News

Ministrul Câciu l-a sfidat pe premierul Ciucă cu impozitarea progresivă. Și a contrazis și programul PSD. Pe cine ar viza de fapt

Premierul Nicolae Ciucă a promis, în discursul de învestire din noiembrie anul trecut, că Guvernul va păstra cota unică. La nici trei luni, ministrul de finanțe din guvernul său spune exact pe dos.
11.02.2022 | 11:58
Ministrul Caciu la sfidat pe premierul Ciuca cu impozitarea progresiva Si a contrazis si programul PSD Pe cine ar viza de fapt
ADVERTISEMENT

Introducerea taxării progresive este acum adusă în discuție de titularul de la Ministerul Finanțelor, Adrian Câciu, de la PSD. Într-un interviu pentru Hotnews, Câciu a declarat: „N-aș putea să spun, este și asta o parte din dezbatere” (răspuns la întrebarea: „O să vedem la jumătatea anului un proiect de introducere a impozitului progresiv?”). „Eu nu pot să neg că nu vom avea dezbatere: Cotă unică versus impozit progresiv”, a mai spus ministrul, contrazicându-l, astfel, pe șeful său, premierul Nicolae Ciucă.

Promisiunile premierului Ciucă

Acesta, în discursul de premier desemnat din Parlament, de acum mai puțin de șase luni, promitea: „Vom păstra cota unică de impozitare și suntem împotriva creșterii taxelor și impozitelor”.

ADVERTISEMENT

„Nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menţine regimul fiscal actual al IMM-urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor şi toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor. Vom sprijini accesul la finanţare al IMM-urilor, prin continuarea programului IMM Invest, esenţial pentru susţinerea companiilor, afectate grav de criza COVID-19”, mai spunea premierul Nicolae Ciucă, la învestire.

Iar Programul de guvernare depus de premierul Ciucă și votat de PNL, PSD și UDMR nu cuprinde nicio referire la creșteri de taxe și impozite, și nici cu privire la introducerea impozitării progresive. Mai mult, la nivel de principii, în program se afirmă că este nevoie de o „evaluare a regimului fiscal existent prin raportarea la realitatea socio-economică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate”. Or introducerea unui impozit progresiv ar fi de natură să oprească economisirea și acumularea de capital, nu să le stimuleze.

ADVERTISEMENT

Aceași promisiune a venit și de la președintele PNL Florin Cîțu, după ce tema fusese adusă în discuție de mai mulți lideri ai PSD, printre care președintele Marcel Ciolacu și actualul vicepremier Sorin Grindeanu. Dar, în timpul negocierilor pentru formarea coaliției, a promis: „În acest moment, am spus foarte clar că nu vrem să creștem taxe. Niciun sistem de impozitare care va duce la creșterea taxelor nu va putea să fie trecut.”

Iar un vicepreședinte al PNL spunea, tot atunci, că „nu se elimină cota unică. Este o aberație a PSD. Pot vorbi cât vor, PNL nu va elimina cota unică. Noi am introdus cota unică și nu renunțăm la ea”. Și Cristian Băcanu, tot de la PNL, promitea că „eliminarea cotei unice de impozitare este imposibilă cu PNL la guvernare”.

ADVERTISEMENT

PSD a susținut impozitarea progresivă în timpul negocierilor, dar l-a votat pe Ciucă

Marcel Ciolacu spunea, în perioada negocierilor cu PNL, că „în toate țările civilizate si cu economii mai dezvoltate decât a României se aplică [impozitarea progresivă] Mai sunt 4 state care au rămas cu cota unica în Europa. (…) Momentan am ajuns la concluzia că nu putem rămâne ultima țara cu cota unică. Despre înlocuirea cotei unice ar trebui să discutăm la anul, pentru formarea bugetului anului viitor. Categoric trebuie să revenim la o impozitare a marilor averi”.

Ideea renunțării la cota unică era vehiculată și de Sorin Grindeanu sau Vasile Dâncu, ultimul spunând că „a pune trepte și a căuta niște praguri pentru impozitare ar fi o primă etapă pentru o zonă de impozitare progresivă.”

ADVERTISEMENT

Dar negocierile s-au terminat, premierul desemnat Nicolae Ciucă, cel care a promis explicit că Guvernul „va păstra cota unică de impozitare”, a devenit premier în funcție, și cu voturile PSD. Ceea ce pentru toată lumea părea să însemne că Marcel Ciolacu și colegii săi de partid au renunțat la ideea trecerii la impozitarea progresivă. Ceea ce, potrivit declarațiilor ministrului Adrian Câciu, nu s-a întâmplat, de fapt.

Pentru cei care cred că o astfel de măsură, de renunțare la cota unică și de reintroducere a impozitării progresive se regăsește în programul de guvernare al PSD, ei bine, nu există astfel de măsuri prezentate explicit sau implicit.  Dimpotrivă, acolo se regăsesc propuneri de scădere a taxelor: impozit zero la salariul minim, scăderea impozitului la salariații cu copii și la salariile sub 6.000 de lei. Adică un fel de impozit regresiv pentru veniturile din muncă. Și nici cu privire la veniturile companiilor nu există vreo propunere de introducere a taxării progresive.

În aceste condiții, faptul că ministrul Finanțelor readuce tema în discuție și contrazice promisiunile explicite ale premierului Ciucă pare un gest sfidător față de șeful Guvernului. Dar, deși acceptarea unei astfel de măsuri l-ar decredibiliza complet pe premier, la mai bine de o zi de la apariția interviului cu aceste declarații, nu există nicio reacție din partea prim-ministrului sau a cancelariei sale.

Declarația ministrului de finanțe poate fi văzută însă și ca un atac politic cu țintă precisă, anume PNL și liderul acestui partid, Florin Cîțu, și el susținător al păstrării cotei unice. Profesorul de economie Cristian Păun, un apropiat al fostului lider PNL Ludovic Orban și aflat într-un război mai vechi cu actualii președinți ai României și ai PNL, interpretează astfel declarațiile lui Câciu: „Cîțu, mare fraier, a făcut jocurile de ruletă și i-a readus la masa bucatelor pe cei pe care îi scuipa ideologic în cap”.

„Acum se află într-o situație stupidă. Ar da în ei, dar nu poate. Și când încearcă, nu îl mai crede nimeni. Papagal! Vrea “stop joc”, văzând că e într-o mare fundătură. Și el, și papagalii din jurul lui. Și papagalul de deasupra lui. Degeaba mârâie el acum! I se pregătește debarcarea”, mai scrie Păun, lăsând să se înțeleagă că renunțarea la cota unică ar înlătura și puțina credibilitate pe care o mai au Klaus Iohannis și Florin Cîțu.

Taxarea progresivă redistribuie venituri către cei slab calificați

Potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană asupra scenariilor de trecere de la cota unică la impozitarea progresivă, această modificare fiscală va avea un efect pozitiv asupra angajațior necalificați sau slab calificați, compensat printr-un efect pregnant negativ asupra angajaților cu calificare înaltă. În fapt, după cum evidențiază studiul, scopul declarat al unor astfel de măsuri este creșterea gradului de redistribuire de veniturilor, prin intermediul statului, de la cei cu venituri mari spre cei cu venituri mici, în numele solidarității sociale.

Dar, dincolo de impactul negativ asupra angajaților înalt calificat, o astfel de măsură ar fi de natură să încurajeze consumul, pe seama creșterii de venituri pentru cei mai săraci dintre cetățeni. Numai că o creștere a economiei pe baza consumului este considerată de economiști ca o măsură pro-ciclică, adică una care crește riscul unor crize economice.

Mai mult, recunoaște același studiu al CE, trecerea la impozitare progresivă poate avea efecte negative pe termen lung. „Creșterea progresivității sistemului fiscal poate duce la reducerea investițiilor în capitalul uman, și astfel să pună în pericol creșterea economică. În compensare, reformele fiscale privind progresivitatea se cer însoțite de politici publice complementare în alte domenii, cum ar fi educația și pregătirea forței de muncă”, se mai arată în concluziile studiului citat.

Ceea ce poate avea consecințe neprevăzute, în condițiile în care unul din cinci oameni care s-au născut în România au părăsit țara, fiind pe locul al doilea după Siria, o țară devastată de război, la amploarea emigrației. Mai ales că, spre deosebire de primul val de migrație, anterior aderării la UE, când plecau mai ales necalificații, în prezent părăsesc România cei cu calificări înalte și tinerii ce pleacă la studii și rareori se mai întorc.

O altă problemă este cea a complexității sistemului fiscal, o măsură la care România stă foarte prost, fiind pe locul 59 din 69 de state, potrivit indexului complexității fiscale. Dintre țările din Europa Centrală și de Est, doar Croația stă mai prost decât România (locul 69 din 69), iar pe întregul au sisteme fiscale mai complicate decât noi doar Ucraina (63), Belgia (66) și Italia (68). Până și Polonia, care nu are cotă unică, stă ceva mai bine decât România, fiind pe locul 57.

Mediul de afaceri este împotriva taxării progresive

Romanian Business Leaders (RBL), organizație reprezentativă a antreprenorilor români, a declarat public, în contextul primelor discuții, din toamna trecută, cu privire la impozitarea progresivă, că trecerea României, în 2004, la cota unică, a fost un „câștig extraordinar și un element cheie pentru creșterea economică și socială accelerată din ultimii 17 ani”

Potrivit RBL, această decizie „a favorizat creșterea masivă a clasei de mijloc a țării, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, descurajând emigrarea  specialiștilor și a investițiilor”. În plus, „150.000 de locuri de muncă au fost aduse la lumină și fiscalizate” și „a contribuit la triplarea PIB-ului țării de la 75 de miliarde de dolari în 2004, la 249 de miliarde de dolari în 2020”.

Mai mult, au mai arătat oamenii de afaceri, cota unică „a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectiva contribuabilului, cât și a autorităților fiscale, reducând costurile de prelucrare/procesare a declarațiilor fiscale” și a stimulat investițiile românești și străine și România, reușind, în ciuda multor altor obstacole, să mențină România într-o zonă competitivă în grupul țărilor emergente din Europa Centrală și de Est.

RBL consideră că „România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor” și de „descreșterea decalajelor sociale”, dar „nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta”, ci „evitarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic”, „regândirea sistemului de contribuții sociale”, „lupta reală cu evaziunea fiscală” și „reformarea ANAF”.

Renunțarea la cota unică, dorită de stânga intelectuală

Măsura impozitării progresive este însă susținută de militanții de stânga. Victoria Soiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, consideră că oamenii cu venituri mai mari beneficiază mai mult de serviciile susținute de bugetul de stat. „De ce ar trebui ca bogații să plătească taxe mai mari? De ce impozitarea progresivă e o măsură justă din punct de vedere moral? Pentru că bogații au primit mai mult de la societate. (…) Ei beneficiază de o forță de muncă pe care nu ei au format-o și educat-o, ci statul, din banii noștri, ai tuturor”.

Ea spune, la fel, că de sănătatea angajaților celor bogați se ocupă tot sistemul public iar averile li le păzește sistemul de ordine publică. „Cei bogați beneficiază de toate aceste servicii, care fac posibilă acumularea și menținerea averii lor. E corect să plătească pentru asta? E corect să returneze societății, sub formă de taxe, aceste servicii și să plătească mai mult?”, încheie Victoria Stoiciu.

Ea mai spunea, într-o declarație pentru FANATIK foarte recentă, că impozitarea progresivă a fost demonizată de propaganda de dreapta și din acesm motiv există susținere publică pentru cota unică. „Dacă însă reformulă aceeași întrebare, și am făcut acest lucru în sondajele noastre, „Credeți că oamenii cu venituri mari ar trebui să plătească un procent mai mare ca impozit din acest venit?” – atunci în jur de 70% îți răspund că da.

Cum funcționa taxarea progresivă în România

Impozitarea progresivă nu ar fi nici ceva nemaiîntâlnit în Europa unde, dimpotrivă, majoritatea țărilor au un astfel de sistem de taxare, și nici ceva ce să nu fi existat anterior în România. La noi în țară a existat cotă progresivă până în 2004. Dincolo de aspectele economice, discutate și discutabile printre economiști și specialiști în fiscalitate, cota progresivă presupunea, pentru omul de rând, o birocrație greu de  înțeles și, uneori, abuzivă.

De exemplu, potrivit unui ghid in 2005 pentru completarea „Declaratiei de venit global pentru anul 2004”, contribuabilul trebuia să aștepte primirea formularelor prin poștă, ca să evite aglomerațiile de la sediile finanțelor, După ce primea aceste documente, foarte stufoase, trebuia să le completeze pe baza unor hârtii primite de la angajatori sau orice alte acte privitoare la veniturile obținute în anul anterior.

Contribuabilul trebuia să completeze diverse rubrici, în funcție de veniturile obținute, apoi să scrie ce deduceri cere, pentru care trebuia, de asemenea, să aibă tot felul de documente. În fine, după ce reușea să completeze formularul – adesea cu ajutorul unui contabil – contribuabilul în putea depune sau trimite prin poștă la administrațiile fiscale. Urma așa-numita globalizare a veniturilor, adică statul calcula cât anume reprezintă diferența dintre taxele reținute la sursă pentru unele venituri și cât mai are contribuabilul de plătit în plus sau de recuperat.

Recuperarea sumelor era însă o altă epopee, complicată și cronofagă, așa că cei mai mulți dintre contribuabili renunțau și alegeau compensarea, din diferențele ce le erau favorabile, a taxelor și impozitelor pentru anii următori. O opțiune ce era de natură să-i scutească de operațiuni birocratice, dar care le putea bloca, în conturile statului, sume considerabile, pentru un an întreg.

Cum a funcționat cota unică

Până în 2004, în România se aplica un impozit progresiv al veniturilor personale, cu 5 trepte de impozitare, de 18%, 23%, 28%, 34% și 40%. De la 300 de euro brut în sus se aplica cea mai mare cotă, cea de 40%.

Cota unică a fost introdusă în 2005. Efectele au fost, inclusiv pentru veniturile bugetare din impozitul pe venit, benefice. De exemplu, în 2004, ultimul an cu taxare progresivă, veniturile colectate de stat prin impozitul pe venit reprezentau 2,9% din PIB. În primul an după introducerea cotei unice încasările din impozitul pe venit au scăzut cu doar 0,1% din PIB, până la 2,8 procente, dar în anuu următori au crescut constant, ajungând la 3,2% în 2007 și 3,7% din Produsul Intern Brut în 2016.

În 2004, salariul mediu net era de 5,98 milioane de lei vechi (echivalentul a 598 de RON), iar în 2005 a urcat la 746 de RON, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar în 2021 ajunsese la 3517 lei, adică de aproape 6 ori mai mare decât în 2004.

Sunt datele pentru salariul net, nu pe cel brut, din cauza modificărilor introduse de PSD și aplicate din 2018, prin care contribuțiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate, care cădeau în sarcina angajatorului, au fost transferate în sarcina salariatului, modificându-se salariul brut. O reformă despre care un alt studiu al Comisie Europene spune că, în loc să scadă inegalitățile, le-a crescut. Angajații cu salarii mici au câștigat foarte puțin, în timp ce persoanele care lucrează pe cont propriu au avut venituri mai mari doar prin opțiunea de a nu mai plăti contribuțiile sociale, prin care își pierd însă și calitatea de asigurați în sistemul public.

Mai mult, mai arată studiul, măsura ar putea avea, pe termen lung, efecte negative asupra PIB și gradului de ocupare (opusul șomajului), prin creșterea salariului brut. Și nici companiile nu câștigă aproape nimic, mai punctează concluziile studiului amintit, întrucât condițiile din piața muncii sunt afectate de salariile foarte mari în sectorul bugetar comparativ cu mediul privat și din cauza majorării, prin decizie guvernamentală, a salariului minim. Și, peste toate, au crescut și cheltuielile statului cu salariile.

 

ADVERTISEMENT