News

Ce impozite se aplică în Uniunea Europeană pentru câştigurile din jocurile de noroc. Italia şi Croaţia, ţările unde supraimpozitarea industriei a dus la “găuri negre” în bugetul de stat. Cifre oficiale

Intenţia Guvernului României de a mări peste noapte, cu până la 40%, taxele pentru câştigurile din jocurile de noroc ar putea avea un devastator efect de bumerang. 17 state UE au taxe ZERO pe câştigurile din jocurile de noroc!
07.07.2022 | 10:28
Ce impozite se aplica in Uniunea Europeana pentru castigurile din jocurile de noroc Italia si Croatia tarile unde supraimpozitarea industriei a dus la gauri negre in bugetul de stat Cifre oficiale
Ce se va întâmpla cu impozitarea jocurilor de noroc în România. Sursa foto: fotomontaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Contextul socio-economic în care se găsește România în present, alături de multe alte state europene și nu numai, a dus la apariția în spațiul public a unor discuții din ce în ce mai frecvente și mai aplicate referitoare la majorări de taxe și impozite. Un domeniu care a fost lăsat să se desfășoare până acum în limitele unor parametri bine stabiliți este și el vizat de modificări.

Astfel, Guvernul României pregăteşte o nouă impozitare pentru jocurile de noroc (mai exact, câștigurile provenite din astfel de activități), acestea urmând să fie impozitate la un grad semnificativ mai ridicat decât în prezent. Iar asta a născut discuţii intense atât în rândul pătimiţilor jocurilor de noroc, dar şi a economiştilor, care se tem că o asemenea decizie, de a mări la 40% cota de impozitare, va avea un efect de bumerang şi va aduce o scădere a veniturilor statului din acest sector.

ADVERTISEMENT

Cum arată acum impozitarea câştigurilor din jocurile de noroc în România

Care este, însă, situația ”din teren”? Este benefică o schemă nouă de impozitare asupra acestui domeniu de activitate, la cote de 40%? FANATIK a realizat o analiză atentă la nivel european, ce poate servi ca material de studiu pentru guvernanţi, analiză ce oferă o imagine completă asupra situaţiei din alte state cu privire la acest sector foarte popular, deci şi foarte bănos.

În primul rând, este necesar să trecem în revistă informațiile curente pe care le avem în privința impozitării câștigurilor provenite din jocuri de noroc. Așa cum veţi vedea și în rândurile de mai jos, România se află, de fapt, chiar şi cu actualele cote de impozitare, într-o minoritate la nivelul blocului comunitar. În prezent, 17 țări dintre cele 27 de state membre ale UE nu practică niciun fel de impozit pe câștigurile rezultate din loterii, pariuri, cazino sau alte tipuri de jocuri de noroc!

ADVERTISEMENT

În România, în momentul de faţă, avem patru praguri de impozitare pentru câştigurile realizate din jocurile de noroc, după cum urmează:

  • Impozit 0 pentru câştiguri și retrageri de cel mult 600 RON.
  • Impozit de 1% pentru câştiguri de cel mult 66.750 RON.
  • Impozit de 16% + un impozit fix de 667,5 RON pentru câştiguri mai mari de 66.750 RON, dar mai mici de 445.000 RON.
  • Impozit de 25% + impozit fix de 61.187,5 RON pentru câştiguri mai mari de 445.000 RON
ADVERTISEMENT

Impozitele sunt reținute de către operator și virate lunar către bugetul general de stat.

Ce propunere de impozitare a câştigurilor din jocurile de noroc se discută în acest moment

Conform cel mai recente informații apărute în spațiul public, noile praguri de impozitări ar urma să arate astfel:

  • Impozit de 10% pentru câştiguri de cel mult 3.000 de lei.
  • Impozit de 20% pentru câştiguri de la 3.000 la 10.000 de lei.
  • Impozit de 40% pentru câștiguri mai mari de 10.000 de lei.
ADVERTISEMENT

Se poate observa o diferență majoră pe două paliere în cazul impozitelor actuale și cele propuse. Vorbim nu doar despre o creștere semnificativă a taxelor în sine (pragurile de 0, 1, 16 și 25% fiind înlocuite de cele de 10, 20 și 40%), dar și despre o scădere drastică a pragurilor pentru care se aplică aceste impozite.

ADVERTISEMENT

Astfel, conform noului Cod Fiscal, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc ar urma să se aplice pentru orice astfel de câştiguri, indiferent de valoarea lor. Iar cel mai mare prag, cel de 40%, se va aplica unui câştig de aproape 45 de ori mai mic decât impozitul maxim aplicat în prezent.

Cazul Italiei: a mărit impozitele pe câştigurile obţinute din jocuri de noroc la 20%, iar veniturile la buget au scăzut cu 30%!

În cazul în care modificările la Codul Fiscal vor fi aprobate și vor fi transpuse în lege, e clar că schimbările în privința impozitului pe câștig obținut din jocuri de noroc vor fi semnificative. Iar acestea ar putea avea și efecte nedorite pe mai multe paliere, inclusiv bugetul de stat riscând a fi afectat. Dacă se poate spune ”din fericire”, actuala schemă de impozitare propusă are în calcul trei praguri de impozitare și face referire la câștiguri.

Asta, însă, ar fi putut pune realmente pe butuci industria, privând statul de mai bine de 1 miliard de euro, bani obținuți prin schema de impozitare actuală. Pentru efectele unei astfel de măsuri, este suficient de consultat cazul Italiei. În 2021, autoritățile au încercat să taxeze cu (doar) 20% câştigurile obţinute de jucători, însă s-au trezit că încasările la bugetul de stat au scăzut cu o treime în cazul acestor activități!

Impozitarea majorată stimulează practicarea jocurilor de noroc “la negru”

Nenumărate voci din industrie au pledat deja împotriva acestor modificări, tocmai pentru că ar urma să aibă, de fapt, un efect de bumerang. Jucătorii, cei afectați de această modificare, se vor reorienta, iar asta va pune probleme companiilor din domeniu. Interesul scăzut al jucătorilor pentru pariuri, cazionuri și alte activități similare se va traduce în mai puțini bani plasați în astfel de jocuri și, mai departe, într-o colectare mai scăzută a taxelor virate către bugetul de stat.

Jucătorii sunt, în cel mai bun caz, reticenți să lase statului 40 de bani din fiecare leu pe care îl vor câștiga la aparate, la jocuri de cazino sau la pariuri. De aici, există și riscul ca o parte dintre jucători să se reorienteze către piața “gri” sau chiar către cea “neagră” a unor astfel de activități. Asta s-a și întâmplat deja în alte state, exemplul Croației fiind prezentat ceva mai jos.

Cum taxează câştigurile din jocurile de noroc alte state din Uniunea Europeană: 17 ţări din 27 au taxe zero!

Am menționat deja că majoritatea statelor din UE nu își taxează amatorii de pariuri și de păcănele, care sunt liberi să-și păstreze câștigurile în întregimea lor. Iar distribuția statelor care nu impozitează astfel de jocuri este una diversă; nu se poate afirma că sunt țări care au doar un anumit specific cultural sau un nivel de trai anume.

Între cele mai importante exemple de state care nu impozitează câștigurile din jocuri de noroc amintim Austria, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos (Olanda), Slovacia sau Spania. Pe aceeași listă, însă, se găsesc și Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta sau Suedia.

România este deja în topul UE al impozitării câştigurilor din industria jocurilor de noroc, înainte de creşterea propusă de Guvern

Într-o zonă intermediară se află alte câteva state: Italia, Finlanda, Cipru și Croația impozitează doar anumite tipuri de jocuri de noroc (loteriile, de exemplu), în vreme ce Belgia impozitează doar jucătorii profesioniști și în anumite situații.

Rămân, astfel, doar cinci state din Uniunea Europeană care impozitează câștigurile din jocuri de noroc: Grecia, Polonia, Portugalia, și Slovenia, alături de România, desigur.

Într-o notă și mai discordantă, în cazul în care vor fi aprobate schimbările la Codul Fiscal, România va fi singura țară din Uniunea Europeană care nu va avea un prag minim de impozitare. Teoretic (și practic), chiar și un câștig de 10 lei de la pariuri va trebui să treacă prin filtrul de taxare.

Grecii, polonezii, portughezii și slovenii – alături de români, singurii care impozitează specific câştigurile din jocurile de noroc

Aceste cifre ar putea să nu fie suficiente, însă, pentru a contextualiza realmente cât de mare este discrepanța dintre planurile României și realitatea de la nivel european. Luăm, astfel, exemplele celor cinci state care impozitează câștigurile din jocuri de noroc:

  • Grecii aplică impozite pe bilet sau pe sesiune de joc. În cazul câștigului pe bilet, vorbim despre impozit 0 la câștiguri de maximum 100 de euro, de impozit de 2,5% pentru câștiguri de 100 – 200 de euro, de 5% pentru câștiguri de la 200 la 500 de euro și de 7,5% pentru câştiguri mai mari de 500 de euro. În cazul impozitelor pe câștiguri obținute într-o sesiune de joc, cifrele sunt ceva mai mari: impozit 0 pentru câștiguri de cel mult 100 de euro, 15% pentru venituri între 100 și 500 de euro și 20% pentru câștiguri de peste 500 de euro.
  • Polonezii aplică și ei o taxă asupra câștigurilor din jocuri de noroc. În cazul în care un jucător câștigă peste 480 de euro, suma va fi impozitată cu 10%. În cazul jocurilor de noroc deținute de către stat, nu se aplică niciun impozit (în paralel, România impozitează și aceste jocuri).
  • Și Portugalia impozitează câştigurile din jocuri de noroc, având însă un prag permisiv și accesibil pentru majoritatea jucătorilor. Doar câștigurile de peste 5.000 de euro sunt taxate cu 20%.
  • Slovenia este cel de-al patrulea stat care își taxează jucătorii. În cazul câştigurilor mai mari de 300 de euro, va fi reținut de către operator un impozit de 15%, banii urmând a fi plătiți apoi către bugetul de stat.

Așadar, raportat la modalitatea de impozitare actuală, de 1% pentru sumele câştigurilor cuprinse între 120 euro şi cel mult 13.350 euro, pragurile de câștig vor scădea de câteva (zeci) de ori, în timp ce impozitele vor ajunge să fie mult mai mari ca până acum!

Iar problema este faptul că lucrurile se întâmplă foarte brusc și dintr-un sistem logic în privința taxelor, acesta se transformă într-unul de-a dreptul draconic și total neatractiv pentru jucătorii din piaţă.

Exemplul Croaţiei: şi-au dat seama de greşeala comisă şi au micşorat la loc impozitul pe câştigurile din jocurile de noroc

Cu toate că jocurile de noroc sunt prezente în fiecare stat membru UE și cu toate că Uniunea încearcă, pe cât posibil, să creeze politici comune care să fie ușor aplicabile la nivelul tuturor statelor care fac parte din blocul comunitar, legislația comună în privința jocurilor de noroc și mai ales în cazul impozitărilor este inexistentă.

Fiecare stat își organizează ”ograda” pariurilor și cazinourilor după cum consideră. Singurele cerințe sunt cele legate de accesul egal, liber și neîngrădit pe piață al tuturor operatorilor din UE care își doresc să activeze în acest domeniu, într-un anumit stat.

Un exemplu de bune practici poate fi considerat cel al Croației. Aici, Institutul Croat pentru Finanțe Publice a desfășurat un studiu prin care a dorit să afle care au fost consecințele schimbărilor în privința taxării jocurilor de noroc. Astfel, în 2019 s-a trecut din nou la relaxarea legislației, după ce aceasta fusese înăsprită cu doar patru ani în urmă, din cauza concluziilor la care s-a ajuns în cadrul raportului. În 2015, autoritățile din Croația au decis să elimine pragul minim de impozitare, astfel că orice câștig urma să fie taxat.

Această schimbare a lovit mai ales în jucătorii mici – care, însă, reprezintă cea mai mare proporție din totalul jucătorilor de pariuri și alte jocuri de noroc. Eliminarea pragului minim de taxare i-a îndepărtat în timp pe mulți dintre jucători, iar unii dintre aceștia s-au reorientat către jocuri ilegale, găzduite de operatori nelicențiați.

La momentul publicării raportului, Institutul Croat pentru Finanțe Publice făcea și o recomandare vizavi de jucătorii care au părăsit industria. Astfel, ICFP recomanda ca autoritățile să ia în calcul majorarea taxelor plătite de către operatori și, mai important, revenirea la un prag minim de impozitare, eliminat în 2015.

Majorarea taxelor ar avea efecte ireversibile asupra sportului românesc, finanţat cu bani grei de industria jocurilor de noroc

Efectele negative nu vor fi doar la nivelul sumelor încasate atât de operatori, cât şi de statul român prin impozitare, ci şi de întreg sportul românesc!

FANATIK a publicat o analiză minuţioasă cu privire la sumele uriaşe cu care industria jocurilor de noroc susţine sportul românesc în acest moment. Iar efectul introducerii acestor noi taxe se va vedea, fără echivoc, şi în sugrumarea finanţării sportului românesc din acest sector, care se dovedeşte a fi vital!

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în România, când și dacă modificările propuse la Codul Fiscal vor intra în vigoare.

Cert este că Guvernul României trebuie să măsoare de zece ori înainte de a tăia o dată, pentru că efectele unei decizii luate pe repede înainte, fără o analiză foarte atentă, se pot dovedi a fi devastatoare şi pot transforma segmentul jocurilor de noroc dintr-o vacă bună de muls, ce dă lapte de super calitate, în acest moment, într-o mârţoagă stearpă şi fără viitor, care e posibil să nu mai poată să se ţină pe picioare. Iar de pierdut vor avea nu doar pasionaţii de jocuri de noroc, ci întregul ecosistem economic românesc.