Locurile eligibile pe listele partidelor, date pe bani grei. Ludovic Orban și EBA, scutiți de „taxa” de campanie

Noii parlamentari aleși pe 6 decembrie au trebuit să plătească sume enorme partidelor lor pentru a fi plasați pe locuri considerate eligibile, cele mai hrăpărețe partide fiind PNL și PSD care, în majoritatea cazurilor, au cerut candidaților să contribuie cu plafonul maxim permis de lege.

Cea mai importantă sursă de finanțare a campaniei au reprezentat-o contribuțiile candidaților din veniturile proprii, legea finanțării partidelor politice permițând  candidaților să contribuie cu până la 60 de salarii minime brute pe țară, echivalentul a 133.800 de lei.

Cu unii candidați însă, partidele au fost mai îngăduitoare în a-i pune să-și plătească propria campanie. Astfel, președintele PNL Ludovic Orban nu figurează printre contributori, în aceeași situație fiind și Elena Băsescu ce a candidat „pe gratis” la un post de deputat de Constanța din partea PMP.

Locurile eligibile costă

PNL a lăsat la latitudinea filialelor să stabilească nivelul contribuțiilor fiecărui candidat astfel că există variații mari de la un județ la altul privind sumele plătite de aceștia.  Potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă în Monitorul Oficial, nu se poate face o legătură între „tarifele” fiecărei organizații județene și succesul electoral. În unele dintre ele contribuțiile candidaților au fost la plafonul maxim în mai multe cazuri decât la organizații care au obținut mai multe mandate de parlamentar, dar cu o campanie mai puțin costisitoare.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Veniturile din campanie ale PNL București au însumat 2.862.000 lei, sumă la care s-a ajuns prin contribuțiile generoase ale candidaților care au plătit în majoritatea cazurilor la plafonul maxim de 133.800 de lei: Florin Cîțu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu etc. Deși ales deputat de București și ulterior, președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban nu a contribuit nici măcar cu un leu.

Și în alte județe candidații au plătit din buzunare suma maximă permisă sau pe aproape. În Prahova, nu mai puțin de 13 liberali au dat la partid către 133.800 lei, în frunte cu Roberta Anastase. La Mureș au fost nouă, iar la Neamț opt, deși niciunul dintre cele două județe nu intră în categoria fiefurilor liberale. La Gorj au fost șase din șapte candidați care au achitat 133.800 de lei, deși județul este unul „roșu” în mod tradițional. În Ilfov, opt candidați PNL au achitat sume mai mare de 130.000 de lei,  iar în Maramureș au fost șapte la plafonul maxim, de 133.800.

Județele „ieftine” ale PNL

În schimb, în alte județe, candidații au scăpat mai ieftin. Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a ieșit deputat de Vaslui cu o contribuție de 75.000, iar Florin Roman a câștigat un nou mandat în Alba cu 85.000 de lei. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și cel al Muncii, Raluca Turcan, au fost cei mai generoși contributori, fiecare cu 130.000 lei, în județele Sălaj, respectiv Sibiu. Cu aceeași sumă a contribuit și ministrul Energiei Virgil Popescu, reales deputat de Mehedinți.

Dacă lăsăm la o parte Capitala, județele în care PNL a strâns cei mai mulți bani de la candidați sunt, în ordine: Prahova – 2.101.000 lei, Iași – 1.835.000 lei, Neamț – 1.654.000 lei,  Mureș – 1.546.000 lei și Galați – 1.492.000 lei.  La polul opus, județele în care s-au strâns cele mai mici sume de la candidați sunt: Tulcea – 134.000 lei, Sălaj – 292.000 lei, Vaslui – 312.000 lei, Olt – 324.000 lei și Bihor – 347.000  lei. Din clasament au fost eliminate județele din Secuime și Diaspora.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

După cum se vede, nu există o legătură directă între dezvoltarea economică a unui județ sau numărul locuitorilor și tarifele percepute, precum și nici cu situația electorală a PNL în aceste județe. În total, în timpul campaniei electorale, PNL a avut venituri de 48.812.000 lei și cheltuieli de 50.416.000.

Olguța Vasilescu a luat și pielea de candidații din Dolj

Spre deosebire de liberali, PSD nu a ieșit pe minus după campania electorală având venituri de 47.993.000 lei și cheltuieli de 47.309.000 lei. Ca și PNL, PSD a avut grijă ca cei de pe locurile eligibile să plătească mult, iar uneori au plătit chiar și cei care nu aveau șanse să obțină un mandat de parlamentar. În organizația de Dolj, condusă de Olguța Vasilescu, 14 candidați au contribuit cu suma maximă, inclusiv avocata Laura Vicol, iar alți doi cu 130.000 lei.

Numărul este chiar mai mare decât în București unde doar 13 candidați au oferit sume mai mari de 100.000 lei. Gabriela Firea a contribuit cu 133.800, iar Adrian Streinu-Cercel, Alexandru Rafila și Daniel Tudorache cu câte 130.000 lei.

În Maramureș și în Vâlcea toți candidații pe locuri eligibile au fost taxați la plafonul maxim, iar în  Buzău șapte dintre ei au oferit peste 130.000 de lei. Tonul a fost dat chiar de către președintele partidului, Marcel Ciolacu, ce a contribuit cu 133.800. La Neamț, nu doar liberalii au cheltuit mult, fiind opt candidați PSD care au contribuit cu peste 100.000 lei. În Prahova au fost cinci, mult sub sumele strânse de către PNL, la fel și în Suceava.

Și la PSD există județe în care campania i-a costat foarte puțin pe candidați. Irinel Stativă, deputatul care a devenit cunoscut abia după mai multe mandate printr-un scandal la o shaormerie din Dristor, a contribuit cu 65.000 lei la campania din Vaslui, cea mai mare sumă din județ. Colegul cu care a făcut scandalul, Adrian Solomon, nu a contribuit nici măcar cu un leu.

În Tulcea, Eugen Orlando Teodorovici și-a surclasat cu mult colegii de pe liste, cu cei 100.000 plătiți la vistieria partidului.  Cuantumul contribuțiilor a fost foarte mic și în Teleorman, un alt fief PSD. Ca și la liberali, sunt situații în care candidații au plătit mult ca să fie „chelfăniți” la urne de competitorii politici. La Cluj, 9 din 14 candidați PSD care au cotizat pentru campanie au plătit peste 130.000 lei, în frunte cu fostul vicepremier Vasile Dîncu, ce a atins plafonul maxim.

În clasamentul cheltuielilor făcute de PSD în campania electorală, Dolj depășește chiar și București, sumele fiind de 2.090.000 lei, respectiv 2.077.000. Ele sunt urmate de Argeș – 1.657.000 lei, Cluj – 1.488.000 lei și Constanța – 1.249.000 lei. Organizația județeană  cu cele mai reduse cheltuieli de campanie este Sălaj – 189.000 lei. De departe, cei mai eficienți au fost social-democrații din Vaslui care au avut nevoie doar de 200.000 lei pentru a-și perpetua dominația în județ. În topul județelor cu cheltuieli reduse se mai află Ilfov – 291.000 lei, Tulcea – 352.000 lei și Arad – 414.000 lei.

Barna și Kelemen, donatori stânși la pungă cu partidele lor

La USR-PLUS, locul pe liste nu pare să fi fost condiționat de suma cu care fiecare candidat a fost dispus să contribuie. De exemplu, președintele USR Dan Barna a venit cu doar 50.000 de lei pentru campania din Sibiu,  aceeași sumă fiind plătită și de șefa organizației de Iași, Cosette Chichirău,  precum și de Claudiu Năsui, șeful organizației de București și ministru al Economiei.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, nici măcar nu apare pe lista contributorilor la campania din Timiș. Iulian Bulai a obținut un nou mandat la Neamț cu numai 9.500 de lei, proveniți și aceia din donații. Dintre candidații USR, doar Teodor Lazăr, deputat de Bacău, a ajuns la 133.800 de lei. USR a avut venituri în campanie de 11.152.000 lei și  cheltuieli de 10.625.000 lei.

Aliații lor de la PLUS nu au avut contributor mai generos de 133.000 lei fiind vorba de Monica Elena Berescu, deputat de Iași. Cu cei 100.000 de lei proveniți din veniturile proprii, Anca Dragu, președintele Senatului, este printre cei mai importanți contributori din partid. În total, PLUS a avut venituri de 6.011.000 lei și cheltuieli de 5.838.000.

Și la UDMR calitatea de șef aduce înlesniri financiare întrucât Kelemen Hunor a scos din buzunar doar 39.800 lei pentru campania care i-a adus un nou mandat de Harghita. Pe de altă parte, nici el nu a avut pretenții financiare prea mari de la colegii de partid astfel că unul singur, Antal Istvan-Lorant, a ajuns la plafonul de 133.800. Veniturile din campanie ale Uniunii au fost de 3.455.000 lei, iar cheltuielile de 3.413.000 lei.

Nici la AUR liderii nu a contat ca mari contributori la campanie. Chiar unul dintre cei doi copreședinți, George Simion, nu figurează cu nicio contribuție financiară la campania în urma căreia a ajuns deputat de București, iar celălalt copreședinte, senatorul Claudiu Târziu, a scos din buzunar doar 5.000 de lei. Nici avocata Diana Șoșoacă nu apare printre contributorii la campanie.

PMP și Pro România, eșecuri pe banii contribuabililor

Eșecul PMP de a obține din nou intrarea în Parlament a fost foarte costisitor, partidul cheltuind toate veniturile înregistrate în campanie, adică nu mai puțin de 19.574.000 lei. Traseiștii care s-au oploșit pe listele partidului  înființat de Traian Băsescu au contribuit adesea cu sume peste 100.000 de lei fiecare. De exemplu, la Giurgiu cinci candidați au oferit câte 133.800 de lei fiecare.

În schimb, lideri importanți ai partidului  au venit cu sume mult mai mici. Președintele Eugen Tomac, europarlamentar cu peste 6.000 euro pe lună, a contribuit cu 80.000 lei, ca și Mihail Neamțu la Timiș. Robert Turcescu a plătit doar 20.000 de lei, iar cel care a deschis lista pentru Senat din București, Cristian Diaconescu, a venit de acasă cu numai 8.000 de lei. Excepția supremă s-a făcut pentru Elena Băsescu, ce nu figurează nici  măcar cu un singur leu pentru campania din Constanța, unde a candidat pentru un loc de deputat.

Și mai costisitor a fost eșecul Pro România care a avut venituri de 28.055.000 lei și cheltuieli de 28.045.000 lei. Însă președintele Victor Ponta a dat un exemplu personal împrumutându-se cu cei 133.800 lei depuși la casieria partidului. Cu aceeași sumă au venit și omul de afaceri Viorel Cataramă, fostul șef al SIE Silviu Predoiu și fostul ministru al Turismului Mircea-Titus Dobre. În schimb, Ilan Laufer a contribuit doar cu 63.500 de lei.

Pe de altă parte, nici nu ar trebui compătimiți prea mult întrucât legislația prevede că vor primi banii înapoi de la stat partidele care obțin cel puțin 3% din voturi. Cu alte cuvinte, generozitatea candidaților față de partidele lor s-a făcut pe banii noștri, ai contribuabililor.