Cum afectează războiul din Gaza lumea musulmană. Cine evită să se lupte cu Israelul

Acțiunile teroriste ale Hamasului asupra Israelului din 7 octombrie 2023 pot fi comparate, într-o oarecare măsură, cu atacul terorist din 11 septembrie 2001 asupra Turnurilor Gemene din New York. Acest eveniment contribuie fundamental la o reașezare a relațiilor dintre statele din Orientul Mijlociu, însă Flavius Caba Maria, președintele MEPEI, Institutul Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu, consideră că, în ciuda unor declarații dure precum cele făcute de oficialii iranieni, forțele lumii musulmane evită un eventual război cu Israelul.

Flavius Caba Maria, președintele MEPEI: „Iranul, Hezbollahul și poporul libanez nu vor să se lupte cu Israelul!”

În prezent, pe măsură ce războiul din Gaza intră într-o nouă etapă, conflictul israeliano-palestinian continuă să se accentueze și să amenințe stabilitatea în Orientul Mijlociu. Ca dovadă, în timp ce premierul „Bibi” Netanyahu sugerează că IDF ar putea ocupa Fâșia Gaza, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman condamnă „agresiunea” israeliană.

Republica Islamică Iran este un stat regional important, care continuă se exploateze mediatic, în propriul beneficiu, acțiunile din Gaza, rămânând un susținător constant al cauzei palestiniene și oferind sprijin politic Hamasului. Teheranul stă, însă, în expectativă, iar intervievatul nostru a subliniat acest fapt, în exclusivitate pentru FANATIK:

„Totodată, Iranul rămâne un actor rațional, care acționează în baza intereselor sale geostrategice, cântărind foarte bine raportul dintre costuri și beneficii. Cel mai probabil, autoritățile de la Teheran vor evita intrarea într-un conflict regional, atâta timp cât interesele naționale nu îi sunt puse direct în pericol. Astfel, este puțin probabil ca Iranul să se implice militar pentru susținerea acțiunilor Hamasului și, totodată, va recomanda liderilor Hezbollah să manifeste prudență în extinderea conflictului”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Un alt caz particular în regiune este cel al Iordaniei, unde populația de origine palestiniană este majoritară: „Iordanienii au protestat masiv în luna octombrie împotriva impactului acțiunilor militare asupra civililor din Gaza. Dimensiunea demonstrațiilor în fața Ambasadelor SUA și Israelului din Amman a fost fără precedent. Îngrijorat atât de tulburările din țară, cât și de cele din străinătate, regele Abdullah al II-lea a avut mai multe declarații susținând încetarea ostilităților din Gaza”.

Părerea lui Flavius Caba Maria este că „schimburile de focuri dintre forțele armate israeliene și Hezbollah vor continua la granița de nord a Israelului cu Libanul, fără a escalada la nivelul de invadare teritorială. Secretarul General al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat, la începutul lunii noiembrie, în primul său discurs oficial, că se delimitează de acțiunile Hamas din 7 octombrie, acestea fiind rezultatul unei decizii unilaterale a Hamas”.

Hezbollah urmează propria politică, bazată pe ideea de rezistență, însă preferă să evite un conflict extins cu Israelul: „De asemenea, majoritatea politicienilor și a populației civile din Liban nu dorește intrarea într-un conflict direct cu Israelul, văzut ca fiind unul devastator pentru societatea libaneză, aflată în plină criză politică și economică”.

Șocul terorist va lăsa cicatrici

În ceea ce privește statele din regiune, Egiptul a transmis ferm, atât partenerilor săi regionali, cât și internaționali, că nu dorește să devină centru de primire pentru persoanele strămutate din Gaza. Autoritățile de la Cairo nu doresc să se repete situația de după războiul din 1948, când mulți rezidenți din Gaza au plecat sau au fost forțați să plece din localitățile unde s-a consolidat Israelul de azi.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, a declarat, la finalul lunii octombrie, că este inacceptabilă eliminarea cauzei palestiniene fără a exista o soluție justă. În acest context, Cairo se bucură de sprijinul celorlalte capitale arabe. În ceea ce privește rolul Egiptului în medierea conflictului din Gaza, acesta este determinat mai mult de poziția geografică limitrofă Gaza vs. Israel, decât de influența directă asupra Hamas.

Cu toate acestea, potrivit lui Flavius Caba Maria, „există șanse reduse ca războiul să se extindă geografic dincolo de granițele Israelului. În schimb, în unele țări arabe și islamice, societatea civilă are o atitudine diferită față de cea a autorităților statale, prin susținerea vehementă a cauzei palestiniene, obligând astfel liderii politici să facă declarații lipsite de acțiuni concrete”.

Așa cum știm, atacul din 7 octombrie, executat de Hamas asupra comunităților israeliene din proximitatea Fâșiei Gaza, a provocat o reacție puternică din partea forțelor armate israeliene. Pentru autoritățile israeliene, principalele obiective declarate rămân distrugerea Hamas, eliberarea ostaticilor și eliminarea amenințărilor din Fâșia Gaza asupra Israelului. Iar acest fenomen se petrece în ciuda presiunilor externe, chiar dacă acestea vin din partea SUA…

De altfel, chiar în ultimele zile, ofensiva Tzahalului a redevenit masivă și, în ciuda reacțiilor internaționale, conflictul pare departe de final. Cum reacționează, însă, lumea arabă, în ansamblul său, aceasta este dilema cu care l-am provocat, în continuare, pe Flavius Caba Maria.

„Violențele au fost resimțite cel mai profund în Gaza, și cu repercusiuni în Israel, dar au generat ramificații în regiune. Conflictul este în dinamică și se preconizează că se va intensifica, pe termen scurt, și va continua, pe termen mediu. Este de evidențiat că șocul atacului terorist va lăsa o cicatrice puternică asupra societății israeliene, existând posibilitatea ca populația civilă să-și caute propria răzbunare”, ne-a declarat președintele MEPEI, care, nu demult, părea optimist și spera într-un rol de mediator asumat de China.

Rolul de mediator al Qatarului, susținut de relația cu Hamas

Interlocutorul nostru a reamintit că, pe de altă parte, cele șase membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (nr. CCG, format din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman, Kuweit și Bahrein) au opinii nuanțate în privința conflictului din Gaza. Reacțiile imediate la izbucnirea ostilităților au fost conforme, în mare măsură, cu pozițiile lor oficiale, anterioare conflictului:

„Emiratele Arabe Unite, care au normalizat relațiile cu Israelul, în urma Acordurilor Abraham din 2020, au acuzat Hamas de uciderea și răpirea civililor israelieni, numind atacurile o „escaladare gravă”. În schimb, Qatarul, care menține comunicații neoficiale cu Israelul, evitând formalizarea acestora, a considerat guvernul lui Netanyahu responsabil pentru escaladarea violenței din Gaza. Qatarul s-a remarcat prin rolul de mediator, obținând un armistițiu umanitar pentru circa o săptămână, la finalul lunii noiembrie”.

Specialistul în geopolitica Orientului Mijlociu a menționat că rolul de mediator al Qatarului se bazează pe relațiile sale istorice cu Hamas, găzduind biroul politic de la Doha, din 2012, pe finanțarea proiectelor sociale din Gaza prin intermediul autorităților israeliene, precum și pe succesele anterioare înregistrate în negocierea altor conflicte din regiune (Yemen – 2007, Liban – 2008, Sudan – 2011, Afganistan – 2021 etc.).

De asemenea, „Arabia Saudită se afla în proces de normalizare a relațiilor cu Israelul, însă, odată cu declanșarea conflictului, a suspendat negocierile cu Ierusalimul, pe termen nedefinit, îndemnând la detensionarea conflictului de către ambele părți și la protejarea civililor. Cel mai probabil, prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, va urmări promovarea interesului național, prin implementarea strategiei „Viziunea 2030”, concentrându-se astfel pe diversificarea economică”.

„În acest context, Arabia Saudită, în calitate de lider regional, și-a folosit influența în lumea arabă și în cea  islamică, iar Emiratele Arabe Unite au acționat în calitate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, pentru a sprijini cauza palestiniană. Qatarul, pe de altă parte, s-a concentrat pe medierea conflictului”, a continuat Flavius Caba Maria.

Intervievatul nostru a precizat că, până în acest moment, celelalte trei state, Bahrein, Kuweit și Oman, nu s-au evidențiat cu declarații deosebit de puternice, deși era de așteptat ca oficialii CCG să-și alinieze pozițiile politice față de situația din Gaza. Am aflat că, în general, statele din cadrul formatului CCG nu sunt interesate de escaladarea conflictului la nivel regional și că „este posibil să se implice și în continuare mai mult prin declarații politice și prin promovarea de inițiative diplomatice pentru rezolvarea conflictului. Totodată, acestea își vor urmări interesele economice și energetice cu scopul menținerii bunăstării sociale a propriilor cetățeni”.

Recep Tayyip Erdoğan exploatează electoral criza din Fâșia Gaza

„Impactul pe termen lung al conflictului din Gaza și neliniștea din capitalele regionale vor contribui la accentuarea multipolarității globale, având ca actori principali SUA și China. În acest sens, se poate menționa declarația comună, dată la 20 noiembrie, la Beijing, de către delegația arabo-islamică formată din ministrul saudit de Externe și omologii săi din Egipt, Iordania, Autoritatea Palestiniană și Indonezia, precum și din liderul Organizației de Cooperare Islamică, în cadrul întâlnirii cu ministrul chinez de Externe, privind solicitarea încetării imediate a focului în Gaza și permiterea ajutorului umanitar în enclava palestiniană distrusă de război”, a comentat Flavius Caba Maria.

Nu trebuie neglijată Turcia, un alt actor regional important, care a promovat, încă de la declanșarea conflictului, o diplomație activă pentru detensionarea situației. Președintele MEPEI a discutat cu FANATIK și pe marginea acestui aspect, extrem de important:

„Recep Tayyip Erdoğan exploatează electoral foarte bine această criză, chiar dacă în primele zile ale conflictului a criticat acțiunile Hamas. Folosind o retorică fermă, autoritățile de la Ankara au solicitat ambelor părți să-și limiteze atacurile. Mai mult, oficialii turci și-au declarat susținerea față de medierea părților și necesitatea de a promova soluția celor două state în baza granițelor din 1967. Astfel, liderii Turciei vor continua să acționeze pe trei direcții: susținerea cauzei palestiniene, menținerea angajamentelor în cadrul NATO și creșterea profilului de stat jucător la nivel regional”.

Falvius Caba Maria a opinat că, în prezent, conflictul a generat un impact economic dincolo de zona de conflict. Statele vecine, Egipt, Iordania și Liban, resimt deja reverberații economice negative. Pe fondul îngrijorărilor cu privire la posibilitatea escaladării situației regionale, turiștii și-au anulat călătoriile, influențând negativ o componentă esențială a sectorului economic din aceste state, și anume turismul.

Referitor la acțiunile rebelilor Houthi, din Yemen, care de curând au sechestrat un petrolier israelian, „este totuși puțin probabil ca aceștia să aibă capacitatea să influențeze situația regională de securitate, prin executarea de atacuri cu rachete și drone. Liderii Houthi exploatează criza din Gaza, pentru a se identifica cu acțiunile revoluționare specifice axei de rezistență”.

„De asemenea,  ei consideră că este un moment oportun să-și arate capacitatea armată, în vederea legitimării controlului teritorial din nordul Yemenului. Cea mai mare amenințare din partea Houthi rămâne la adresa libertății de navigație prin strâmtoarea Bab el Mandeb, putând influența comerțul, atât la nivel regional, cât și internațional”, a comentat specialistul în geopolitica Orientului Mijlociu.

Soluția statului unic rămâne în atenție

Așadar, în cazul puțin probabil de extindere geografică a conflictului regional, am putea asista la o schimbare de paradigmă securitară și economică în Orientul Mijlociu. Concluzia primară este, însă, sumbră. Cu cât conflictul se va prelungi pe o perioadă îndelungată, cu atât economiile părților aflate în conflict și ale statelor limitrofe acestuia vor avea de suferit.

Flavius Caba Maria a subliniat: „Conform ultimelor evoluții, situația din teren s-a agravat după încetarea armistițiului umanitar, înregistrându-se un număr relativ mare de victime și un exod al populației, fapt ce ar putea îngrijora Uniunea Europeană, prin generarea unor probleme de gestionare a migrației. De asemenea, există o stare de tensiune tot mai acută în capitalele regionale și o neputință de a aduce, pentru moment, Israelul la masa negocierilor”.

Așadar, „amploarea impactului asupra regiunii va depinde de durata, intensitatea și extinderea conflictului”. Astfel, o conflagrație pe scară largă ar reprezenta o provocare economică majoră pentru regiune: „În același timp, limitarea conflictului depinde și de succesul eforturilor internaționale de a preveni escaladarea acestuia. Mai mult, ideologia de tip Hamas va fi foarte dificil de eradicat, existând posibilitatea ca, după un anumit număr de ani, să asistăm la o revenire a acesteia, la un nivel amplificat”.

În concluzie, „principalii actori regionali, Arabia Saudită, Iran și Turcia, au devenit tot mai activi în gestionarea problemelor intra-regionale, promovând cooperarea cu marii jucători mondiali. Pe fondul acestui război, au reușit să articuleze o voce unitară în rândul statelor membre ale Organizației de Cooperare Islamică. Soluția celor două state la chestiunea palestiniană rămâne în prim plan, chiar dacă există voci regionale și internaționale care vizează susținerea soluției unui singur stat, sub diferite forme de guvernare”, a conchis Flavius Caba Maria.