Atacurile Iranului în Irak și Siria, „efectul Gaza”? Calculele noului război în Orientul Mijlociu

După ce situația a devenit alarmantă în urma atacurilor Iranului asupra unor teritorii din Irak, Siria și Pakistan, apare întrebarea firească legată de interesele Teheranului de a crea un conflict într-o zonă considerată deja drept „butoiul cu pulbere” al planetei, mai ales în condițiile în care Iranul a vizat ținte din lumea musulmană. Totuși, Flavius Caba-Maria, președintele MEPEI (Institutul Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu), susține că este prematur să supraevaluăm calculele unui nou conflict militar în Orientul Mijlociu, analistul politico-economic amintind de o serie de incidente asemănătoare din trecut.

Flavius Caba-Maria: „Atacurile Iranului au avut loc în contextul războiului din Gaza, dar calculele unui nou conflict în Orientul Mijlociu nu trebuie exagerate”

Ca prim răspuns la provocarea lansată, Flavius Caba-Maria a declarat din start, în exclusivitate pentru FANATIK, că „recentele lovituri reprezintă cel mai puternic răspuns al Iranului de la uciderea lui Quasem Soleimani, în anul 2020. În al doilea rând, Iranul a dorit să transmită un mesaj clar, referitor la faptul că are capacitatea de ripostă, în special față de acțiunile teroriste care au avut loc la începutul lunii ianuarie, în special în sudul țării”.

Trebuie menționat faptul că moartea generalului Quasem Soleimani, o personalitate puternică a Iranului, a fost pusă, încă de acum patru ani, pe seama unui atentat comis de forțele speciale ale SUA. De altfel, cele două dispozitive explozive detonate de curând au avut ca țintă o procesiune desfășurată în apropierea moscheii Saheb al-Zaman, din orașul Kerman, chiar cu ocazia comemorării fostului ofițer superior iranian.

Revenind la discuția cu interlocutorul nostru, acesta consideră: „Cel de-al treilea aspect care trebuie subliniat este mesajul clar că Iranul deține rachete balistice și drone precise, cu care nu evită să lovească ținte de interes, chiar dacă acestea se află în proximitatea unor facilități americane, așa cum a fost cazul atacului din Irak. Un alt element esențial este faptul că loviturile au fost executate de către forțele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, fapt care evidențiază, din nou, rolul acestora în desfășurarea operațiunilor externe ale Teheranului”.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

„Cu siguranță, nu putem afirma că aceste acțiuni au loc și în afara contextului creat de războiul din Gaza. Totuși, eu consider că nu trebuie să alunecăm pe panta acestor două acțiuni iraniene și să concluzionăm că va avea loc o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu pe baza acestui tip de evenimente, care au mai existat de-a lungul timpului”, a continuat Flavius Caba-Maria.

Teheranul și-a justificat loviturile prin Articolul 51 din Carta ONU

Conform afirmațiilor partenerului nostru de dialog, un alt element care rezultă din aceste atacuri ține de faptul că, față de reacțiile anterioare, nu a existat o atitudine negativă sau critici din partea altor state arabe: „Ca o chestiune generală, Iranul consideră drept linii roșii securitatea propriilor cetățeni și alege, oricând este necesar, să riposteze când siguranța națională este pusă în pericol”.

„În special în cadrul acestui context al terorismului internațional și al terorismului regional, în a căror combatere Teheranul a fost implicat, acțiunile desfășurate de Iran au fost în conformitate cu legile internaționale și a fost invocat Articolul 51 din Carta ONU, care prevede atitudinea în cazul în care un stat membru al organizației este atacat”, a explicat analistul politic.

Acesta a opinat că situația atacurilor asupra țintelor din Irak reprezintă o chestiune particulară: „Iranienii au avertizat și în trecut autoritățile guvernamentale centrale de la Bagdad și pe cele regionale, din Kurdistan, asupra faptului că în zona de nord a Irakului există o mișcare destul de puternică, despre care Teheranul susține că este condusă de agenții Israelului, dar și de diverse celule teroriste, care execută sau plănuiesc diverse acțiuni”.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

„În cazul în care respectivele autorități nu reușesc să controleze persoanele considerate de Teheran că pun în pericol granița, iranienii susțin că trebuie să pună în practică dreptul de a riposta”, a explicat intervievatul nostru.

Însă, comentând mai departe cazul Irakului, acesta a precizat că există un acord de securitate, semnat în luna martie a anului trecut, în care una dintre problemele reglementate ținea tocmai de faptul că Guvernul de la Bagdad și autoritățile regionale din Kurdistan vor depune eforturi pentru a preveni ca aceste organizații să întreprindă acțiuni împotriva Iranului, iar în cazul în care măsurile luate nu își vor dovedi eficiența, Teheranul își rezervă dreptul de a acționa în consecință.

Mossadul, suspectat de acțiuni dirijate din Kurdistan

Revenind, însă, la recentele lovituri cu rachete, Flavius Caba-Maria a observat că „iranienii au țintit vila unui om de afaceri apropiat Partidului Democratic din Kurdistan, o clădire care se afla în proximitatea Consulatului American. Practic, ei au considerat că în locuința respectivă se aflau agenți operativi ai Mossadului”.

„Sigur, au fost ucise patru persoane, și fiecare parte își asumă punctul de vedere.  Însă este clar că, prin respectivul atac, Iranul a demonstrat că are capacitatea de a executa atacuri cu forțe balistice superioare și cu drone, de la o distanță îndepărtată”, a punctat comentatorul.

Partenerul nostru de dialog a reamintit faptul că, în luna martie a anului 2022, a mai avut loc un atac similar în Kurdistan, atunci când, de asemenea, a fost lovită vila unui om de afaceri, și au fost invocate aceleași motive: „Așadar, avem de-a face cu o activitate repetitivă, din care reiese clar că Iranul monitorizează această zonă a Kurdistanului”.

Teroriștii ISIS revin în atenție

Președintele MEPEI a explicat că, referitor la situația din Siria, există o serie de particularități: „Ținta lovită de Iran s-a aflat la 1200 kilometri de locul lansării, iar Teheranul a considerat că acolo existau celule teroriste ale ISIS. Chiar dacă pe teritoriul iranian se discuta că acțiunile au fost organizate de ISIS din Afghanistan, Teheranul a afirmat că dispune de date legate de faptul că teroriștii au fost antrenați în Siria”.

„Au fost folosite rachete balistice cu rază medie de acțiune, dar cu capacitate evoluată, fapt care relevă puterea lor de a riposta la o distanță destul de mare față de Iran. Evident, a fost vorba despre un semnal de alarmă adresat Israelului și SUA”, a completat Flavius Caba-Maria.

„În privința situației taberelor din Siria, doresc să evidențiez faptul că, în iunie 2017, pe teritoriul Iranului au mai avut loc două atacuri comise de celulele ISIS împotriva Parlamentului și a mausoleului Ayatollahului Ruhollah Khomeini, în urma cărora au murit 12 persoane. Aceste activități se aflau în atenția Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, dar, în momentul de față, ele reprezintă în special un răspuns la atentatul revendicat de Statul Islamic și comis la data de 3 ianuarie, care s-a soldat cu aproape 100 de morți”, a argumentat analistul politic.

Cu toate acestea, potrivit partenerului nostru de dialog, situația din Siria poate fi considerată și o reacție la uciderea ofițerului de rang superior al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, Sayed Reza Mousavi, la 25 decembrie 2023. Așadar, a fost și momentul propice pentru a sublinia capacitatea de răspuns a Iranului.

Șiiți versus suniți, mărul discordiei între Teheran și Islamabad

De asemenea, potrivit Reuters, Teheranul a bombardat un grup de extremiști suniți, care aveau sediul în Pakistan. La rândul său, Pakistanul a răspuns cu un tir de rachete, lovind mai multe locații din Iran. Situația pare a avea deja un alt contur, ținând cont de faptul că, spre deosebire de Irak și de Siria, Pakistanul este o putere nucleară. Interlocutorul nostru a comentat și această situație delicată:

„Fără a intra pe fondul unor chestiuni speculative, trebuie să deslușim și cauza respectivei acțiuni. Ambele incidente au avut loc în zona graniței dintre Pakistan și Iran. 11 membri ai forțelor de securitate de graniță iranieni au fost uciși și, în acel moment, au avut loc discuții între oficialitățile de la Teheran și cele de la Islamabad, astfel încât acestea din urmă să gestioneze situația”.

„Aceste incidente sunt foarte sensibile, și diverse predicții au apărut și în cazul Afghanistanului, când mai multe voci au afirmat că vom asista la o tensionare a situației. Probabil că, în momentul actual, a existat o lipsă de comunicare între Iran și Pakistan”, a explicat Flavius Caba-Maria, care a punctat:

„Eu nu consider că se va ajunge nici la escaladarea acestui conflict nici la tensionarea foarte mare a relațiilor dintre cele două state, deoarece, în prezent, sunt implicate în gestionarea situației din Gaza în favoarea Palestinei, organizând diferite evenimente, mai ales în formatul Organizației de Cooperare Islamică”.

Situația apărută între două state precum Iranul și Pakistanul este inedită: „Chiar dacă vorbim despre suniți sau despre șiiți, aceștia se consideră, în continuare, „frați”, din punctul de vedere al lumii musulmane. În ultima vreme, din punct de vedere economic și militar relațiile erau în creștere și chiar organizaseră acțiuni navale de instruire, în comun. Într-adevăr, fiind o putere nucleară, Pakistanul nu acceptă astfel de acțiuni agresive”.

„În plus, autoritățile de la Islamabad trebuie să acționeze și pentru a atrage atenția opiniei publice pakistaneze. Dar, pentru că vorbeam despre mediere, să nu uităm că în zonă se află și China, care mereu poate juca rolul cel mai important, din acest punct de vedere”, a încheiat Flavius Caba-Maria.