Mișcarea pro-palestiniană, mai tare decât propaganda rusă? Unii evrei critică Germania pentru că susține Israelul, dar nu și pe migranți

Responsabilitatea Germaniei pentru Holocaust explică alinierea Berlinului la politica Israelului și descurajează exprimarea solidarității cu palestinienii, pe care autoritățile îi acuză că se află la originea unei creșteri a antisemitismului în această țară. Cu toate acestea, criticii susțin că statul nu reușește să răspundă așteptărilor germanilor evrei care se opun politicilor premierului israelian Benjamin Netanyahu și că împiedică libertatea de exprimare a imigranților.

Sentimentul german de vinovăție

„Oricine dorește să folosească Shoah pentru a justifica mai multă violență a renunțat la propria umanitate”. Cu această frază, scriitoarea Deborah Feldman pune degetul pe o problemă deosebit de sensibilă la Berlin: relația specială și de nezdruncinat a Germaniei cu Israelul și consecințele acesteia pentru germanii evrei și germanii musulmani care critică guvernul israelian al lui Benjamin Netanyahu și cer încetarea războiului din Fâșia Gaza.

Sentimentul de vinovăție al Germaniei pentru ororile Holocaustului a făcut ca, timp de decenii, Berlinul să fie de partea statului evreu. Și să-și extindă acest sentiment, în paranteză fie spus, până la a-și neglija forțele armate și alte zone strategice. Toate partidele politice principale din Germania au condamnat atacul teroriștilor Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, fără a lăsa cel mai mic spațiu de discuție asupra contextului conflictului actual.

Unele mitinguri pro-palestiniene au fost interzise. Altele au fost autorizate, dar manifestanților nu li s-a permis să scandeze sloganuri precum „Opriți războiul”. Iar lista scriitorilor, artiștilor și personalităților culturale care nu mai sunt invitați la diverse activități sau forțați să demisioneze din cauza manifestațiilor de susținere a poporului palestinian se mărește pe zi ce trece. Și chiar și micile demonstrații ale evreilor care critică acțiunile Israelului în Gaza au fost cenzurate.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Incidentele antisemite au crescut cu 240% după atacul Hamas

În timpul apariției sale la televiziunea publică germană, Deborah Feldman a pus piciorul în prag. Sau așa spune ea. Autoare a unei autobiografii best-seller care a servit drept bază pentru miniserialul Netflix „Unorthodox”, în care povestește cum a scăpat din comunitatea sa evreiască ultraortodoxă din New York (secta hasidică Satmar), ea s-a mutat între timp la Berlin și a devenit cetățean german naturalizat în 2017.

De atunci, la vârsta de 37 de ani, a devenit o figură familiară în țara sa adoptivă, unde apare în mod regulat în mass-media pentru a povesti destinul său neobișnuit și unde conferințele sale sunt extrem de urmărite. Dar, ultima sa apariție într-o emisiune televizată, la începutul acestei luni, a fost marcată de criticile sale dure la adresa poziției germane de la începutul războiului dintre Israel și Hamas.

Deborah Feldman l-a atacat pe vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, care a publicat în aceeași zi un videoclip de zece minute în care critica creșterea numărului de acte antisemite în Germania. În săptămâna care a urmat atacurilor Hamas din 7 octombrie, incidentele antisemite au crescut cu 240% față de aceeași perioadă din 2022. La 18 octombrie, agresori au aruncat două cocktailuri Molotov asupra unei sinagogi din Berlin.

„Antisemitismul nu poate fi tolerat sub nici o formă”, a declarat Robert Habeck în videoclipul său, care a fost vizionat de peste 11 milioane de ori pe X. „Oricine este german va trebui să răspundă pentru asta în instanță. Dacă nu ești german, îți riști și permisul de ședere. Oricine nu are un permis de ședere are un motiv să fie expulzat”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Securitatea Israelului, „rațiunea de stat” a Germaniei

„Spuneți că vreți să apărați viețile evreilor din Germania. Sunt îngrozită să văd că evreii sunt considerați ca atare în această țară doar dacă reprezintă agenda conservatoare de dreapta a guvernului israelian”, a răspuns Deborah Feldman, care regretă reflexul germanilor de a susține sistematic Israelul.

Cancelarul german Olaf Scholz a fost primul lider occidental care a vizitat Israelul după atacul Hamas, care a făcut 1.200 de victime într-o singură zi. După întâlnirea sa cu premierul israelian din 17 octombrie, Olaf Scholz a declarat că „responsabilitatea Germaniei pentru Shoah ne obligă să apărăm existența și securitatea statului Israel”.

Pentru a permite Israelului să își atingă obiectivul declarat de a distruge Hamas, cancelarul a făcut apel la pauze umanitare, dar nu și la o încetare a focului în Fâșia Gaza, unde peste 12.000 de palestinieni au fost uciși de armata israeliană, potrivit Ministerului Sănătății din Hamas. A doua zi, președintele american Joe Biden se afla pe pista aeroportului Ben Gurion din Tel Aviv, unde s-a întâlnit cu Netanyahu. Biden a făcut același apel ca și Scholz.

Dovada continuității în timp și între guverne, poziția lui Olaf Sholz este în linie cu cea adoptată de Angela Merkel în urmă cu 15 ani. Într-un discurs rostit în Knesset (Parlamentul israelian) în 2008, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a fondării statului evreu, fostul cancelar a afirmat că securitatea Israelului face parte din „rațiunea de stat” a Germaniei.

„Confuzia între antisemitism și criticarea Israelului”

Această declarație a lăsat experții în dubiu în ceea ce privește semnificația exactă și implicațiile juridice ale acesteia. „Nimeni nu s-a așezat la masa să o discute și nimeni nu știe ce înseamnă. Va trimite Germania trupe în Israel? Bineînțeles că nu. Este doar o declarație simbolică pe care nimeni nu se simte în măsură să o pună la îndoială”, a declarat pentru France 24 Susan Neiman, directoarea Forumului Einstein, cu sediul la Potsdam.

La fel ca Deborah Feldman, Neiman face parte dintr-o sută de universitari, artiști și scriitori evrei care au semnat o scrisoare deschisă în care resping „confuzia dintre antisemitism și orice critică a statului Israel” și cer Germaniei „să își respecte propriile angajamente în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul de întrunire”.

„Politicienii și cea mai mare parte a mass-media sunt absolut inflexibili în privința faptului că trebuie să sprijinim Israelul, indiferent dacă are dreptate sau nu, și că ceea ce se face în Gaza este justificat de terorismul Hamas. Poziția mea este că le putem condamna pe amândouă”, spune Susan Neiman.

Sprijin deschis pentru Israel din partea extremei dreaptă

Însă această linie politică este dificil de menținut în Bundestag, unde deputații germani trebuie să se confrunte cu ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care anul acesta a depășit coaliția cancelarului Scholz în sondajele de opinie din cauza problemelor legate de migrație.

La fel ca partidul Rassemblement National din Franța, AfD încearcă să contracareze suspiciunile de neonazism din rândurile sale prin demonstrații publice de susținere a statului evreu și îmbrățișează constant pozițiile Israelului cu privire la Fâșia Gaza și la terorismul islamic.

În acest context, Bundestag-ul, care dezbate în prezent o nouă lege a imigrației, a adăugat o dispoziție care permite persoanelor condamnate pentru antisemitism să li se refuze cetățenia. Proiectul de lege privind cetățenia a fost anunțat la 25 octombrie, în urma unei întâlniri între ministrul german de interne, Nancy Faeser, și ambasadorul israelian în Germania, Ron Prosor.

Antisemitism de dreapta, antisemitism de stânga

Având în vedere definiția foarte largă a antisemitismului în Germania, anunțul a fost întâmpinat cu șoc de militanții pentru libertatea de exprimare, unele instituții media germane afirmând că le este greu să convingă invitații străini să apară pe platou din cauza preocupărilor legate de drepturile de ședere și de angajare.

„Politicienii de dreapta au cerut ca sprijinul necondiționat pentru Israel să devină o condiție pentru a trăi în Germania. În mod nesurprinzător, acest apel vizează imigranții din țările musulmane. Ei nu îi vizează pe antisemiții germani de extremă-dreapta, deși cifrele oficiale arată că majoritatea infracțiunilor antisemite sunt comise de activiști de extremă-dreapta. În ciuda acestui fapt, toată atenția se concentrează asupra așa-numitului antisemitism de stânga”, explică Susan Neiman. „La o demonstrație recentă, poliția le-a spus chiar demonstranților că sloganul ‘Opriți războiul (în Gaza)’ nu poate fi rostit”.

„Abandonarea principiilor morale”

Deborah Feldman a simțit aceeași neîncredere după dezbaterea televizată cu Robert Habeck, când l-a îndemnat pe vicecancelar să le permită cetățenilor să-și exprime durerea pentru palestinienii din Fâșia Gaza. „Mi-a răspuns că punctul meu de vedere era unul de o mare luciditate morală, dar a considerat că nu el trebuie, în calitate de politician german, în țara care a comis Holocaustul, să adopte această linie”, a scris Deborah Feldman în The Guardian la câteva zile după dezbatere.

„Am ajuns la un punct în discursul german în care acum recunoaștem deschis că Shoah-ul este folosit ca o justificare pentru abandonarea principiilor morale”. Temerile legate de migranți pot aduce împreună aliați dificili în Germania. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a numit Israelul un stat terorist și l-a acuzat de fascism, s-a întâlnit recent cu Scholz la Berlin.

Temeri privind o nouă migrație

Vizita lui Erdogan în Germania a avut loc în pofida apelurilor conservatorilor germani din opoziție și chiar ale liberalilor din FDP, membru al coaliției lui Scholz, care l-au îndemnat pe cancelar să renunțe la invitație. Dar guvernul condus de centru-stânga a declarat că este important să continue să vorbească în cele mai grele momente. „Întotdeauna am avut parteneri dificili cu care trebuie să tratăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Scholz reporterilor înainte de vizită.

Turcia a semnat în 2016 un acord-cheie cu UE pentru a atenua afluxul de migranți, în principal din Siria, țară devastată de război. Pe măsură ce criza umanitară din Gaza se agravează, unii politicieni europeni au avertizat cu privire la o nouă etapă de strămutări din Orientul Mijlociu.