Liz Truss, secretele noului premier britanic: „Focus” pe România, după intervențiile rusești din Marea Neagră!

Marea Britanie și-a desemnat, recent, cel de-al patrulea premier în decurs de șase ani. Liz Truss, fost ministru de Externe în mandatul lui Boris Johnson, a fost desemnată de membrii Partidului Conservator să conducă partidul și, în contextul demisiei lui Boris Johnson, să fie noul Prim Ministru al Marii Britanii. Indiferent de efectele Brexit-ului, Marea Britanie continuă să fie unul dintre „motoarele” Europei și este extrem de important modul în care își va „programa” politica la nivel continental, în contextul războiului din Ucraina.

Cercetătorul Alexandru Georgescu: „Marea Britanie, mult mai angrenată în zona României, după falsificarea datelor de GPS ale unei nave!”

În ceea ce ne privește, la fel de interesante sunt predicțiile efectelor acestei schimbări, pe baza argumentelor logice, la nivelul relațiilor dintre România și Marea Britanie. Cercetătorul Alexandru Georgescu, expert în protecția infrastructurilor critice, consideră că Liz Truss va adopta același interes pentru relația cu țara noastră ca și predecesorul său, Boris Johnson.

„Parteneriatul strategic cu România va rămâne un focus, ținând cont de poziția noastră și de prioritizarea prezenței britanice în Marea Neagră”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Alexandru Georgescu.

Interlocutorul nostru a argumentat acest aspect, foarte important în ceea ce ne privește, mai ales după o serie de intervenții ale forțelor ruse, care au pus la încercare comandamentul NATO.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Britanicii sunt cu atât mai angrenați, după ce au fost deja țintele unor mijloace de luptă asimetrice în regiune, prin falsificarea semnalelor GPS ale uneia dintre navele lor, la data de 17 iunie 2021. Această operațiune a făcut ca nava lor să pară că s-ar afla în Crimeea, și nu în portul Odessa, unde era ancorată în acel moment”, a dezvăluit cercetătorul.

Noul premier se luptă cu neîncrederea și cu declarațiile șocante

Pentru expertul în protecția infrastructurilor critice, continuitatea în politica externă este cel mai bun pariu al lui Liz Truss, având în vedere dificultățile sale interne și lipsa de încredere manifestată de britanici în Guvern și în ea, ca personaj politic.

„Din postura de Secretar de Externe, Truss a făcut rondul presei britanice când s-a exprimat nediplomatic, în Australia, cu privire la cooperarea dintre China și Rusia, comentarii pe care fostul premier australian Paul Keating le-a caracterizat în presa australiană drept „demente”, deși în articolul respectiv își exprima oprobriul general față de guvernul lui Boris Johnson”, a amintit interlocutorul nostru.

Liz Truss, care va conduce Executivul Marii Britanii până în 2024, atunci când vor avea loc alegerile generale, a devenit deja celebră pentru reacțiile și declarațiile șocante din tinerețe, astfel că nu trebuie să ne mai mire nimic. Sau aproape nimic… Și totuși, din punct de vedere politic, noul lider al Conservatorilor și-a dovedit, deja, atuurile în lupta electorală.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Alexandru Georgescu a comentat și acest aspect: „Truss l-a înfrânt pe principalul competitor, Rishi Sunak, printr-o mai bună asimilare a platformei curente a Partidului, dar și prin munca depusă, anterior, pentru a-și pregăti imaginea pentru o poziție de top. Alegerea ei reprezintă un element de continuitate pentru partid, având în vedere regretele deja manifestate pentru defenestrarea lui Boris Johnson”.

Activele oligarhilor ruși, luate la țintă

Cercetătorul consideră că, în linii mari, nu ne putem aștepta la o schimbare de curs pentru Marea Britanie, mai ales în domeniul politicii externe. De altfel, Liz Truss a participat direct la stabilirea priorităților și a atitudinilor britanice față de marile probleme de securitate ale momentului.

„Ne putem aștepta la susținere puternică pentru Finlanda și Suedia, atât în contextul intrării în NATO, cât și separat, prin cooperare de securitate bilaterală și prin Forța Expediționară Comună, condusă de Regat, și având alți nouă membri baltici și nordici”, a continuat intervievatul nostru.

Referitor la posibila reacție în conflictul din estul continentului, Alexandru Georgescu este de părere că „susținerea puternică a Ucrainei, relativ la alți jucători (cu excepția SUA), va rămâne un pilon al politicii externe conservatoare imediate. Postura de forță a lui Liz Truss („hawkish”, în terminologia anglo-americană) sugerează posibilitatea escaladării sprijinului față de Ucraina și a sancțiunilor față de Rusia, inclusiv prin gesturi simbolice cu posibil impact politic, cum ar fi sancționarea oligarhilor și a activelor lor britanice și vestice”.

„Principala problemă, mandatul democratic, după ce Boris Johnson și-a irosit majoritatea pe scandaluri”

Pe „teren propriu”, însă, mai exact în competiția politică internă, Liz Truss are de furcă, încă de la început, cu reminiscențele „epocii Johnson”. Aspectul nu este deloc neglijabil, iar intervievatul FANATIK a punctat:

„Principala sa problemă stă în faptul că îi lipsește un mandat democratic, după ce Boris Johnson și-a irosit majoritatea de 80 de locuri din Parlament pe scandaluri de nimic. Ba, mai mult, a permis opoziției interne și laburiste să îl atace pe marginea respectivelor scandaluri. Liz Truss a fost selectată să fie în fruntea țării de un electorat de numai 140.000 de oameni. Adversarii săi o pot trata drept ilegitimă din punct de vedere politic, până nu va trece prin alegeri generale, pe care să le câștige și care să îi cimenteze poziția în fruntea partidului și a țării”, a argumentat Alexandru Georgescu.

Însă predicțiile cercetătorului sunt sumbre în privința noului premier și al formațiunii politice pe care Liz Truss o conduce: „Dar, tocmai în această perioadă dificilă, de suferință și de incertitudine economică, pare mai probabil ca Partidul Conservator să sufere o înfrângere la urne, doar parțial meritată. Prin urmare, trebuie să șchioapete politic pentru implementarea agendei sale într-un context complex, cu un spațiu de manevră foarte mic”.

Iarna, principalul inamic pe frontul războiului energetic

Potrivit specialistului, în primul rând este necesar ca Guvernul condus de Liz Truss să traveseze cu bine iarna, în contextul prețurilor tot mai ridicate la energie și al eșecului politicii propriului partid în materie de eficientizare energetică a căminelor britanicilor.

„Răspunsul său la această provocare, care a ajuns până în punctul în care o emisiune TV organizează tombole în care premiul este plata facturii la energie pentru câștigător, a fost să anunțe cel mai generos pachet de ajutoare la costurile energiei din Vest, compus dintr-o sută de miliarde de lire sterline pentru consumatorii casnici și încă 40 pentru IMM-urile britanice. Cu titlu de comparație, nemții au anunțat doar 65 de miliarde de euro pentru germani, deși populația lor este cu un sfert peste cea britanică”, a detaliat Alexandru Georgescu.

Cercetătorul este de părere că, în acest context, plafonul la energie va crește cu 80% în luna octombrie, punând și mai multă presiune pe britanici. În opinia sa, abordarea este previzibilă, pentru că nu mai există, după crize succesive, urme de conservatorism fiscal printre conservatorii vestici, iar turbulența politicii britanice face puțin probabil ca Truss și alții să se mai afle la pupitrul politic atunci când se vor resimți consecințele acestor excese. În același timp, trebuie observat care va fi substanța politicilor sale în domeniul energiei.

Dependența de Moscova, diferită de contextul european

Relația cu Rusia este, așa cum era firesc, un alt punct crucial, dar, spre deosebire de alte țări, Marea Britanie beneficiază de o postură aparte. Partenerul nostru de dialog a apreciat că „Londra nu are aceeași relație de dependență față de Moscova, precum centrul și estul Europei (în materie de energie, capitalul rusesc în Londra fiind altă problemă), dar nu a putut profita pe măsură de prezența resurselor din Marea Nordului, pentru a-și maximiza reziliența energetică”.

Expertul în protecția infrastructurilor critice a precizat că Marea Britanie beneficiază de această bogăție, dar, în același timp, a adoptat, în premieră, o strategie de mediu de tip net – zero, prin care țara să devină neutră în privința emisiilor până în anul 2035, fapt care a diminuat avântul investițiilor în resurse fosile.

„Boris Johnson a încercat să meargă cu ambele în paralel, ținând aproape atât lobby-ul verde, cât și pe cel al combustibililor fosili. Dar el nu avea pe cap o criză a energiei de asemenea amploare. Mai multe proiecte importante, atât de energie regenerabilă (centrale eoliene), cât și reactorul nuclear de la Bradwell, care ar urma să fie construit cu tehnologie chinezească de China General Nuclear Power Group, se află de mult timp într-un purgatoriu birocratic și legal. Cazul centralei eoliene maritime blocată de un singur om, căruia îi era afectată priveliștea, este grăitor, iar lobbyurile anti-exploatare fosilă sunt în continuare puternice, în ciuda problemelor reale de securitate națională”, a exemplificat Alexandru Georgescu.

Expertul consideră că, în al doilea rând, Liz Truss se confruntă cu o criză economică generalizată și multi-fațetată, care prezintă și sechelele perioadei de pandemie. Acestea sunt încrederea scăzută în economie și în Guvern, inflația ridicată, problemele logistice, presiunea pe bugetele sistemelor de ajutor social, creșterile anticipate ale cheltuielilor în domenii cheie, precum cel medical.

Referitor la respectivele fenomene, sursa noastră consideră că „acestea au loc în paralel cu Brexit-ul, de care sunt și potențate. De altfel, Alexandru Georgescu a amintit: „În principalul susținător al Brexit-ului s-a transformat și premierul actual, după ce inițial s-a aflat în tabăra Remain”.

Irlanda de Nord, eternul nod gordian

Frământările interne ale Marii Britanii, cu care are de furcă proaspătul premier, nu se opresc aici. Unele datează din istorie și încă nu se poate vorbi despre o rezolvare totală.

Alexandru Georgescu este de părere că, „problema Irlandei de Nord amenință stabilitatea internă a Regatului Unit, dar otrăvește și relația cu Uniunea Europeană și Irlanda, ceea ce reiese din dispute „mici”, cu declarații „mari” în presă, precum disputa cu Franța, legată de drepturile de pescuit în apele teritoriale britanice. Chestiunea l-a motivat pe Macron, iritat atât de Boris Johnson, cât și de Liz Truss, care a precizat că Franța este prietena Marii Britanii, în ciuda și mai presus de ocupantul vremelnic al Downing 10 (n.r biroul Cabinetului primului ministru britanic)”.

De asemenea, există posibilitatea ca rețeta neoliberală, moștenită de conservatori de la Margaret Thatcher, care propunea reducerea impozitelor pentru stimularea economiei, să nu fie viabilă în contextul nevoii Executivului de a ameliora penuria energetică.

„Fie Truss va trebui să-și încalce o promisiune principală față de partid, fie să-și asume vulnerabilizarea fiscală și mai mare a țării. În SUA, contradicțiile similare au dus la creșteri galopante ale deficitelor și la dependența politică față de menținerea lor, atât din partea democraților, cât și a republicanilor”, a completat partenerul nostru de dialog.

Vom asista la un scandal sexual, „scos de la naftalină”?

Revenind la contextul general, în care noul premier britanic a preluat mandatul, Alexandru Georgescu este de părere că Liz Truss este victima aceleiași supraexpuneri mediatice la care este supusă întreaga clasă politică britanică. Această situație oferă nenumărate ocazii pentru atacuri din partea opoziției și a presei și ațâță segmentul invidios (din punct de vedere economic) și pe cel recalcitrant al populației.

Interlocutorul nostru a amintit că, de-a lungul carierei sale politice îndelungate, Truss a fost atacată pentru zborurile în interes de serviciu cu avioane private, „precum vizita sa, cu cântec, din ianuarie 2022, în Australia”, pentru prânzuri de serviciu în valoare de 3.000 de lire la restaurant și pentru multe alte reacții controversate.

„Pe măsură ce se va intensifica lupta politică, probabil că vom fi și martorii unui atac asupra caracterului său personal, pe tema unui scandal din viața privată, din anii 2000, când se pare că și-ar fi înșelat soțul cu un membru al Parlamentului. Deja a fost luată în derâdere pentru stilul teatral și pentru pretenția de a fi recreat pozele faimoase ale lui Margaret Thatcher, la Moscova, în decursul unei vizite de stat, petrecută înaintea invaziei”, a anticipat interlocutorul FANATIK.

„Mereu se vor găsi doritori să-i împrumute o sabie în care să se arunce”

Concluzia expertului intervievat este că Liz Truss nu prezintă griji de discontinuitate pentru aliații Marii Britanii. Însă, are o guvernare fragilă, „în primul rând din cauza momentului dificil care a propulsat-o în vârful partidului și al țării, confruntată cu provocări în mare parte exogene, la care nu are răspuns concret, ci doar paliative, cu efecte nefaste pe termen lung”.

„Trebuie să avanseze agenda Brexit și o suită de alte angajamente, precum un jongleur cu farfurii, la circ, în vreme ce prezidează peste cea mai gravă criză de securitate continentală de după Războiul Rece și peste cea mai dificilă situație economică a aceleiași perioade, mai gravă, aș spune, decât cea din 2008-2011”, a apreciat partenerul nostru de discuție.

„De un singur lucru poate fi sigură, și anume că, în Partidul Conservator și în restul clasei politice, se vor găsi suficienți doritori care să îi împrumute o sabie în care să se arunce, iar politica internă a „mamei tuturor Parlamentelor” ajunge să semene tot mai mult cu cea a sudului Uniunii Europene, precum Italia”, a încheiat Alexandru Georgescu.