Mai are lumea nevoie de Interpol? La 100 de ani de la înființare, agenția se confruntă cu acuzații de politizare

La un secol de la înființare, singura organizație globală de combatere a criminalității din lume, Interpol, se confruntă cu o întrebare existențială: Mai are lumea nevoie de ea? Tensiunile geopolitice în creștere, inclusiv între Statele Unite și Rusia și China, pun la încercare modelul de funcționare al agenției, care se bazează pe schimbul voluntar de informații între forțele de poliție ale membrilor săi.

„Suntem copleșiți”

Dacă la aceasta se adaugă acuzațiile persistente potrivit cărora faimosul său sistem de alertă prin notificare roșie face obiectul unor manipulări politice și acuzațiile de complicitate la tortură împotriva președintelui Interpol din Emiratele Arabe Unite, Ahmed Naser Al-Raisi, organizația de combatere a criminalității se confruntă cu o furtună perfectă.

Într-un interviu acordat Politico, secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, a declarat că instituția se confruntă cu numeroase dificultăți, inclusiv în ceea ce privește situația sa financiară. Dar el a susținut că o agenție care se întinde pe tot globul este mai necesară acum mai mult ca oricând, în contextul abuzurilor sexuale asupra copiilor la nivel internațional, al infracțiunilor împotriva mediului și al grupărilor mafiote precum ‘Ndrangheta din Italia.

„Provocările sunt uriașe. Nu pot spune că avem suficiente resurse”, a declarat Stock, în contextul în care agenția Interpol aniversează 100 de ani de la înființarea sa la Viena. „Suntem copleșiți de cazuri de exploatare sexuală a copiilor online. Suntem copleșiți de cazuri de criminalitate cibernetică. Suntem copleșiți de traficul de droguri”, a spus el. Astfel de operațiuni internaționale sunt extrem de consumatoare de resurse, a adăugat fostul oficial german de rang înalt din poliție.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Obstacole în calea finanțării Interpol

Argumentul său este că comunitatea globală poate aborda aceste tipuri de infracțiuni doar prin cooperare. „De aceea, o platformă globală este mai importantă ca niciodată. Vă puteți gândi dacă Interpolul nu ar exista? Oamenii ar spune că avem nevoie de o astfel de agenție”.

El a citat recesiunea iminentă și criza energetică drept principalele obstacole în calea finanțării Interpolului. Întrebat cât de mult solicită Interpolul, Stock nu a menționat o cifră, dar a spus că ar fi nevoie de zeci de milioane de euro pentru a susține noile sisteme de analiză a datelor și a datelor biometrice care nu au fost finanțate în totalitate. Cu 195 de țări membre începând din 2022, veniturile totale ale agenției în 2022 au fost de 195 de milioane de euro, din care 86 de milioane de euro reprezintă „contribuții voluntare” – bani cu care țările membre contribuie pentru a susține anumite proiecte.

Una dintre plângerile care afectează Interpolul este că modelul său de finanțare se bazează în mare măsură pe bunăvoința membrilor. Corporații, inclusiv Philip Morris, și asociații precum FIFA obișnuiau să doneze și ele sume mari până când Stock a pus capăt acestei practici în 2014 – o decizie care, potrivit lui, a dus la „câțiva ani dificili”. Cu toate acestea, Interpol ființează în continuare îndatorată donatorilor săi guvernamentali, inclusiv Uniunea Europeană, cel mai mare contribuabil al său, pentru a aduce bani pentru a susține proiecte sau pentru a consolida capacitatea agenției de a analiza seturi mari de date, de exemplu.

Bani de la Emirate, un președinte controversat din Emirate

În martie 2017, agenția a primit 50 de milioane de euro din partea Emiratelor Arabe Unite. Câteva luni mai târziu, membrii săi l-au ales ca președinte pe generalul-maior din EAU Ahmed Nasser al-Raisi, care s-a confruntat cu plângeri depuse în Franța și Turcia, cu câteva luni înainte de numirea sa, pentru acuzații de tortură, care ar fi avut loc în 2018. Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a respins plângerile ca fiind „lipsite de temei”.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Întrebat despre acuzațiile la adresa lui Al-Raisi, Stock a declarat că „este la curent cu acestea”, adăugând că este o „afacere în curs de desfășurare” și că ar fi „nepotrivit și imatur” să comenteze mai mult. De asemenea, el a apărat donația Emiratelor Arabe Unite, spunând că Interpol „nu este o organizație bogată” și că Emiratele Arabe Unite nu au decis cu exactitate cum vor fi cheltuiți banii.

În plus, notificările roșii – care semnalează că o persoană este căutată de o țară membră, dar nu reprezintă un mandat de arestare – se confruntă cu criticile că pot fi manipulate de regimurile represive care urmăresc adversarii politici. Un raport din 2022 al Parlamentului European a afirmat că utilizarea politică a notificărilor roșii este o „problemă” persistentă, citând exemplul unui director de operă ucrainean care a fost arestat în Italia în urma unei notificări roșii emise de Rusia.

Impactul războiului din Ucraina

Stock a recunoscut că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „a avut un impact asupra cooperării polițienești”, dar a susținut că sistemul de notificări roșii a fost solid. „Verificăm intensiv dacă cererea este în conformitate cu procedurile Interpol”, a spus el, adăugând că agenția nu este un „cvasi-tribunal”.

În timp ce criticii spun că Interpol este împiedicat de incapacitatea sa de a urmări infractorii și teroriștii susținuți de stat, Stock a susținut că tocmai neutralitatea studiată a agenției – care nu permite nici unui membru să îl oblige pe oricare altul să facă ceva – îi permite să fie eficientă în ceea ce poate face.

Mandatul lui Stock în calitate de secretar general al Interpol, în esență șeful executiv al acesteia, se încheie la sfârșitul anului 2024. Stephen Kavanagh, director executiv al Interpol pentru servicii de poliție și, începând de miercuri, candidat la succesiunea lui Stock, a susținut că puterea de rezistență a Interpol de-a lungul a 100 de ani s-a datorat tocmai abordării sale „low profile”.

„Motivul pentru care supraviețuim în ciuda amplorii conflictelor globale este că nu încercăm să exercităm putere asupra membrilor noștri. Nu putem ordona țărilor să investigheze sau să nu investigheze – ceea ce ne permite să fim eficienți în consolidarea cooperării”, a declarat Kavanagh.