News

NATO și cheltuielile de apărare. Obiectivul de 2% din PIB, pus în discuție la summitul de la Vilnius

NATO și 2% din PIB pentru Apărare. Unii membri ai Alianței contestă dacă aceasta este măsura corectă. Flancul estic vrea cheltuieli sporite.
11.07.2023 | 16:14
NATO si cheltuielile de aparare Obiectivul de 2 din PIB pus in discutie la summitul de la Vilnius
De la invazia Rusiei în Ucraina, toți membri NATO și-au sporit cheltuielile pentru apărare / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

NATO intenționează să stabilească un nou angajament privind cheltuielile de apărare la summitul de la Vilnius din această săptămână. Aceasta în condițiile în care membrii Alianței întâmpină dificultăți să îndeplinească obiectivele actuale, iar alții pun la îndoială modul în care sunt calculate și dacă este necesară o creștere a acestora.

2% din PIB, majoritatea aliaților nu respectă angajamentul

La summitul din 2014 din Țara Galilor, membrii NATO s-au angajat să aloce 2% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare și 20% din toate cheltuielile de apărare pentru echipamente militare. Cu toate acestea, până în 2022, majoritatea membrilor NATO nu și-au respectat acest angajament, doar șapte dintre ei îndeplinindu-l sau depășindu-l, în ciuda creșterii investițiilor în domeniul apărării.

ADVERTISEMENT

De la invazia Rusiei în Ucraina, aproape toți membrii au anunțat o creștere a cheltuielilor pentru apărare, în special Germania, care s-a angajat să investească 100 de miliarde de euro în apărare în cadrul a ceea ce numește „Zeitwende”. Cu toate acestea, unii membri NATO, în special de pe flancul estic, consideră că obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB este prea mic și că cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie majorate, scrie Euractiv.

Un obiectiv, un minimum, un maximum?

La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aliații au interpretat angajamentul ca fiind un plafon, dar că, în iulie, se aștepta ca aliații să convină asupra unui angajament mai ambițios, stabilind procentul de 2% ca un minimum. Înaintea summit-ului de la Vilnius, Stoltenberg a declarat că un „angajament mai puternic” implică „un limbaj mai puternic” și că procentul de 2% din PIB dedicat apărării „nu a fost văzut ca un plafon, ci ca un minimum”.

ADVERTISEMENT

De asemenea, Stoltenberg a mai spus că „se așteaptă ca aliații NATO care nu respectă linia directoare de 2% să continue să își crească cheltuielile pentru apărare”. Acest apel a fost reluat de alți membri NATO, în special de pe flancul estic, precum și de ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, care l-a descris vinerea trecută, ca fiind un „angajament de durată”.

Criticile lui Donald Trump

Unii diplomați NATO consideră că acceptarea unui angajament mai ambițios în domeniul apărării este o chestiune de credibilitate, în condițiile în care războiul Rusiei din Ucraina a evidențiat necesitatea de a putea achiziționa rapid echipamente de apărare. Un alt motiv invocat de liderii alianței militare pentru a justifica o ambiție mai mare este că angajamentul din 2014 era pentru următorii zece ani, ceea ce înseamnă că acum, nouă ani mai târziu, trebuie să-l reviziuiască.

ADVERTISEMENT

Cheltuielile de apărare ale NATO au fost criticate în special de fostul președinte american Donald Trump, care a declarat că SUA nu pot continua să plătească cel mai mult pentru securitatea Europei. Mergând până acolo încât să declare că Alianța este o organizație „depășită”.

SUA duce povara

Într-adevăr, cheltuielile de apărare ale Washingtonului reprezintă în prezent mai mult de 50% din cheltuielile totale ale NATO, în ciuda acordului conform căruia nici un membru nu ar trebui să suporte mai mult de jumătate din povara financiară. Unii aliați NATO – în principal cei care se află sub pragul de 2% – critică promisiunea de investiții în apărare (Defence Investment Pledge, DIP), estimând că acesta nu reflectă realitatea angajamentului lor de a cheltui mai mult pentru apărare.

ADVERTISEMENT

Sancțiuni cu degetul

Cei 2% sunt calculați în conformitate cu o „definiție convenită a cheltuielilor de apărare”. Ministerele naționale ale apărării raportează „plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de către un guvern național în cursul anului bugetar pentru a satisface cerințele forțelor sale armate, ale aliaților sau ale Alianței”. Forțele armate includ forțele convenționale, precum și formațiuni interarme, cum ar fi administrația și comandamentul, forțele pentru operațiuni speciale, serviciile medicale, logistice, spațiale, cibernetice și alte structuri aflate în responsabilitatea ministerelor naționale de interne, cum ar fi jandarmeria franceză, carabinierii italieni, paza de coastă, precum și echipamentele acestora.

De asemenea, sunt luate în considerare operațiunile, armele, echipamentele și a munițiile, precum și contribuțiile la pensii și costurile de cercetare și dezvoltare (R&D). „Nu este un criteriu perfect, dar este singurul pe care îl avem”, a declarat un oficial NATO. Odată cu problema definirii unei „obligații” apare și problema „sancțiunilor” care trebuie impuse celor care nu reușesc să atingă obiectivul de 2%.

Iar singura opțiune posibilă este de a arăta cu degetul spre țările membre care nu au atins ținta, au declarat doi diplomați NATO. Totuși, acest lucru ar putea avea un impact, deoarece țărilor care se află sub pragul stabilit li s-ar putea da impresia că pun în pericol securitatea colectivă și se comportă ca niște profitori, a explicat un diplomat NATO.

Care este măsura corectă?

Mulți membri NATO au contestat angajamentul de 2% din PIB, punând sub semnul întrebării dacă acesta este măsura corectă pentru a judeca dacă o țară contribuie în mod eficient la apărarea NATO. Germania, de exemplu, consideră că un nou angajament ar trebui să ia în considerare capacitățile, lichiditățile și angajamentul. Berlinul dorește să se concentreze pe modul în care sunt cheltuiți banii și pe eficiența și utilitatea echipamentelor, în timp ce Marea Britanie susține un accent mai mare pe calitatea cheltuielilor.

Confruntați cu o nevoie sporită de a stimula capacitatea de producție a industriei de apărare și de a reface stocurile de armament, membrii NATO au început să ia în considerare un nou angajament de investiții în domeniul apărării, la începutul acestui an. Cu toate acestea, nu este clar modul în care investițiile în capacitatea de producție a fabricanților ar fi luate în considerare în cadrul angajamentului de 2%.

PIB-uri și PIB-uri

Membrii NATO subliniază adesea că nu toate cotele de PIB sunt egale. De exemplu, guvernele Norvegiei și Germaniei susțin că creșterea PIB-ului lor este un obstacol în calea îndeplinirii angajamentului. „În 2020, Norvegia avea o cotă de aproximativ 2%; o creștere puternică a PIB-ului nostru face ca această cifră să scadă”, a declarat premierul norvegian, Jonas Gahr Støre, în martie. De fapt, 1% din PIB-ul Norvegiei este mai mare decât 2% din PIB-ul unei țări mai mici și mai puțin bogate.

Costuri operaționale diferite

Membrii NATO cu PIB-uri mai mici, cum ar fi Italia, consideră că obiectivul de 2% este prea ridicat, preferând să își concentreze cheltuielile în alte domenii, cum ar fi cultura, pensiile și educația. Întrucât angajamentul include personalul și pensiile, membrii NATO cu forțe armate mai dezvoltate oferă salarii mai mari și, automat, au cheltuieli de apărare mai mari.

Costurile operațiunilor internaționale sunt, de asemenea, foarte diferite în funcție de numărul de trupe pe care le pot trimite sau de interesele membrilor NATO în străinătate. În același timp, o creștere a comenzilor de echipamente militare de către o țară precum Luxemburg sau Spania, care nu ajung la 2%, va duce, de asemenea, la o creștere imediată a cheltuielilor, fără a lua în considerare un impact efectiv asupra securității alianței militare.

ADVERTISEMENT
"Dormim în camere separate noaptea". Adevărul despre căsnicia lor, cei doi formează unul dintre cele mai solide cupluri
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul...
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
EXCLUSIV | Cornel Dinu, după îndepărtarea lui Iulian Mihăescu de la Dinamo: „Florentin...
EXCLUSIV | Cornel Dinu, după îndepărtarea lui Iulian Mihăescu de la Dinamo: „Florentin Petre este mai uşor de dirijat”
Onorariu-record pentru un avocat din România. Cât a primit apărătorul lui Mario Iorgulescu
Onorariu-record pentru un avocat din România. Cât a primit apărătorul lui Mario Iorgulescu
Cea mai dură reacţie după ce Babasha a cântat alături de Coldplay pe...
Cea mai dură reacţie după ce Babasha a cântat alături de Coldplay pe Arena Naţională: Imbecili şi frustraţi cei care au huiduit!
Salman Khan explică de ce nu a luat-o de soție pe Iulia Vântur,...
Salman Khan explică de ce nu a luat-o de soție pe Iulia Vântur, după 12 ani de relație: "Este doar..."
Simona Bucura Oprescu, anunț important pentru milioane de români. Ministrul Muncii a transmis:...
Simona Bucura Oprescu, anunț important pentru milioane de români. Ministrul Muncii a transmis: „Facem eforturi”
EXCLUSIV Anamaria Prodan îl distruge pe Reghecampf după un nou scandal între cei...
EXCLUSIV Anamaria Prodan îl distruge pe Reghecampf după un nou scandal între cei doi. "E ușor să stai o viață întreagă cu picioarele desfăcute. Să găsești un prost și să torni copii"
Revine în televiziune. Toți ochii sunt pe vedetă
Revine în televiziune. Toți ochii sunt pe vedetă
S-a aflat marele secret al lui Irinel Columbeanu
S-a aflat marele secret al lui Irinel Columbeanu
Mineriada din 1990, prin ochii protestatarului Marian „Ceaușescu”: „Atunci am învățat «limba bătăii»”
Mineriada din 1990, prin ochii protestatarului Marian „Ceaușescu”: „Atunci am învățat «limba bătăii»”
Ce s-a ales de Leonard Doroftei după 5 ani petrecuți în Canada. Câți...
Ce s-a ales de Leonard Doroftei după 5 ani petrecuți în Canada. Câți bani a pierdut în carieră: „M-au vândut, exact asta au făcut”