Planul UE de a contracara tehnologic SUA și China riscă să eșueze. Cei 27 se ceartă pe bani

UE dorește să construiască acasă tehnologiile de mâine, pentru a ține pasul cu SUA și cu China. Întrebarea care se pune este dacă vor plăti țările pentru acest obiectiv. Bruxelles va prezenta în curând un program de sprijinire a producătorilor europeni. Dar, având în vedere că finanțele țărilor din blocul comunitar sunt deja tensionate, va fi dificil să se găsească bani suplimentari. Pe hârtie, oficialii UE se angajează să creeze astfel un fond care să garanteze avansul tehnologic european. Doar că nu știu de unde vor veni banii.

Să facem, dar fără bani

Cea mai recentă polemică are loc în jurul așa-numitului ”fond de suveranitate al UE”, o propunere pe care Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a prezentat-o pentru prima dată anul trecut, dar care se confruntă acum cu opinii contrare. În contextul în care europenii se confruntă cu o criză a costului vieții și în care inflația se menține încă la un nivel ridicat, țările UE nu doresc să ofere bani în plus pentru acest program, care are ca scop consolidarea bazei industriale europene și a producției de tehnologie „verde”.

În condițiile în care nu au trecut decât câțiva ani de la decizia controversată a UE de a contracta o datorie comună masivă pentru a finanța un fond de redresare post pandemie, apetitul pentru acumularea de noi datorii este neglijabil. Situația a plasat UE într-o situație de tip Catch-22, de cerc vicios. Majoritatea țărilor sunt de acord că Europa trebuie să acționeze rapid pentru a ține pasul cu SUA și China, care alocă subvenții masive pentru producția de tehnologii ecologice, cu mașini electrice în frunte. În același timp, numeroase țări sunt îngrijorate de planurile UE care ar necesita mai mulți euro sau mai multe datorii.

Mize mari pentru viitorul industriei UE

”Din punct de vedere politic, un asemenea va fi greu de vândut”, a declarat un diplomat UE din una dintre cele 12 țări membre care, în mod tradițional, se feresc să cheltuiască banii comunitari. ”Ideea că UE are nevoie de mai mulți bani atunci când cetățenii resimt un nivel de trai mai scăzut este dificilă”. Cu toate acestea, mizele sunt mari. Războiul Rusiei din Ucraina a demonstrat cât de vital este pentru state să se asigure că lanțurile lor de aprovizionare cu energie și tehnologie nu depind de capitale combative și agresive precum Moscova sau Beijing. Și, deși Europa a renunțat la multe legături cu Rusia, este încă foarte dependentă de China pentru tehnologiile cheie de ultimă generație.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În toamna anului trecut, Von der Leyen, cel mai înalt executiv al UE, și-a prezentat pentru prima dată ideea acestui fond de suveranitate în timpul discursului despre starea Uniunii. Ea a declarat că fondul de suveranitate al UE ar asigura ”că viitorul industriei este fabricat în Europa”, promițând o propunere de sprijin a producătorilor blocului comunitar pentru vară. Anunțul a fost făcut ca răspuns la îngrijorările legate de faptul că UE a rămas în urmă în ceea ce privește competențele sale industriale, în special în ceea ce privește dezvoltarea produselor viitorului care să reducă efectul schimbărilor climatice.

China și SUA, cu mult înainte

China a investit masiv în acest sector, în timp ce Statele Unite au surprins vara trecută UE cu propria lege privind reducerea inflației, care a alocat aproape 400 de miliarde de dolari în subvenții pentru tehnologii curate, pentru a atrage companiile care acceptă să fabrice produse la nivel local. Propunerea de creare a unui fond de suveranitate este doar cea mai recentă etapă a eforturilor Comisiei de a consolida industria locală și de a concura la nivel mondial în toate domeniile, de la producția de semiconductori la materii prime esențiale și la utilizarea hidrogenului.

Aceasta urmează unor măsuri precum Chips Act, menită să remedieze deficitul de producție de aceste componete esenţiale, și Net-Zero Industry Act, care este concepută pentru a spori producția de tehnologii curate în UE. De asemenea, Bruxelles a luat măsuri pentru a relaxa temporar normele privind ajutoarele de stat, pentru a permite țărilor să sprijine strategic întreprinderile naționale. Dar noul fond ar urma să sprijine și proiecte strategice la nivelul UE, de la hidrogen la semiconductori și biotehnologii. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropie termenul limită din vară, provocarea de a obține sprijin pentru acest plan se dovedește a fi dificilă.

„Frugalii” din nord se împotrivesc

Diviziunile se manifestă pe linii cunoscute – atât în cadrul Comisiei Europene, brațul executiv al UE, care va trebui să propună mai întâi planul, cât și în rândul țărilor membre ale UE, care vor avea ultimul cuvânt de spus. Ca de obicei, unele dintre țările nordice, în mod tradițional ”frugale”, se împotrivesc oricărui proiect care le-ar cere să pună mai mulți bani la bătaie. Acestea se tem în special de orice sugestie conform căreia UE ar putea prelua mai multe datorii comune, având în vedere că ratele dobânzilor sunt în creștere, iar plățile pentru datoria existentă a UE sunt deja în creștere.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pe de altă parte, există și factori puternici care sunt în favoarea acestei măsuri. Franța, care deține o influență considerabilă la Bruxelles, a fost una dintre cele mai puternice voci care au cerut mai multe instrumente UE pentru a da un impuls producției europene. Von der Leyen are, de asemenea, un sprijin puternic pentru planul său în cadrul Comisiei, inclusiv din partea unor personalități importante precum comisarul pentru piața unică, Thierry Breton, și comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Gentiloni a susținut propunerea în cadrul unei conferințe desfășurate la Florența la începutul acestei luni, argumentând că UE trebuie să își unifice abordarea în ceea ce privește sprijinirea companiilor locale. ”Cred că este destul de clar că avem nevoie de acest plan”, a spus el. ”Nu putem participa la această cursă industrială globală având doar 27 de modalități diferite de subvenționare a întreprinderilor. Trebuie cel puțin să ne unim forțele pentru a sprijini proiecte comune care au nevoie de o scară europeană și care au o valoare adăugată europeană clară”.

Priorități concurente

Având în vedere că Ursula von der Leyen s-a angajat să propună un nou fond, discuțiile privind modul în care acesta va fi finanțat se intensifică. Ele sunt legate de o revizuire mai amplă a bugetului obișnuit pe termen lung al UE, care se desfășoară între 2021 și 2027. Comisarul pentru buget, Johannes Hahn, a făcut turul capitalelor UE pentru a sonda opiniile cu privire la modificările pe care le-ar putea dori.

Există deja o multitudine de priorități concurente – nu în ultimul rând, cum se va plăti pentru reconstrucția Ucrainei și pentru obiectivele militare tot mai mari ale UE. Este posibil ca un nou fond de suveranitate să nu fie în capul listei pentru toată lumea. ”Există în mod clar o nevoie de investiții în domeniul tehnologiilor curate, dar faptul că nu este vorba de o criză din punct de vedere tehnic va reduce apetitul statelor membre”, a declarat un oficial al Comisiei, care, la fel ca alți oficiali, a vorbit sub protecția anonimatului.

„Nu putem fi zgârciți”

Unul dintre rezultate ar putea fi o manevră clasică a UE: redirecționarea fluxurilor actuale de cheltuieli pentru noul fond, în loc să se ceară bani noi. Unii funcționari ai Comisiei au gestionat așteptările, sugerând că oferta din această vară nu va fi deosebit de substanțială. Gentiloni a făcut aluzie la acest lucru la începutul acestei luni, la Florența. Un alt oficial a avertizat că, dacă Comisia se limitează la reutilizarea fondurilor existente din bugetul pe termen lung al UE, numit oficial Cadrul financiar multianual (CFM), va limita în mod inevitabil orice nou ”fond de suveranitate”.

Pentru cei mai mari susținători ai fondului, lipsa de ambiție a blocului comunitar este o greșeală. ”Ne confruntăm cu provocări uriașe și, în același timp, vedem un decalaj enorm de investiții. Nu ne putem permite să fim zgârciți dacă vrem ca economiile noastre să fie pregătite pentru viitor”, a declarat pentru Politico deputatul ecologist european Rasmus Andresen. ”Nu vom atinge obiectivele Green Deal cu austeritate. Dimpotrivă; avem nevoie de bani pentru o tranziție verde echitabilă din punct de vedere social. De aceea avem nevoie de un fond de suveranitate ca parte a bugetului UE”.