News

Cum a fost uitat Ilie Ilașcu de toți politicienii din țară. Povestea tragică a patriotului român condamnat într-un proces înscenat

Ilie Ilașcu a luptat împotriva secesiunii Transnistriei, după proclamația Republicii Moldova. A fost arestat și condamnat, iar România n-a reușit să facă prea multe pentru el.
09.12.2021 | 18:25
Cum a fost uitat Ilie Ilascu de toti politicienii din tara Povestea tragica a patriotului roman condamnat intrun proces inscenat
Ilie Ilașcu este un patriot român, politician și luptător în forțele speciale ale Republicii Moldova. Sursa foto: rador.ro, Wikipedia, fotomontaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

După proclamarea independenței Republicii Moldova, forțe ostile Republicii Moldova, cantonate în Transnistria (regiune ucraineană, proclamată republică autonomă după 1918, controlată de România în perioada 1941-1944,  alipită fostei RSS Moldovenești încă din vremea lui Stalin, după 1945), sub protecția fostei Armate a 14-a sovietice, au proclamat din nou Republica Transnistreană (în toamna anului 1990 au început pregătirile separatiștilor de la Tiraspol), ostilă drumului Republicii Moldova spre România.

Ilie Ilașcu este un patriot român, politician și luptător în forțele speciale ale Republicii Moldova care a luptat cu arma în mână în 1992, contra secesiunii transnistrene (războiul s-a desfășurat între 2 noiembrie 1990 și 21 iulie 1992), începute de liderul de la Tiraspol Igor Smirnov. Ilie Ilașcu a fost Președintele Frontului Popular din Moldova, filiala Tiraspol. Este căsătorit și are două fiice.

ADVERTISEMENT

Între 2 şi 4 iunie 1992, membrii Grupului Ilașcu:  Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz au fost arestaţi la domiciliile lor de la Tiraspol de bărbați care purtau uniforme având însemnele Armatei a XIV-a a fostei U.R.S.S. Arestații au fost acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism.

Procesul Grupului Ilașcu a fost judecat de „Judecătoria Supremă a Republicii Moldoveneşti Nistrene”. Ședinţele sale au avut loc în sala de festivităţi a Întreprinderii de Stat Kirov. Apoi, a fost folosită și sala pentru concerte a Casei de cultură din Tiraspol.

ADVERTISEMENT

Procesul Grupului Ilașcu s-a desfășurat între 21 aprilie 1993 şi 9 decembrie 1993.Publicul era unul ostil acuzaților, fiind compus din cetăţeni moldoveni cu viză de reşedinţă în Transnistria. Miliţienii şi militarii înarmaţi asigurau sala și scena scena pe care  judecătorii au condus ședința. Acuzații au fost închişi în cuşti metalice.

Ilie Ilașcu, înainte de condamnare: ”Vă iubesc, popor român!”

Completul de judecată a fost compus din judecătoarea Ivanova, ex-judecătoare la Judecătoria Supremă a Republicii Moldova, ca președinte, judecătorul Meazin, un tânăr de 28 de ani, fost angajat al Procuraturii Generale a Republicii Moldova, numit rapid judecător la „Judecătoria Supremă a RMN” şi judecătorul Zenin.

ADVERTISEMENT

Completul de judecată  a constatat că Ilie Ișacu era vinovat de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de Codul penal al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti: „chemarea la infracţiuni ce atentează la securitatea naţională (articolul 67), activitatea organizatorică îndreptată spre săvârşirea unor infracţiuni deosebit de periculoase contra statului (articolul 69), omorul unui reprezentant al statului cu scopul răspândirii terorii (articolul 63), omor premeditat (articolul 88), răpirea mijloacelor de transport (articolul 182), nimicirea premeditată a avutului proprietarului (articolul 127) şi folosirea ilegală sau neautorizată a muniţiilor sau a substanţelor explozive (articolul 227)”. „Instanţa” l-a condamnat la pedeapsa capitală cu confiscarea averii.

Al doilea membru al Grupului Ilașcu, Andrei Ivanțoc, a fost găsit vinovat „de omorul unui reprezentant al statului cu scopul răspândirii terorii (articolul 63), nimicirea premeditată a avutului proprietarului (articolul 127) şi folosirea neautorizată a muniţiilor sau a substanţelor explozive (articolul 227 alin. 2). În consecință, instanța l-a condamnat la 12 ani privaţiune de libertate, cu ispăşirea pedepsei întro colonie de reeducare prin muncă cu regim sever, cu confiscarea averii”.

ADVERTISEMENT

Al treilea membru al Grupului Ilașcu, Alexandru Leșco, a fost găsit vinovat „de omorul unui reprezentant al statului cu scopul răspândirii terorii (articolul 63), sustragerea şi folosirea neautorizată a muniţiilor sau a substanţelor explozive (articolul 227 şi articolul 227/1 alin. 2), răpirea mijloacelor de transport cu tracţiune animală (articolul 182 alin. 3), nimicirea premeditată a avutului proprietarului (articolul 127) şi vătămare corporală (articolul 96 alin. 2). El a fost condamnat la 15 ani privaţiune de libertate, cu ispăşirea pedepsei într-o colonie de reeducare prin muncă cu regim sever, cu confiscarea averii”.

Al patrulea membru al Grupului Ilașcu, Tudor Petrov Popa a fost găsit „vinovat de omorul unui reprezentant al statului cu scopul răspândirii terorii (articolul 63), vătămare corporală (articolul 96 alin. 2), răpirea mijloacelor de transport cu tracţiune animală (articolul 182 alin. 3), nimicirea premeditată a avutului proprietarului (articolul 127), şi sustragerea şi folosirea neautorizată a muniţiilor sau a substanţelor explozive (articolul 227 şi articolul 227/1 alin. 2). El a fost condamnat la 15 ani privaţiune de libertate cu confiscarea averii”.

Al cincilea membru, Petru Godiac a fost condamnat la doi ani închisoare, pentru complicitate la acte teroriste.

Al șaselea membru, Valeriu Garbuz a fost eliberat la câteva luni, de la arestare, recunoscându-și „vina” (cooperare cu serviciile moldovenești și românești la acțiuni ostile statutului de rezident în Transnistria). Ulterior, ceilalți membri au declarat că Valeriu Garbuz ar fi fost un „securist transnistrean” infiltrat între ei, care a contribuit la arestarea lor.

Ilie Ilașcu a acordat un interviu TVR, făcând semnul victoriei și având în mână un mic tricolor. Ultimele sale cuvinte înainte de condamnare au fost „Vă iubesc, popor român”!

Când s-a pronunțat sentința, Ilie Ilașcu a scos prin gratiile cuștii semnul tricolor și exprimându-și susținerea față de cauza românească.

Eliberarea Grupului Ilașcu – subiect de campanie electorală la București, la alegerile prezidențiale din 1996. După victoria lui Emil Constantinescu, s-a pus batista pe țambal

În ultimii ani ai mandatului prezidențial 1992-1996 al Președintelui României, Ion Iliescu, membrii Convenției Democratice în frunte cu viitorul Președinte al României, Emil Constantinescu au protestat simbolic în Piața Universității, închizându-se într-o cușcă, în semn de solidaritate cu Grupul Ilașcu.

După câștigarea alegerilor, Emil Constantinescu a primit-o pe soția lui Ilie Ilașcu, Nina Ilașcu, dar în afară de zâmbete și încurajări, Președinția României nu a făcut nimic.

Ratarea invitării României în NATO în 1997 la Summitul de la Madrid, semnarea tratatului României cu Ucraina la 2 februarie 1997, ratificat ulterior de Parlamentul României au fost criticate drept eșecuri ale politicii externe a României. Ca atare, peste campania de eliberare a lui Ilie Ilașcu s-a așezat un strat gros de praf.

Eliberarea acestuia avea să se facă mult mai târziu, în timpul mandatului prezidențial al lui Ion Iliescu.

Ilie Ilașcu ales parlamentar în Republica Moldova și la București, în timp ce era în temniță.  Și ceilalți trei membri au fost eliberați pe rând. Cum s-a „răsuflat” ideea unionistă

Ilie Ilașcu a fost ales parlamentar la Chișinău până în anul 2000, iar în 2000 și 2004 a fost ales în Parlamentul României. Eliberarea sa a avut loc în data de 5 mai 2001.

Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, l-a desemnat candidat la un fotoliu de senator, în alegerile legislative din anul 2000. Ilie Ilașcu a fost ales parlamentar când încă se afla în detenție.

Pentru PRM, nominalizarea ca senator a lui Ilie Ilașcu a fost menită să atragă capital electoral. În legislatura 2000-2004, senatorul Ilie Ilașcu a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Federația Rusă. Senatorul Ilie Ilașcu a avut 77 luări de cuvânt în ședințe parlamentare și a fost membru în comisia pentru sănătate publică (din mai 2001) – Președinte și în comisia pentru drepturile omului, culte și minorități (până în mai 2001). Senatorul Ilie Ilașcu a fost membru în delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În legislatura 2004-2008, senatorul de Bacău Ilie Ilașcu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Federația Rusă, Statele Unite Mexicane, Japonia și Mongolia. Senatorul Ilie Ilașcu a avut 23 de luări de cuvânt în ședințe parlamentare, a inițiat 63 de propuneri legislative din care 1 a fost promulgată lege. Ilie Ilașcu a fost membru în următoarele comisii:Comisia pentru sănătate publică (din iun. 2005) – Secretar (până în dec. 2006);Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (până în iun. 2005);Comisia de anchetă pentru investigarea afirmațiilor cu privire la existența unor centre de detenție ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României.

În 2004, România a devenit membru NATO și în 2007 stat membru al UE. PRM nu a mai intrat în Parlament în 2008, iar la Chișinău, comuniștii au început să dețină controlul, astfel că, de atunci, Republica Moldova a bătut pasul pe loc în ceea ce privește posibila unire cu România.

Alexandru Leşco, cetățean român a fost eliberat în iunie 2004,  după expirarea termenului de 12 ani.

Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, după 14 ani.

Tudor Petrov Popa a fost eliberat la 4 iunie 2007, tot după 14 ani.Toți patrioții din Grupul Ilașcu trăiesc în România.

Ca o reparație morală, Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a decorat Grupul Ilașcu în 2010 cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție din Republica Moldova.

Toți acești patrioți s-au stabilit în România.

Valeriu Garbuz a plecat după eliberare în Federația Rusă.

Procesul de la Tiraspol nu a fost recunoscut de comunitatea internațională. UE, OSCE au intervenit pentru anularea sentinței și pentru eliberarea patrioților români. Secesiunea Transnistriei este și azi actuală, ceea ce creează probleme mari Republicii Moldova în încercările de a se apropia de România și Uniunea Europeană.

ADVERTISEMENT