisă este sub rata inflației din acest an. Anul trecut, când inflația a fost puțin peste 16%, Guvernul a majorat salariile cu 10%. Anul acesta, în luna noiembrie, rata inflației este deja de 8,1%, însă e vorba de rata medie a inflației, cele mai mari creșteri de prețuri fiind la alimente și utilități, ceea ce face ca inflația resimțită de cei cu venituri mici să fie mult mai mare.

La începutul lunii decembrie, o analiză Erste Group Research arăta că presiunile de pe piața muncii și inflația încă ridicată riscă să arunce țara noastră într-o spirală inflație-salarii – creșterile prețurilor să determine proteste, apoi majorări ale salariilor, care determină din nou inflație și tot așa. Prognoza citată arăta că România va avea cea mai mare inflație și cea mai mare dobândă dintre statele central-europene.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Autoritățile încearcă să evite o astfel de dinamică, lucru vizibil atât prin faptul că majorările sunt sub rata inflației dar și din recentele negocieri cu profesorii, pe care Guvernul încearcă să-i convingă să accepte o majorare de doar 13% în ianuarie, față de 20% cât le fusese promis după greva din mai-iunie. Economiștii sunt însă de părere că, date fiind măsurile luate până acum de autorități, evitarea unei astfel de dinamici negative este puțin probabilă.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că guvernele PSD-PNL din acest an nu au venit cu reformele structurale în administrația statului care să permită evitarea unei astfel de spirale. Mai mult, acesta susține că dat fiind alegerile electorale din 2024, politicienii privesc aceste măriri ca un mijloc pentru a „cumpăra voturi”.

„Nu există scăpare din capcana creșterilor perpetue de salarii, pentru că dacă ai făcut pauză și ai înghețat salariile un an sau doi dar ai generat inflație care a avut același efect precum tăierile salariale ale lui Boc, atunci oamenii se răscoală și vei fi nevoit să mărești salariile. Asta e ca principiu general, nu ai cum să ții sub control cheltuielile salariale într-o instituție dacă nu aloci oamenii potriviți pe sarcinile potrivite, iar autoritățile statului nu fac asta. De aceea statul este nevoit să mărească salariile continuu.

Apoi, mai e și contextul. Vedem asta cu salariile profesorilor, anul trecut s-a spus că bugetul nu poate suporta, că profesorii fac grevă în momentul nepotrivit și de aceea a durat greva trei săptămâni. Acum există bani și pentru ei și pentru alții, la distanță de doar șase luni. Există pentru toată lumea. Care este miracolul economic? Miracolul este acela că avem alegeri anul viitor. În realitate creșterile salariale se întâmplă și pentru că politicienii au interesul să le crească. Ele nu cresc doar pentru că nu le poți stăpâni în absența unor reforme, ci se întâmplă pentru că fac parte din programul de cumpărare de voturi”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Acesta a precizat că acest capitol al cheltuielilor cu salariile ar fi putut să fie ținut sub control printr-o reformă substanțială în administrația centrală, una care ar fi trebuit să aducă în principal o scădere a numărului de bugetari, scădere dictată și de scăderea numărului locuitorilor României. Ultima ordonanță a Guvernului menită să reducă cheltuielile publice își propune comasarea mai multor instituții și institute de cercetare, însă nu este clar care va fi amploarea acestor reduceri de cheltuieli.

„Noi am mai avut în 2022 creșteri de salarii. Salariile au fost înghețate în 2020 și 2021. Aceia au fost anii în care salariile au rămas destul de stabile. Apoi a venit inflația, iar atunci nu au mai putut fi ținute sub control. Partea proastă este că și schema de personal a crescut constant. La modul ideal, România ar trebui să țină sub control această anvelopă salarială, dar acest lucru nu-l poate face decât dacă diminuează numărul personalului, iar acest lucru nu poate fi făcut decât printr-o reformă structurală.

Administrația românească este costisitoare și amplă, este supra-umflată. Știm asta nu pentru că ne comparăm cu alte țări, dar pentru că nu mai suportă realitatea.. Câtă vreme din România lumea a emigrat în masă tu nu poți să rămâi cu același aparat”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De altfel, datele de la Ministerul Finanțelor pe luna octombrie arată o creștere a numărului angajaților în aparatul de stat, cu creșteri în special în administrația centrală. Față de luna iunie, atunci când președintele PSD a preluat funcția de premieri, numărul angajaților la stat era cu mai mult de 5.000 mai mic. Evoluția pe ultimii ani arată o creștere constantă a aparatului bugetar după reducerea efectuată în 2008, odată cu criza financiară.

PSD a ținut să nu facă reduceri de personal

De altfel, în luna aprilie a acestui an, ministrul Marcel Boloș avertiza că în condițiile în care salariile implică un efort bugetar de circa 110 miliarde, una din condițiile impuse prin PNRR este stabilitatea cheltuielilor publice. „Ne îndreptăm fie spre o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie spre o potențială reducere a numărului de bugetar”, spunea acesta, făcând referire la legea salarizării unitare.

Între timp legea, care trebuie să fie deja adoptată în toamnă, a fost dată uitării și amânată pentru 2024, însă social-democrații au anunțat încă din acea lună că PSD nu este de acord cu reducerea numărului de bugetari. „Sub nicio formă nu vom discuta despre tăieri de salarii. Este exclus! Dimpotrivă, misiunea coaliţiei de guvernare este să apere veniturile şi puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor ţării”, declara imediat Paul Stănescu, care sublinia că PSD respinge „din start” revizuirea salariilor din salariul bugetar. La finalul lunii octombrie, cheltuielile de personal ajunseseră deja la 108 miliarde lei, cu două luni înainte de finalul anului.

În anul 2022, țara noastră se afla pe locul doi în rândul țărilor europene cu cel mai ridicat procent alocat cheltuielilor de personal, fiind depășită doar de către Malta. Analiza Consiliului Fiscal a acestei evoluții arăta că majorarea semnificativă s-a produs în timpul guvernării Dragnea, începând cu anul 2016, atunci când Guvernul a adoptat o politică economică bazată pe creșterea salariilor aparatului bugetar, wage led growth.

„Analizând datele din ultimii ani, România s-a situat pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări din UE în perioada 2018-2021. Dacă până în 2009 România era plasată în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, că urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27. În anul 2013 România ajunsese pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și al majorării salariilor unor categorii de bugetari, iar în anul 2015 ocupa locul 20 din 27, în contextul unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile că procent în PIB”, se arată în raportul Consiliului Fiscal pe anul 2022.