Joe Biden își face campanie electorală climatică: taie exploatări de petrol si gaze pe o suprafață uriașă, în Alaska

În încercarea de a proteja mediul înconjurător, administrația președintelui american Joe Biden a anunțat miercuri că va interzice orice nouă exploatare de petrol și gaze într-o zonă din Alaska de mărimea Danemarcei. Anul acesta, democratul aprobase însă un vast proiect petrolier în aceeași regiune.

Protejarea acestor „regiuni prețioase”

Administrația Biden a anunțat interzicerea oricărei noi exploatări de petrol și gaze într-o zonă imensă din nordul Alaskăi, pentru a proteja populațiile locale și animalele sălbatice. La cinci luni deci după ce a aprobat un proiect de petrol și gaze în aceeași regiune. Această nouă măsură acoperă peste patru milioane de hectare – o suprafață cât Danemarca – din cadrul Rezervației Naționale de Petrol, o zonă naturală vitală pentru populațiile de urși grizzly, urși polari, caribu și sute de mii de păsări migratoare.

„Alaska găzduiește multe dintre cele mai frumoase minuni naturale ale Americii”, a declarat președintele SUA, Joe Biden, într-un comunicat. „Pe măsură ce criza climatică încălzește Arctica de două ori mai repede decât restul globului, avem responsabilitatea de a proteja aceste regiuni prețioase pentru secolele care vor urma”, a adăugat el.

Anularea permiselor autorizate de Trump

Ministerul de Interne, care se ocupă de terenurile federale din Statele Unite, a adăugat că a anulat șapte permise de exploatare autorizate sub președintele Donald Trump într-o altă zonă protejată din nordul Alaskăi. Administrația președintelui democrat a fost puternic criticată de ecologiști după decizia sa din martie de a autoriza un vast proiect petrolier al gigantului american ConocoPhillips în aceeași rezervă națională de petrol. Decizia anunțată miercuri nu pune sub semnul întrebării acest proiect, cunoscut sub numele de Willow, scrie France 24.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Proiectul Willow are ca obiectiv producerea a cel puțin 576 de milioane de barili de petrol în 30 de ani, potrivit informațiilor furnizate de Departamentul de Interne al SUA, la un cost de aproximativ 7 miliarde de dolari (6,52 miliarde de euro). În total, au fost aprobate trei situri de foraj, care ar trebui să reprezinte în cele din urmă aproximativ 219 puțuri de extracție.

Acestea urmează să fie amplasate în Rezerva Națională de Petrol din Alaska, o zonă de peste nouă milioane de hectare care se învecinează cu Marea Beaufort, la sud de Oceanul Arctic. Rezervația este deținută la nivel federal de către guvernul SUA, ceea ce face ca proiectul Willow să fie unul dintre cele mai mari de acest tip din lume și cel mai mare din Alaska, notează BFM TV.

Un dezastru pentru climă

Reducerea la trei zone de foraj față de cele cinci cerute inițial de companie, va costa între 8 și 10 miliarde de dolari și va duce la emiterea indirectă a echivalentului a 239 de milioane de tone de CO2 pe parcursul celor 30 de ani de exploatare. Grupurile de protecție a mediului au condamnat proiectul ca fiind un dezastru pentru climă. Aceasta reprezintă echivalentul emisiilor produse de 64 de centrale electrice pe bază de cărbune timp de un an, conform unui instrument de calcul dezvoltat de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA). Prin comparație, Statele Unite au emis echivalentul a 5,9 miliarde de tone de CO2 în 2020, tot conform EPA.

Susținătorii proiectului, la rândul lor, apără câștigul financiar pe care  îl reprezintă pentru regiune. Potrivit lui Cocono Philipps, proiectul va genera cel puțin 2.000 de locuri de muncă, dintre care 300 pe termen lung. La rândul său, administrația lui Joe Biden consideră că proiectul va spori independența energetică a Statelor Unite, în contextul în care sursele de energie din străinătate sunt instabile, legate în special de războiul din Ucraina.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

„Incoerența politicii energetice a lui Biden”

Noul plan anunțat miercuri interzice, de asemenea, forajul într-o zonă de peste un milion de hectare din Marea Beaufort, la nord de coasta nordică a Alaskăi, și ajutorul pentru populațiile indigene locale. Aceste măsuri „sunt ilegale, nechibzuite, sfidează bunul simț și reprezintă cea mai recentă dovadă a incoerenței politicii energetice a președintelui Biden”, a reacționat într-un comunicat de presă senatorul republican de Alaska Lisa Murkowski, care a denunțat lipsa de consultare cu comunitățile indigene vizate.

În timpul campaniei prezidențiale din 2020, Joe Biden a promis înghețarea licențelor petroliere și că va pune capăt forajului pe terenurile federale și în largul mării. Promisiune care nu a fost respectată. Observatorii subliniază că hotărârile judecătorești i-au limitat marja de manevră în această privință. Anul trecut, președintele democrat a impus, de asemenea, un uriaș plan de investiții în domeniul climei în valoare de 400 de miliarde de dolari.

La rândul său, într-un raport publicat joi, grupul de reflecție Carbon Tracker a estimat că marile companii petroliere și gaziere din lume sunt departe de a face eforturile necesare pentru a limita încălzirea globală și, în unele cazuri, au revenit asupra angajamentelor asumate. „Progresele înregistrate de companiile de petrol și gaze pentru a-și consolida angajamentele privind emisiile au stagnat, majoritatea rămânând în același interval ca anul trecut”, se arată în raport.