Care este adevăratul motiv al tergiversării primirii României în Spațiul Schengen. Cristian Pîrvulescu: “Nu este vorba despre o confruntare”

Poziția Austriei față de România, privind primirea în Schengen nu s-a schimbat, nici măcar în urma declarațiilor făcute de cancelarul german Olaf Scholz, la București. Potrivit Deutsche Welle, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a vorbit despre contradicțiile cancelarului german, care cere eliminarea controalelor la granița dintre România și Ungaria, dar Germania controlează, în continuare, granița cu Austria. În ciuda acestor „ciocniri”, politologul Cristian Pîrvulescu susține că „adevăratul motiv al tergiversării primirii României în Spațiul Schengen ține de apropierea clasei politice austriece de Kremlin”.

Politologul Cristian Pîrvulescu: „Austria este dependentă, într-o manieră categorică și indiscutabilă, de Rusia. România resimte acest tip de politică”

Ipoteza potrivit căreia problema accederii țării noastre în spațiul de liberă circulație europeană ține, cumva, mai mult de șicanele dintre puterile europene decât în îndeplinirea de către România a condițiilor cerute rămâne demnă de luat în calcul. Poziția lui Olaf Scholz, care a subliniat că Germania sprijină puternic intrarea României în Schengen și că speră ca respectivul eveniment să se petreacă în cursul acestui an nu l-a emoționat deloc pe ministrul de interne austriac, care – în ciuda faptului că, nu demult, președintele Alexander Van der Bellen trimitea semnale cu privire la aderarea României – a precizat că poziția țării sale rămâne neschimbată. Însă, dincolo de atât de discutata problemă a protecției frontierelor, chestiunea este profundă…

„Nu este vorba despre o confruntare între marile puteri. Într-adevăr, din punct de vedere economic, Austria este o țară de referință în interiorul Uniunii Europene și unul dintre pilonii acesteia. Vocile care au făcut întotdeauna referiri foarte bune cu privire la România au fost cele ale statelor cu un deficit bugetar mic și cu o economie foarte puternică. Însă, trebuie să reținem că, spre deosebire de alte state, Austria este o țară neutră. În momentul de față, este a doua țară neutră din interiorul Uniunii Europene, după Malta, pentru că Finlanda a intrat deja în NATO, iar Suedia este pe punctul de a intra”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, politologul Cristian Pîrvulescu.

Imediat, interlocutorul nostru a atins miezul problemei și a dezvăluit care este, de fapt, secretul referitor la politica Vienei față de București: „Practic, Austria este o țară „insulară” din mijlocul UE, care refuză să intre în NATO și care își protejează așa zisa neutralitate. În plus, este dependentă, într-o manieră categorică și indiscutabilă, de Rusia. Nu discutăm doar despre o dependență dată de gazele și de petrolul rusesc. Este vorba despre dependența financiară. În Austria există nenumărate afaceri ale Moscovei, multe dintre ele camuflate, dar care fac ca, în această țară, situația să devină cu totul și cu totul particulară”.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Analistul politic a subliniat că acest fenomen poate fi observat în legătură cu politica legată de Schengen, resimțită clar de România. De fapt, respectiva strategie a fost rezultatul unor calcule din politica internă, privind alegerile. Evident, este vorba și despre temerile legate de migrația ilegală. „Să nu uităm că acesta este reproșul făcut de Austria Bulgariei și României, nu însă și Croației, țară care a fost primită în Schengen și al cărei teritoriu este tranzitat, inevitabil, către Austria. Indiferent cât de „tehnici” sunt croații, granițele cu Bosnia – Herțegovina sunt greu de protejat”, a completat partenerul nostru de dialog.

Răspunsul dur al Bucureștiului a reprezentat o surpriză

Revenind strict la atitudinea Austriei referitoare la România și la Bulgaria, Cristian Pîrvulescu este de părere că, în primul rând, s-a considerat că aceste două țări pot fi puse foarte ușor în dificultate și că, teoretic, nu vor reacționa. „Din acest punct de vedere, faptul că țara noastră a reacționat foarte dur a reprezentat o surpriză”, a precizat politologul, care a adăugat:

„Inclusiv declarația lui Olaf Scholz a mers pe aceeași linie. Altfel spus, România beneficiază de un sprijin masiv din partea pivoților, a principalelor state europene, dar acest lucru nu este suficient, deoarece, în Austria, interdicția care ne privește s-a bucurat de sprijinul unei mari părți a populației. Acest segment important consideră că problema migrației este esențială și nu ia în considerație faptul că, de fapt, foarte puțini migranți tranzitează România”.

Cu toate acestea, Cristian Pîrvulescu nu a căutat scuze autorităților de la București, despre care susține că au „luat taurul de coarne” mai târziu decât era cazul, în chestiunea legată de pericolul migrației ilegale. Deși, potrivit spuselor sale, nu țara noastră este principala sursă de migranți spre centrul continentului, timp de câțiva ani lucrurile s-au aflat în impas.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Ca o paranteză, ați observat că, în ultima vreme, Poliția Română s-a activat și a început să aresteze traficanți? Mă întreb retoric, oare, anul trecut sau acum doi ani, aceștia nu existau? Probabil că am avut mereu traficanți, însă, nu România este principala „poartă” pentru Europa, ci Serbia, o țară care nu cerea vize și pe teritoriul căreia tranzitau majoritatea migranților ilegali. Evident că e greu de crezut că, din Serbia, aceștia treceau prin România, pentru că este vorba despre cu totul alt traseu pe care îl identificăm”, a menționat intervievatul nostru.

Partidul Libertății are o orientare deschisă pro-Moscova, „popularii” lui Nehammer așteaptă un nou mandat

Revenind la subiectul principal, analistul politic este de părere că atitudinea Austriei față de România și față de Bulgaria a avut succes pentru că în această țară au avut loc alegeri în ianuarie, în februarie și urmează inclusiv în luna mai alegeri regionale, care sunt, de asemenea, importante.

„Punerea problemei migranților pe primul loc al dezbaterilor din Austria a făcut ca social-democrații să cadă pe locul 2, iar Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreaptă și cunoscut drept o formațiune politică anti-migrație, să urce pe prima poziție. Vorbim despre partidul ai cărui reprezentanți au părăsit sala de ședințe în urmă cu două săptămâni, atunci când Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului Austriac”, a reamintit interlocutorul nostru.

Potrivit acestuia, subiectul referitor la România a „prins” în Austria, pentru că Partidul Popular, aflat la guvernare, a încercat să-i împiedice pe social-democrați să câștige alegerile locale și mai ales să pornească dintr-o poziție favorită la scrutinul următor. „Dacă Partidul Libertății ar ajunge pe locul 1, va fi greu de crezut că va putea oferi viitorul cancelar, care ar putea apărea tot din partea Partidului Popular (ÖVP), precum Karl Nehammer”, a punctat Cristian Pîrvulescu. Acesta a analizat situația, comparativ cu evenimentele petrecute într-o altă zonă a Europei:

„Însă, după experiența din Italia, totul este posibil. Din momentul în care Giorgia Meloni a devenit prim ministru, ne putem aștepta ca și alți extremiști să reușească această performanță. În Suedia, omologii Giorgiei Meloni s-au clasat pe locul 2, dar nu au revendicat poziția de premier, ci au rămas în espectativă. În această țară funcționează alte reguli decât cele din Austria, dar și la Viena se speră ca, în continuare, tot din rândurle Partidului Popular să provină viitorul cancelar, chiar și în ciuda faptului că respectiva formațiune se va clasa pe locul al treilea. Pentru ei este foarte important să rămână foarte mult timp la guvernare și să distrugă baza electorală a Partidului Social Democrat”.

Cristian Pîrvulescu a scos în evidență faptul că Partidul Social Democrat nu este atât de legat de Rusia, precum Partidul Popular și ca Partidul Libertății: „În ce-l privește pe acesta din urmă, se află pe o poziție flagrantă. Sigur că el se declară partizanul păcii și al neutralității, dar, de fapt, are o orientare pro-rusă deschisă. Și acest detaliu important a intrat pe agenda politică internațională, chiar dacă nu a fost exprimat ca atare”.

„Încercarea Rusiei este aceea de a crea cât mai multe diviziuni interne în cadrul Uniunii Europene, iar pentru politicienii austieci nu contează foarte mult acest lucru, pentru că viziunea și perspectivele lor vizează un termen foarte scurt”, a comentat politologul.

Reacții pozitive de la Bruxelles

Intervievatul FANATIK consideră că, dincolo de teoriile conspirației, în realitate, România a avut probleme foarte mari în privința statului de drept, așa cum s-a petrecut și cu Bulgaria: „Înțeleg discursurile privind îndeplinirea criteriilor tehnice, dar, în măsura în care nu există stat de drept, problema granițelor rămâne în picioare”.

În opinia partenerului nostru de dialog, deocamdată, România a rezolvat parțial respectiva chestiune, inclusiv din punctul de vedere al credibilității, în măsura în care Comisia Europeană a hotărât ca mecanismul de verificare și control încetează. Așadar, majoritatea reformelor au fost îndeplinite într-un mod onest…

„Cu toate acestea, discuțiile pe care le-am purtat la Consiliul Europei, în luna ianuarie, au arătat că există în continuare rezerve în legătură cu modul în care au fost soluționate anumite lucruri. Însă, dacă facem abstracție de istoria recentă a încercărilor unor guverne din România de a bloca sau controla statul de drept, putem considera că țara noastră îndeplinește criteriile. Vorbesc despre reacția Consiliului Europei, nu despre Comisia Europeană, însă cele două organisme sunt corelate. Altfel spus, mecanismul de verificare și de control al Comisiei Europene ținea cont și de perspectiva Comisiei de la Veneția și de Consiliul Europei”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.