Mihai Dedu o concurează pe Andreea Esca, la Pro Tv: ”E discutabil”

Poate cel mai cunoscut știrist, de la ProTv, Mihai Dedu își amintește ce mari emoții a avut la prima transmisiune de la radio și cum a reușit să nu dea mai mult de 10 bâlbe în toată cariera lui la tv. Aflăm și la ce oră se trezește, de 15 ani, cunoscutul matinal.

Mihai Dedu face dezvăluiri după 28 de ani de televiziune

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, Mihai Dedu, prezentatorul știrilor de dimineață de la ProTv, mărturisește că, în ultimii 15 ani, ora de trezire a fost cel târziu la 4.15. Amintindu-și de primul direct la radio, cunoscutul prezentator recunoaște că uitase și cum îl cheamă din cauza emoțiilor.

În copilărie, Mihai Dedu era să moară înecat, electrocutat sau căzând de pe acoperișul blocului și recunoaște că există un Dumnezeu al copiilor. Și dacă atunci era de nestăvilit, la liceu era cuminte ca o fetiță, iar la 11 ani s-a apucat de sport. Mihai Dedu ne povestește cât a avut de suferit din cauza comuniștilor și ne vorbește, cu sinceritate, despre fiul său Matei și despre relația cu soția lui, Adriana.

Mihai Dedu a lucrat ca profesor de sport

La baza ești profesor de sport, antrenor. Ai profesat vreodată în această direcție?

-Da, și aș putea să fiu antrenor la mai multe discipline, dar e discutabil. Sunt mai mult profesor de educație fizică iar un an jumătate am și profesat. Aveam ore dimineța și după amiază prezentam jurnalul de la ora 17. Asta se întâmpla în 2001. Am elevi care mă sună și acum, sunt părinți la rândul lor. Am fost foarte incântat să văd că erau extrem de prezenți la ore, față de ce se întâmplă acum. Iar de program nu m-am cramponat niciodată.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Îți mai aduci aminte cum a fost primul direct? Emoțiile de atunci?

-Primul meu direct la radio s-a întâmplat acum 30 de ani, și era prin luna aprilie. Trebuia să vorbesc despre două echipe care se întâlniseră într-o cupă europeană. Abia reușeam să înghit ca să nu rămân fără aer. Eram atât de emoționat că nu mai știam nimic, dacă-mi dădeai buletinul ziceam că mă cheamă Vasile (râde, n. red.). Am avut ani de zile înregistrarea aia, a păstrat-o Adriana, și am șters-o fără să vreau într-o zi.

“În 28 de ani, la televizor am dat maxim 10 bâlbe”

Cum ai reușit să treci de prima bâlbă la tv?

-Fără lipsa de modestie o să-ți spun că, în 28 de ani, la televizor am dat maxim 10 bâlbe. Mai dădeam dacă fusese scris ceva greșit în prompter sau dispărea că se ‘bulversa’ calculatorul. Nu am avut bâlbe distructive extreme care să mă pună pe linie moartă și să-mi creeze o stare de disconfort (râde). Eram la sport și nu am reușit deloc să pronunț numele unui antrenor. Altă dată eram la știri, și aveam o știre despre Analia Selis. Trebuia să spun ‘micuței argentinience’ și nu mi-a ieșit deloc.

După atâția ani, a existat vreun moment în care ai simțit că nu mai poți? Matinalul nu este un lucru tocmai ușor.

-Sunt 23 de ani în curând, dar nu am simțit că nu mai pot. Dacă nu mai poți lasă locul altuia, nu te obligă nimeni să faci nimic în viață. Ești răspunzător pentru faptele tale. De-a lungul anilor au fost diferite ore de începere a matinalului și cred că cel mai târziu m-am trezit la 5.30, atunci când începea la 8. Asta a fost o perioada scurtă pentru că s-a făcut apoi de la ora 7. În ultimii 15 ani, cel mai târziu m-am trezit la 4.15.

Digisport.ro

FOTO Edi Iordănescu, inclus în Top 10 cei mai sexy selecționeri de la EURO 2024. Pe ce loc e românul

Ce îi sfătuiești pe cei care vor să urmeze profesia ta? Poate oricine să facă televiziune?

-Eu cred că da, asta dacă îți dorești cu adevărat. Nu poți spune nimănui că ceva nu e de el. Mi se pare o replică invidioasă, malițioasă, de oameni cărora le este ciudă că și altcineva ar putea face asta, ceva ce faci tu. Oricine poate să facă televiziune atâta timp cât își dorește foarte mult și îi place ceea ce face.

“Dacă aș fi dat bâlbe câte prostioare am făcut, nu rezistam mai mult de o lună în televiziune”

Cum a fost copilăria ta? Ce trăznăi făceai?

-Vai de capul meu! Întotdeauna am făcut o paralelă între câte nazbâtii am făcut și în câte belele puteam să cad. Dacă aș fi dat bâlbe câte prostioare am făcut ca pici, cred că nu rezistăm mai mult de o lună în televiziune. Nu exista zi de la Dumnezeu să nu fac vreo trăznaie, mare sau mică.

Am avut de toate. De la momentele critice când puteam să mă înec sau când mi-am tăiat un tendon cu cuțitul până la intratul unui ciob în călcâi. Am intrat în sârmă ghimpată pe care mi-au scos-o, din picior, cu patentul. Apoi am căzut cu bicicleta și mi-am smuls unghiile de la o mână. Ai mei au fost supuși unor ‘tiruri’, săracii, nu știu cum mai trăiesc și în ziua de azi.

Amintiri din copilărie: “Mă băteam pe bloc, la etajul 4, pe margine”

Și, totuși, ai supraviețuit.

-Eu nu aveam instinct de conservare, săream de pe orice, făceam orice, am fost complet nebun. Cea mai groaznică amintire este că mă băteam pe bloc, la etajul 4, pe margine. Există un Dumnezeu al copiilor pentru că nu am căzut. M-am electrocutat, am căzut din copac. Numai ai mei știau câte haine am pierdut la fotbal că le lăsăm pe teren pe post de porți. Câte ceasuri am lăsat acolo pentru că le dădeam jos de la mâna să nu le stric. Sau câte stilouri am distrus la jocul ‘cine înfige penița în parchet’. La un moment dat am trecut și prin geamuri. Tata spunea ‘ba tată, tu ai speriat două sate pustii și unul fără oameni’.

“Eram ca o fetiță în liceu, nu cred că am fost tras de perciuni de 3 ori”

Cum a fost perioada liceului?

-Am suferit o schimbare mare în liceu. Cred că și datorită faptului că am început să fac sport.  La 6 ani m-au dat la școală și la 11 ani m-au trimis la sport. Eram ca o fetiță în liceu, nu cred că am fost tras de perciuni de 3 ori. În clasa a 9-a am chiulit prima dată și am stat cu o mare durere în suflet, m-am căit până prin clasa a 12-a. Când am început școala eram printre cei mai mici din clasă, iar când am început să cresc am luat 12 cm în 3 luni. Am și acum semne pe coloana de la creșterea asta bruscă.

Când te-ai îndrăgostit prima dată?

-La grădiniță, Petruța o chemea și era colega mea. Asta a fost acum 50 de ani, dar țin minte că am și dansat împreună și că m-a învățat să-mi fac fundă la pantofiorii de lac.

“Primii mei bani i-am câștigat la whist”

Mai ții minte când ai câștigat primii bani?

-Primii mei bani i-am câștigat la whist. Când făceam sport plecam foarte des în tabere. Dar primii bani serioși i-am luat în armată. Acolo aveam soldă și eu am decis să iau toți banii la final, prin 1985 se întâmpla asta.

“Dacă sora tatei era plecată în străinătate de 6 ani trebuia să suferim și noi”

Știu că ai avut mari probleme, în vremea comunismului, cu intratul la facultate. Cum s-a rezolvat situația?

-Am dat la facultate, am intrat, dar m-au respins. Degeaba s-a dus tata să vorbească, au zis că nu se va întâmplă nimic bun. Am renunțat la idee, mi-am dat seama că nu voi putea face niciodată ce-mi doresc. De fapt, nu cred că mi-am dorit foarte tare să fac educație fizică și sport. Când am plecat să dau examen voiam la medicină, chiar dacă ai mei ziceau să dau la politehnică. Cum mergeam eu așa cu autobuzul am coborât și am dat la IEFS. Am dat examen la zi și nu am intrat, nu eram cel mai pregătit. De fapt, cred că nu aveam chef de facultate, eu voiam să fac sport de performanță, urma Olimpiada de la Seul.

Am făcut contestație să rămân la fără frecvență și, în vara respectivă, am învățat impecabil la anatomie. Știam clar că nu am cum să iau mai puțin de nota 8, dar am picat primul sub linie, așa au vrut comuniștii. Dacă sora tatei era plecată în străinătate de 6 ani trebuia să suferim și noi că ea n-am mai vrut să trăiască aici.

Meseria de tată: “Cred că sunt mai cicălitor”

Cum este tăticul Mihai Dedu? Cum te înțelegi, acum, cu Matei?

-Cred că sunt mai cicălitor, dar asta numai din dorința de a-i fi bine. Încerc să îl învăț lucruri pe care, în ziua de azi, mulți copii nu mai au de la cine să învețe, dacă părinții nu-i îndrumă. Acum lucrurile stau cu totul altfel decât pe vremea noastră. Este mult mai dificil și trebuie să ai mare grijă în ce fel de cercuri te învârti, ce discuți.

Eu mă înțeleg cu Matei, avem o relație de prietenie, am avut și vreo două certuri destul de mari. M-am supărat foarte tare pe el, Matei pe mine. Adevărul este că și eu învăț lucruri de la el, dar mai mult are el de învățat de la Adriana și de la mine.

Care a fost cea mai grea întrebare pe care ai primit-o de la Matei?

–Matei nu m-a ‘încuiat’ niciodată cu vreo întrebare. Mai mult a ‘bătut’ spre maică-sa. Și azi, nu neapărat că se ascunde de mine, dar preferă să meargă la mama lui. La mine vine doar când este vorba de mașini, să știe cu care din ele pleacă, sau când e vorba de bani. Pe principiul ‘bătrâne, mai bagă și mie ceva pe interval că s-a epuizat norma’. Cu Adriana merge să discute lucruri mai normale.

“Noi, dacă nu ne scoteam ochii în 37 de ani, nu rezistam”

Ai o căsătorie frumoasă și longevivă. Există vreun secret ca o relație să dureze?

-Mie mi se pare o nebunie să creadă cineva că, într-o căsnicie, nu există certuri. Noi, dacă nu ne scoteam ochii în 37 de ani, nu rezistam. Nu există niciun secret, poate doar că nu trebuie să fii gelos. Totul se bazează pe încredere. În rest, nu avem bani în conturi de câte ori ne-am certat în 37 de ani, dar ce frumos e să te împaci. Nu există student fără restanțe așa cum nu există căsnicie fără certuri.

Care este cea mai importantă calitate a Adrianei?

-Cea mai mare calitate a ei e că m-a luat pe mine de bărbat. Nu avea cum să scape o asemenea ‘vrabie’ din mână (râde, n. red.). Nu are o singură calitate, dar principala este toleranța. Este o femeie extrem de înțelegătoare și de tolerantă. Se mai și supără, are momentele ei, și e firesc cu unul ca mine. Eu, dacă eram femeie, nu stăteam cu mine. N-am răbdare, chiar dacă sunt înțelegător și tolerant, ea este foarte răbdătoare.

Cum este soțul Mihai? Bagi rufele la mașină, faci piață, dai cu aspiratorul?

-În zilele astea fac de toate. Și dacă mă roagă Adi și dacă nu mă roagă. Inclusiv pachet pentru serviciu îi fac și am grijă să o întreb ce vrea să-i pun.

“Nu a murit nimeni mâncând din mâna mea”

Îți place să gătești? Care sunt preparatele care-ți ies cel mai bine?

-De vreo 2 ani și ceva, odată cu pandemia, am început să gătesc, acum știu să fac și prăjituri. Am punctat multe premiere și a nu murit nimeni mâncând din mâna mea. Adi e cea mai bucuroasă. Ciorbele îmi ies cel mai bine și pun lucruri pe care alți bucătari nu le-ar pune în ciorbe. Toamna eu pun murăturile și varza.

Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Ce s-a întâmplat, ce ai simțit?

-Cel mai greu a fost când am descoperit că Matei are astm bronșic pe fond alergic și am tras ceva. Cam vreo 6 ani de zile ne-am chinuit până când l-am pus un pic pe picioare. Apoi a început să facă sport și lucrurile au devenit mai frumoase. Dacă ai copilul sănătos atunci nimic nu e grav.

Ce nu știe lumea despre tine și ai vrea să spui azi?

-În ultima vreme am devenit pasionat de pescuit. Paradoxal, eu care nu am răbdare, stau cu bățul ăla în baltă. Mai sunt oameni plecați cu ‘cabina’, cum sunt eu (râde, n. red.). Am devenit un împătimit al statului cu vreascul ăla în brațe ore întregi, pe lac. Anul trecut am fost la un concurs, cu garderobierele. Au câștigat fetele, au prins un pește de 12 kile.

“Nu-mi plac șabloanele, eu nu sunt VIP”

A existat vreun moment în viața ta când celebritatea ți s-a ‘urcat’ la cap?

-În viața mea nu am avut chestia asta. Nu sunt ipocrit, o spun cu toată seriozitatea și cu tot sufletul. Nu-mi plac șabloanele, eu nu sunt VIP. Toată lumea este frumoasă în felul ei, fiecare face ce își dorește și ce consideră că i se potrivește. Așa cum fiecare trage ponoasele când face greșeli. Nu există să ți se urce la cap dacă ești la televizor.

Dacă ar fi s-o iei de la început, ce greșeală nu ai mai repeta?

-Aș avea mai multă grijă de mine. Sunt absolut incorogibil, ignorant în ceea ce mă privește. Dacă îmi este rău nu merg la doctor deloc.

Unde vă petreceți vacanța de vară? Ai vreo destinație preferată?

-Vacanța de vara deocamdată nu mai există la noi. Am fost plecați la Dunăre câteva zile, dar ne-au prins ploile, s-a dat drumul la baraj la Porțile de Fier și mi-a ‘furat’ apa și peștele. Noi nu prea suportăm marea, maxim 2 zile mergem. Îmi place mai mult răcoarea, la munte, chiar dacă sunt zodie de apă. Nu am nicio destinație preferată, orice loc de pe pământ unde există natură și e frumos se face plăcut, oricât ai fi de scrupulos.