Comitetul Nobel norvegian a decis să acorde premiul Nobel pentru Pace 2022 avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului Memorial și organizației ucrainene pentru drepturile omului Center for Civil Liberties.
Câștigătorul sau câștigătorii Premiului Nobel pentru Pace urmează a fi anunțați oficial vineri, 7 octombrie, care coincide cu ziua de naștere a lui Vladimir Putin, care va împlini 70 de ani.
Conflictul actual din Ucraina înseamnă că anunțul din acest an se va număra printre cele mai atent urmărite – și complicate – decizii luate de Comitetul Nobel norvegian în ultima vreme.
Acordarea premiului pentru pace – una dintre cele mai râvnite distincții ale umanității – servește adesea ca o rază de speranță în vremuri nesigure. Însă experții din domeniile păcii și securității avertizează că tabloul geopolitic sumbru ar putea încurca acordarea premiului din 2022.
“Uneori, este greu să îți dai seama cine ar putea primi premiul, deoarece există atât de mulți candidați posibili”, a declarat Dan Smith, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de CNN.
“În acest an, este greu să ne dăm seama cine ar putea primi premiul pentru că sunt atât de puține lucruri bune care se întâmplă în lumea păcii și securității”, a mai spus el.
Premiile Nobel sunt, în mod notoriu, dificil de prezis, iar procesul de gândire din spatele fiecărei selecții este învăluit în secret. Dar experții au evidențiat o listă scurtă de candidați – rezervându-și totodată dreptul de a fi surprinși de o decizie neașteptată.
Niciun premiu pentru pace nu a fost acordat pe parcursul celei mai mari părți a Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, precum și în alte câteva ocazii. Dar premiul a fost folosit frecvent pentru a evidenția alte conflicte în curs de desfășurare sau pentru a oferi o rază de speranță atunci când lumea se confrunta cu vremuri sumbre.
Această întrebare va fi în centrul atenției factorilor de decizie din Oslo, Norvegia, care au fost însărcinați să aleagă un simbol al pacificării chiar și în timp ce o țară limitrofă duce un război pe continent.
Conflictul “va cântări enorm în mintea lor”, a mai spus Smith.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se află în fruntea listei de favoriți pentru a câștiga premiul la multe case de pariuri, iar unele companii enumeră, de asemenea, ca favoriți populația generală a Ucrainei și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care a ajutat persoanele strămutate de război.
Au existat ocazii anterioare în care comisia s-a implicat în conflicte în curs de desfășurare.
“Uneori, premiul are ca scop transmiterea unui mesaj într-un sens destul de specific”, a declarat Smith. El a citat premiul acordat în 1993 lui Nelson Mandela și lui Frederik Willem de Klerk, care, la acea vreme, negociau pentru primele alegeri deschise din Africa de Sud după sfârșitul apartheidului.
“Acest proces era în curs de desfășurare, iar comisia de la acea vreme dorea să îl influențeze”, a explicat el.
Însă, potrivit experților, cotele caselor de pariuri sunt rareori un ghid de încredere pentru a afla cine va fi învingătorul, deoarece acestea tind să supraestimeze relevanța evenimentelor de actualitate.
Iar un premiu care se bagă direct în conflictul din Ucraina este considerat puțin probabil.
“Zelenski este un lider de război, iar ceea ce se întâmplă în acest moment este un război. Poți admira sau nu acțiunea pe care o întreprinde, dar este vorba despre război și despre apărarea armată a țării sale”, a explicat Smith. “Acesta este un fapt care ar trebui respectat în sine.”
“Să sperăm că războiul se va încheia și că vor face pace”, a adăugat el. “Dacă Zelenski sau altcineva poate contribui la realizarea acestei păci, atunci va fi timp pentru a recunoaște această realizare enormă.”
Criticii regimului rus și aliaților săi se numără printre cei la care mulți se așteaptă să obțină premiul.
Alexei Navalnîi, criticul Kremlinului și liderul opoziției care a fost condamnat la închisoare pentru fraudă de către un tribunal din Moscova în acest an, figurează în topul previziunilor multor experți.
Navalnîi este cel mai proeminent critic intern al președintelui rus Vladimir Putin, iar opiniile sale disidente aproape că l-au costat viața. El a fost otrăvit cu un agent neurotoxic în 2020, un atac pe care mai mulți oficiali occidentali și Navalnîi însuși l-au atribuit în mod deschis Kremlinului. Rusia a negat orice implicare.
După un sejur de cinci luni în Germania, în care s-a recuperat în urma otrăvirii cu Noviciok, Navalnîi s-a întors anul trecut la Moscova, unde a fost imediat arestat pentru că a încălcat termenii de eliberare condiționată impuși în urma unui caz din 2014.
Dar unii se așteaptă ca și drumul său spre premiu să fie unul anevoios. “Navalnîi cred că este eroic, (dar) este un lider politic”, a declarat Smith. Acest lucru nu i-a împiedicat pe unii politicieni, cum ar fi președintele american Barack Obama, să fie premiați, dar cu Navalnîi încarcerat, oportunitatea sa de a face pace în lumea reală poate fi considerată prea mică.
“Este un premiu care trebuie să fie acordat nu pentru cât de mare ești, ci pentru cât de mari sunt lucrurile pe care le-ai făcut”, a spus Smith.
Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, este, de asemenea, considerată un concurent puternic. Disidenta a fost forțată să se exileze în Lituania după ce a candidat împotriva dictatorului, aliat al lui Putin, Aleksandr Lukașenko, în alegerile din august 2020, denunțate de comunitatea internațională ca nefiind nici libere, nici corecte.
O victorie comună a Svetlanei Tihanovskaia și Alexei Navalnîi este prezisă de Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo, care întocmește anual o listă de candidați la premiu.
“Atât Tihanovskaia, cât și Navalnîi sunt critici vocali ai invaziei ruse din Ucraina”, a scris Urdal anul acesta. “Un Premiu Nobel pentru Pace împărțit între ei ar fi văzut ca un protest clar față de agresiunea rusă și de asistența din partea Belarusului, precum și ca un sprijin pentru alternative democratice și non-violente la Lukașenko și Putin.”
Premiul Nobel pentru Pace nu este întotdeauna o distincție reacționară și rămâne o mare posibilitate ca comitetul să privească dincolo de climatul geopolitic actual și să evidențieze un alt domeniu.
Unii au sugerat că pandemia de Covid-19, care a zguduit securitatea globală în ultimii doi ani, ar fi contat în mentalitatea decidenților Nobel din ultimii doi ani – dar, în schimb, premiile din 2020 și 2021 au evidențiat insecuritatea alimentară și, respectiv, amenințările la adresa libertății presei.
Acesta ar putea fi anul în care eforturile de a pune capăt pandemiei să fie recunoscute – dar ar fi un precedent drastic, deoarece niciun premiu anterior nu s-a axat în mod specific pe domeniul sănătății publice, a declarat Smith.
Atunci când sunt puține persoane evidente care se așteaptă să câștige, instituțiile globale au beneficiat frecvent.
Organizația Națiunilor Unite și mai multe dintre organismele umanitare aferente acesteia au obținut trofeul, cel mai recent fiind Programul alimentar mondial în 2020.
Urdal a sugerat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) ca fiind câștigătoare în acest an, în cazul în care comitetul decide să evidențieze rezolvarea conflictelor. “În timp ce un premiu Nobel pentru pace acordat CIJ ar fi considerat în mare măsură necontroversat, la 16 martie, Curtea a ordonat Rusiei să ‘suspende imediat operațiunile militare’ din Ucraina. Comitetul Nobel ar putea sublinia această hotărâre ca fiind o încercare de a opri războiul ilegal”, a scris el.
Urdal a sugerat, de asemenea, că activistul indian pentru drepturile omului Harsh Mander ar putea fi un câștigător, și a mai menționat demonstranții pro-democrație din Hong Kong și figurile care se opun suprimării uigurilor de către China ca alte nume demne de recunoaștere.
Comitetul ar putea și să revină la tema schimbărilor climatice, dacă se va strădui să găsească o realizare în domeniul păcii realizată în ultimul an. Adolescenta Greta Thunberg, care a participat la campania pentru pace, este mereu menționată ca fiind o candidată, alături de alți câțiva activiști pentru climă.
Dar există o mare probabilitate ca numele – sau numele – care va fi citit vineri să fie puțin cunoscut de experți sau de telespectatori.