Principala amenințare pentru Vladimir Putin. „Înlăturarea liderului de la Kremlin nu va avea un caracter democratic”

Potrivit unui editorial apărut în publicația Jerusalem Post, Vladimir Putin „nu este un conducător competent, ci doar un câine de pază al KGB-ului”. Relația, de altfel cunoscută doar la suprafață, dintre președintele rus și fiorosul serviciu de securitate sovietic se pierde, totuși, într-o serie de catacombe, care își fac simțită existența și astăzi. Teoretic, dictatorul de la Moscova este legat ombilical de Securitate, iar „sistemul” l-a sprijinit, cel puțin până în prezent. Cu toate acestea, comentatorul politic Ion Stanomir avertizează că, atât în cazul lui Putin, cât și al altor despoți, „pericolul vine din interiorul cercului de putere”.

Politologul Ion Stanomir: „Vladimir Putin este produsul KGB-ului, dar pericolul pentru dictatori vine din interiorul cercurilor de putere”

Deși KGB (n.r Comitetul Securității Statului) nu mai există, oficial, din ziua de 3 decembrie 1991 – când a fost înlocuit cu FSK și, mai târziu, în 1995, cu FSB –, este important să aflăm care este, exact, relația lui Vladimir Putin cu serviciile secrete ruse. Ion Stanomir, politolog specialist în perioada comunistă și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, consideră că între liderul de la Kremlin & securitatea sovietică și cea apărută după căderea Cortinei de Fier există o legătură esențială.

„Dincolo de speculații, un lucru este cert. Cariera lui Vladimir Putin este strâns legată de serviciul de securitate al fostei Uniuni Sovietice și ulterior de departamentul similar al Federației Ruse. Actualul președinte rus este un produs al mentalității KGB-iste, iar involuția democratică din perioada „domniei” sale se află în directă legătură cu creșterea controlului poliției politice și a cercurilor asociate, asupra societății ruse”, a declarat Ion Stanomir, în exclusivitate pentru FANATIK.

Specialist în perioada comunistă și un critic aspru al totalitarismului, profesorul universitar consideră că „aceste organizații la care ne referim lucrează în folosul celor care exploatează statul rus. Poliția politică, grupările asociate acestei entități și cercurile formate în preajma lui Vladimir Putin formează un sistem care poartă un nume clasic, «verticala puterii»”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„Nu mă pot hazarda să comentez dacă Vladimir Putin are, cumva, inamici în cadrul serviciilor secrete, pentru că nu sunt specialist în materie. Totuși, este limpede că în orice sistem de tip rusesc pericolul cel mai mare la adresa dictatorului vine din interiorul cercului puterii”, a continuat partenerul nostru de dialog.

Vulnerabilitatea regimului de la Moscova și paradoxul tuturor dictaturilor

Referindu-se la liderul de la Kremlin, jurnalistul Alexei Bayer notează în editorialul său publicat în The Jerusalem Post că, „în ciuda faptului că Putin conduce Rusia de aproape un sfert de secol, nu a învățat nimic și nu s-a transformat într-un om de stat. El rămâne același câine de pază al KGB-ului”.

De asemenea, semnatarul respectivului articol face referire la perioada anilor ’70, în care Putin a fost racolat de serviciile secrete sovietice. La vremea respectivă, după ce trecuse timpul acțiunilor dure, soldate inclusiv cu asasinate cărora le-au căzut victime membri ai familiilor liderilor sovietici, funcția KGB-ului a fost redusă la arestarea disidenților, spionarea cetățenilor în propriile locuințe și la operațiunile clandestine din străinătate.

Ion Stanomir susține că, „în privința soartei lui Putin, deși traiectoria sa este strâns legată de serviciile secrete, este foarte dificil de făcut o predicție. În orice caz, situația sa este decisă de factori atât interni, cât și externi, de dinamica propriului său regim și de situația de pe teren, din Ucraina. Dar, cum bine știm, Vladimir Putin nu are opoziție politică internă”.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

„Ca atare, ne putem aștepta la faptul că orice înlăturare de la putere a liderului de la Kremlin nu va avea un caracter procedural democratic, ci va fi, mai degrabă, o lovitură de stat. Este clar că un asemenea regim nu cuprinde mijloace interne de corecție. Un astfel de regim este la fel de vulnerabil pe cât este de puternic. Este paradoxul tuturor dictaturilor!”, a adăugat partenerul nostru de dialog.

De altfel, pentru că vorbeam despre amalgamul de sisteme totalitare, Ion Stanomir a dorit să facă o comparație între ceea ce se petrecea în România comunistă cu situația din URSS: „Securiștii noștri erau o copie în miniatură a omologilor lor sovietici. Este cert faptul că, în Federația Rusă, continuitatea dintre cele două regimuri a fost, practic, neîntreruptă, iar acest proces a condus la situația actuală, în care Rusia seamănă tot mai mult cu Uniunea Sovietică, din punctul de vedere al modului în care este guvernată și al atitudinii sale față de comunitatea internațională”.

Boris Elțin l-a desemnat succesor, după „vânătoarea” de prostituate din RDG

Pentru că am făcut un recurs la istorie, i-am lansat o nouă provocare intervievatului nostru, referitoare la ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică odată cu apariția la Kremlin a lui Mihail Gorbaciov și la politica de deschidere față de lumea occidentală.

„În primul rând, perioada președinției lui Mihail Gorbaciov – care a fost mai întâi secretarul general al Partidului Comunist din URSS și ulterior șeful efemer al statului – a reprezentat, în primul rând, o perioadă de dezgheț, mai exact de „Glasnost”, cum se spunea pe vremea aceea. Ulterior, s-au desfășurat mandatele lui Boris Elțin, care, pe de o parte au reprezentat punerea în chestiune a totalitarismului rus și, pe de altă parte, un declin accelerat al Federației Ruse”, a detaliat profesorul universitar.

Ion Stanomir a continuat: „Într-un fel, mandatele lui Boris Elțin îl „explică” și pe Vladimir Putin. Acesta a fost ales succesiv de către Elțin și de către persoanele aflate în anturajul său, precum afaceristul Boris Berezovsky, care, de altfel, a sfârșit rău… Epoca Putin va însemna negarea epocii lui Boris Elțin, atât în plan intern, cât și extern. În plan intern, se constată un curent anti-Glasnost, iar în plan extern, o resurecție imperialistă”.

Însă, despre legătura dintre Boris Elțin și Vladimir Putin vorbește și editorialistul de la The Jerusalem Post, care povestește cum a ajuns actualul președinte rus succesorul înaintașului său. Jurnalistul respectiv consideră că Putin nu era nici cel mai capabil, nici cel mai inteligent dintre posibilii candidați, ci doar un locotenent colonel mediocru, detașat în anii ’80 la Dresda, în Germania de Est, care era considerată drept „o fundătură”… De altfel, există și alte mărturii incitante despre Putin, venite chiar din sânul KGB-ului, potrivit cărora actualul lider rus era inapt pentru munca în cadrul serviciilor secrete.

„Treaba lui Putin era să descopere prostituate care se culcaseră cu vizitatori din Germania de Vest. Dar Putin era un soldat loial KGB-ului, care a declarat fără ezitare că nu există foști membri ai KGB-ului”, se arată în text.

„Câinele de pază” rămâne un pericol iminent

The Jerusalem Post mai face referire și la foștii amici ai lui Vladimir Putin, de care îl unea în primul rând obediența față de KGB. Printre aceștia se numără Nikolai Patrușev, Igor Secin și Serghei Cemizov, foști ofițeri cu grade înalte, deveniți ulterior afaceriști veroși, cu numele menționate în topul Forbes. Și pentru că subiectul legat de oligarhii lui Putin, proveniți din serviciile secrete, este la modă, nu am ezitat să abordăm și această temă:

„Acești oligarhi sunt expresia privatizării sălbatice, oneroase și ilegale a patrimoniului Uniunii Sovietice. Este vorba despre punerea în posesie a bogățiilor fostei URSS, în beneficiul acestei clase de spoliatori. Pe scurt, aceasta este geneza lor”, ne-a declarat Ion Stanomir, pe care l-am „îmbiat” să ne răspundă și dacă nu cumva… KGB-ul s-a privatizat.

„Putem afirma că în rândul polițiilor secrete din fostul lagăr sovietic a existat mereu o dimensiune care ține de valorificarea accesului lor la resursele interne și externe. Securiștii din întregul bloc comunist au fost, poate, cei mai bine pregătiți să folosească în beneficiul lor instrumentul economic de piață, deformându-l”, a fost răspunsul.

Cu toate acestea, iată că o mare parte a presei internaționale speculează pe tema declinului dictatorului de la Kremlin. Rămâne, însă, o întrebare legitimă, și anume dacă nu cumva „câinele de pază” și-a luat, deja, măsuri din timp, calculând fiecare variantă. Se pare că răspunsul ține exclusiv de puterea sa și a Armatei Roșii de a gestiona actualul conflict militar, unul care se extinde pe zi ce trece.

„Problema lui Vladimir Putin nu constă în capacitatea Rusiei de a duce acest război cu Ucraina. Nu trebuie să subestimăm capacitatea Federației Ruse de a produce pagube teribile  Ucrainei, și nu numai. Câtă vreme capacitatea rușilor de a face rău este intactă, pentru noi pericolul este iminent”, a încheiat Ion Stanomir.