Japonia intră în top 5 jucători mondiali în domeniul apărării. Tokyo se reînarmează masiv în fața amenințărilor Chinei

Confruntată cu amenințarea reprezentată de China în regiunea Indo-Pacific, Japonia a abandonat poziția sa tradițional prudentă și pacifistă, se reînarmează masiv și se apropie și mai mult de Statele Unite. Organizarea summit-ului G7 la Hiroshima s-a înscris în continuarea multiplicării inițiativelor diplomatice luate de la începutul acestui an de către premierul japonez Fumio Kishida: un turneu în Europa și în Statele Unite, un summit istoric cu Coreea de Sud, o vizită la Kiev.

Capacități de contraatac

Aceste deplasări – în care chestiunile de securitate, și mai ales războiul din Ucraina și sensibilul dosar Taiwan, joacă un rol important – însoțesc o schimbare notabilă a posturii strategice globale a arhipelagului nipon. În decembrie 2022, Japonia a publicat două noi documente legate de apărare, între care o strategie de securitate națională și o strategie de apărare națională.

Printre măsurile anunțate, achiziționarea de capacități de ”contraatac”, adică capacitatea de a lovi bazele inamice cu rachete cu rază lungă de acțiune, a fost cea mai comentată. SUA au acceptat să livreze rachete de croazieră Tomahawk pentru Tokyo, un privilegiu acordat anterior doar Marii Britanii. În acest fel, Washingtonul încearcă să crească interoperabilitatea cu Forțele de autoapărare japoneze (FAJ, armata japoneză) pentru a consolida forța de disuasiune a alianței în zona tensionată din Indo-Pacific.

În timp ce China și Rusia s-au grăbit să denunțe ”militarizarea neîngrădită” a arhipelagului nipon, în realitate asistăm, mai simplu, la o nouă etapă de normalizare a aparatului de apărare al Japoniei. În orice caz, acest lucru nu s-a întâmplat fără câteva semnale notabile.  Abia după acumularea amenințărilor regionale, rezultate din primele lansări balistice și apoi nucleare ale Coreei de Nord în 1998 și 2006, și din criza tot mai mare din jurul insulelor Senkaku, cu China, începând din 2010, conducerea japoneză s-a arătat mai activă în ceea ce privește profesionalizarea militară și achiziționarea de noi capacități, în special prin dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă cu ajutorul Statelor Unite.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Tokyo se vrea un actor strategic major

De altfel, SUA au încurajat și au însoțit puternic Japonia în căutarea unei poziții strategice mai afirmate la nivel regional și internațional. Tokyo a reușit, de asemenea, să se adapteze la constrângerile Constituției sale, al cărei articol 9 renunță la utilizarea forței în relațiile internaționale și la întreținerea unei armate combatante, subliniind natura defensivă a abordării sale.

Documentele publicate recent indică faptul că Japonia nu mai are temeri să se afișeze ca un actor strategic major. Arhipelagul își confirmă astfel rolul de lider și angajamentul său alături de Statele Unite în apărarea unei zone Indo-Pacifică liberă și deschisă (FOIP, Free and Open Indo-Pacific), și, mai departe, a unei ordini internaționale liberale – subminate de comportamentul agresiv al Chinei și al Rusiei.

Propunerea de creștere a bugetului militar al Japoniei la 2% din PIB pe o perioadă de cinci ani, de la 1% în prezent, ar putea plasa Tokyo printre primii cinci jucători din domeniul apărării la nivel mondial, față de locul 8 pe care îl ocupă în prezent, cu un buget militar de 49,3 miliarde de dolari.

Moștenirea lui Shinzo Abe

Shinzo Abe, fostul prim ministru (2006-2007 și 2012-2020), care a fost asasinat în mod tragic în iulie 2022, a dat un impuls semnificativ consolidării militare a Japoniei prin adoptarea unei noi legislații privind securitatea națională în 2015. De acum înainte, armata poate folosi forța și veni în ajutorul țărilor prietene, în special al Statelor Unite, în anumite situații care implică interese naționale vitale (supraviețuirea Japoniei, amenințare la adresa drepturilor constituționale ale japonezilor) – și asta fără limite geografice. Prin urmare, acestea pot interveni teoretic oriunde.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Întărirea capacităților militare ale FAJ a urmărit, printre altele, să dea substanță promovării strategicei zone Indo-Pacific ca una liberă și deschisă, un concept geopolitic pe care Shinzo Abe l-a promovat cu convingere. El l-a raliat la viziunea sa pe omologul său indian Narendra Modi încă din 2015, apoi pe Donald Trump în 2017.

Subliniind conectivitatea strategică dintre Oceanul Indian și Oceanul Pacific, abordarea sa include accesul liber pentru întreaga comunitate internațională la mările asiatice, la principalele strâmtori și la rutele comerciale de navigație. Aceasta explică apropierea dorită de Abe de democrațiile maritime – Statele Unite, India și Australia – care sunt îngrijorate de expansiunea și agresivitatea flotelor chinezești de marină militară, de pază de coastă și de pescuit.

Această apropiere s-a concretizat în organizarea Dialogului cvadrilateral de securitate (QUAD), un parteneriat informal creat în 2004, iar Shinzo Abe a contribuit la consolidarea acestuia începând din 2007, ancorând ferm India și Australia alături de Statele Unite. De atunci, Joe Biden a transformat QUAD într-un cadru mai larg de cooperare multidimensională, ca alternativă la “Noile drumuri ale mătăsii” ale Chinei.

Impactul războiului din Ucraina

Șocul provocat de invazia rusă în Ucraina a fost unul dintre elementele care au influențat redactarea noilor documente strategice ale Japoniei. Fumio Kishida a fost printre primii lideri asiatici care s-au alăturat țărilor occidentale în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă această decizie a afectat continuarea negocierilor japonezo-ruse privind viitorul teritoriilor nordice (insulele Kurile, cum le denumește Rusia), unde patru  insule au rămas disputate între Japonia și Rusia încă din 1945.

Războiul început de Vladimir Putin în Europa a convins cercurile conducătoare japoneze că un atac al Chinei asupra Taiwanului ar putea avea loc și că arhipelagul nu ar putea rămâne în afara unui scenariu de criză în strâmtoarea cu același nume. În același timp, guvernul japonez a apreciat cât de mult a crescut sprijinul din partea UE și NATO pentru Ucraina, odată ce Kievul și-a arătat hotărârea de a lupta.

Astfel, guvernul de la Tokyo a concluzionat că cea mai bună modalitate de a-și asigura sprijinul SUA și al altor parteneri în caz de criză este de a face o investiție reală în propria apărare. În acest sens trebuie înțeleasă prezența lui Kishida la summitul NATO din 30 iunie 2022 de la Madrid, o premieră, precum și remarcile sale privind ideea că securitatea Europei și cea a Indo-Pacificului sunt legate. Creșterea bugetului de apărare al Japoniei prevăzută de noua strategie este, de asemenea, în conformitate cu angajamentul statelor membre NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024.

Schimbări substanțiale, dar  prudență geopolitică

În noua Strategie de securitate națională, perspectiva unor atacuri cu rachete împotriva Japoniei este descrisă ca o “amenințare palpabilă”, care necesită ca țara să își dezvolte capacitățile superioare de apărare față de cele existente. Aceste clarificări indică realitatea unei deteriorări a situației de securitate limitrofă Japoniei: în august 2022, după vizita în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, Beijingul a efectuat exerciții militare de amploare, inclusiv lansarea de rachete balistice, dintre care cinci au aterizat în zona economică exclusivă a Japoniei.

Acest episod s-a adăugat multiplelor incursiuni maritime și aeriene chinezești în apele teritoriale și în spațiul aerian al insulelor Senkaku (Diaoyu pentru China), situate la aproximativ 410 kilometri de arhipelagul japonez Okinawa. Documentul notează că diplomația și activitățile militare ale Beijingului sunt “foarte îngrijorătoare” și reprezintă o “provocare strategică majoră” fără precedent pentru Japonia și comunitatea internațională. În ceea ce privește Rusia, de la războiul din Ucraina, aceasta reprezintă o “preocupare majoră pentru securitate”.

Se subliniază faptul că strategia Japoniei va rămâne “defensivă” și că “contraatacurile” vor fi folosite doar în anumite condiții limitate. Loviturile preventive nu sunt permise. În sfârșit, în fața dezvoltării strategiilor hibride (interferență politică, dezinformare, propagandă), Japonia intenționează să își îmbunătățească capacitățile spațiale și mijloacele de combatere a atacurilor cibernetice și a războiului informațional. Componenta de securitate cibernetică va crește până la 4.000 de persoane până în 2027, față de 800 în prezent, ceea ce va permite guvernului să acopere lacune importante, potrivit Slate.

Cooperare mai strânsă cu SUA

Administrația Biden a salutat anunțurile Japoniei și liniile generale ale unei Strategii Naționale de Apărare, care a fost un ecou al celei pe care tocmai o publicase Washingtonul. Pentru Statele Unite, angajate într-o competiție multidimensională cu China, este necesar să se utilizeze cât mai bine inovația, dar și punerea în rețea a capacităților tehnologice și operaționale disponibile.

Parteneriatul Aukus semnat de SUA în 2021 cu Marea Britanie și Australia (și care a privat Franța de un contract important de armament, Parisul denunțând un cuțit înfipt în spate de aliați) , dincolo de furnizarea de submarine cu propulsie nucleară, implică astfel o colaborare avansată în sectoare-cheie precum inteligența artificială, informatica cuantică, domeniul hipersonic și capacitățile submarine autonome.

Japonia și Statele Unite cooperează deja îndeaproape în domeniul tehnologiei militare. Forțele aeriene japoneze operează avioane F-35  și utilizează sistemul de apărare antirachetă Aegis, ambele construite de gigantul american Lockheed Martin. Alianța cu Statele Unite este mai vitală ca niciodată pentru Japonia, care este deja puternic dependentă de sistemele de informații și de avertizare timpurie pentru apărarea antirachetă.

Tokyo, un nou membru al alianței Five Eyes?

Este probabil ca această dependență să crească odată cu achiziția rachetelor Tomahawk, mai ales că Tokyo intenționează să își echipeze distrugătoarele cu sistemul antirachetă Aegis. În plus, oficialii japonezi nu ar fi ostili unor parteneriate extinse sau chiar unui “Jaukus”. În timp ce concurența tehnologică cu China se intensifică, Japonia consideră că poate oferi un avantaj decisiv marelui său aliat american, având în vedere experiența sa în sectoare de vârf precum inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și semiconductorii.

În octombrie 2022, în timpul unei vizite remarcată la Canberra, Fumio Kishida a reînnoit un acord de lungă durată cu Australia, care includea schimbul de informații electronice. Semnarea a reaprins speculațiile potrivit cărora Japonia s-ar putea alătura alianței de informații “Five Eyes”, care reunește cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite: Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și Canada. Mesajul de Tokyo este că zilele în care Japonia era un “gigant economic”, dar un “pitic militar”, vor fi de domeniul trecutului.