Primul bilanț eco al UE, un eșec pe toată linia ce afectează oamenii. Green Deal devine un ”Ceaușescu climatic”

UE a primit primul său bilanț climatic, după ani de zile de elaborare de legi „verzi”, impuse cu mâini de fier în mănuși de catifea bruxelleză. Rezultatul: blianțul climatic nu e bun deloc, aduce mai mult cu radiografia unei petromonarhii. Concluzia înțelepților blocului comunitar e că trebuie făcut mai mult, ba chiar totul, cum spunea Ceaușescu, chiar dacă aceasta se traduce prin politici care intervin direct în viața oamenilor, prin măsuri dure luate împotriva unor segmente cruciale ale economiilor, cum ar fi agricultura sau  mobilitatea.

Un Green Deal cu orice preț

În verdictul său cu privire la progresele înregistrate de UE în ceea ce privește mult invocatul „Green Deal”, un organism consultativ științific afirmă că blocul comunitar trebuie să facă schimbări masive și să își accelereze eforturile pentru a avea un „dosar” climatic bun.

Aceasta este concluzia directă a unei evaluări importante, prima de acest fel, realizată de cel mai important organism consultativ al UE în domeniul științei climei, care analizează modul în care Europa își îndeplinește obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, scrie Politico.

Recomandările, de fapt un summum de directive venite în continuarea celor vechi, strâng și mai mult șurubul climatic fără să explice cum și în ce fel.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

PPE pune piciorul în pragul climatic

Mai exact, în timp ce politicienii din întregul bloc comunitar au cerut o pauză în procesul de legiferare ecologică, invocând problemele economice și îngrijorarea alegătorilor, cercetătorii în domeniul climei afirmă că Bruxelles și capitalele UE trebuie să facă mai mult, nu mai puțin.

Așa cum a scris Fanatik, un proiect de progam electoral pentru alegerile europene din 2024 al Partidului Popular European – blocul de centru-dreapta care are cea mai mare prezență în Parlamentul European – promitea o renunțare la reglementare în urmărirea obiectivelor ecologice și o interzicere totală a interdicțiilor, inclusiv o promisiune de a inversa planurile UE de a pune capăt producției de motoare diesel și pe benzină. O schimbare cu 180 de grade față de declarațiile din trecut.

Reguli, taxe, cost politic ridicat

Pe parcursul a peste 350 de pagini, Consiliul științific consultativ al UE privind schimbările climatice – un grup de 15 experți de top în domeniul climei, care are sarcina de a oferi consultanță în ceea ce privește politica UE – a prezentat o serie de recomandări pentru corectarea cursului în toate sectoarele economiei și a solicitat un nou angajament din partea factorilor de decizie politică.

Mesajul a fost dur, subliniind necesitatea de a depune noi eforturi, chiar și atunci când costul politic al acțiunii va fi ridicat. În raport se vorbește de poluare, de combustibili fosili, de noi taxări și noi reguli, etc.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Nimic despre oameni

Mai puțin despre oameni. Care continuă să se îmbrace și să se încalțe cu articole din plastic – care continuă să se producă, continuă să mânânce e-uri – care continuă să se producă, să bea din PET-uri – care continuă să se producă și să polueze mările, în timp ce labelul „bio” e accesibil unor elite sau bun numai la expoziții. Dar numitul Consiliu are alte îngrijorări.

Au fost exprimate, spre exemplu, preocupări speciale cu privire la eforturile inadecvate de a opri poluarea din sectorul agricol, chiar dacă fermierii germani sunt revoltați de reducerea subvenției pentru motorină.

O altă directivă este că ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se dubleze, începând de acum, pentru ca UE să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% față de nivelurile din 1990 pentru 2030. Această accelerare a început, dar planurile naționale actuale sunt suficiente doar pentru a atinge o reducere de 49-51%.

Situația pare și mai sumbră în ceea ce privește atingerea obiectivului legal al UE de zero emisii nete până în 2050, în prezent blocul comunitar nereușind să atingă acest obiectiv cu o marjă largă. Iată șapte mesaje-cheie din raportul comitetului consultativ.

Guvernele naționale trebuie să facă mai mult – sau Bruxelles ar trebui să intervină

În ultimii patru ani, Bruxelles a adoptat o serie de reglementări privind clima. Capitalele trebuie acum să le integreze în legislația națională și să facă modificările necesare în țara lor.

„Aici trebuie să se facă multe teme”, a declarat presei președintele Consiliului consultativ, Ottmar Edenhofer, în timpul unei conferințe din această săptămână. Aceasta este o chestiune urgentă, spune Consiliul, având în vedere că aceste noi măsuri sunt menite să reducă emisiile în acest deceniu.

Însă țările UE nu au cel mai bun palmares în ceea ce privește respectarea termenelor limită. De exemplu, multe țări nu au respectat termenul limită de anul trecut pentru a prezenta proiectele pentru următorul lor plan privind clima, se arată în raport.

Consiliul spune că, dacă guvernele nu prezintă planuri suficient de ambițioase până la termenul final din luna iunie a acestui an, este timpul ca Comisia Europeană să ia măsuri ferme – inclusiv, dacă este necesar, prin inițierea unor proceduri legale care ar putea duce la procese și amenzi.

Comisia Europeană nu și-a făcut treaba

Executivul UE poate că a prezentat zeci de proiecte de lege și de inițiative pentru a pune bazele unui program european de comercializare ecologică în ultimii cinci ani, dar nu a reușit să facă totul.

Următoarea Comisie va trebui să facă progrese urgente în ceea ce privește revizuirea normelor UE privind impozitarea energiei, avertizează Consiliul consultativ, inclusiv creșterea ratelor minime de impozitare pentru combustibilii fosili și reducerea scutirilor fiscale pentru sectoare precum cel al aviației. Revizuirea, propusă de actuala Comisie în 2021, e eșuat prin sertare.

O altă promisiune pe care actuala Comisie abia dacă a reușit să o respecte este strategia „de la fermă în farfurie” pentru a face sistemul alimentar european mai durabil. Comisia a publicat strategia în 2020, dar a transpus puține dintre ambițiile sale cheie în propuneri legislative, notează raportul.

Dincolo de aceste inițiative în așteptare, următoarea Comisie ar trebui să înceapă să lucreze la o serie de legi pentru a pune UE pe calea neutralității climatice până la jumătatea secolului, spune consiliul – de la extinderea și mai mult a regimului de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon la accelerarea eliminării treptate a combustibililor fosili. Cum și în ce fel, nu se spune.

Agricultura are nevoie de control – urmează o taxă pe carne?

Potrivit raportului, emisiile din agricultură au rămas în mare parte neschimbate în ultimii 20 de ani, iar UE nu ia măsuri în „direcția corectă”. Acesta este domeniul în care lipsa de progrese este „cea mai notabilă”, a declarat Edenhofer.

Subvențiile agricole continuă să recompenseze practicile agricole cu emisii mari, cum ar fi producția de animale, și nu sunt legate de niciun obiectiv de reducere a emisiilor. În același timp, Bruxelles a amânat pe termen nedefinit propuneri cheie pentru a aborda consumul durabil de alimente și pentru a încuraja dietele mai sănătoase, bazate mai mult pe plante.

Raportul avertizează că UE trebuie să reducă producția și consumul de produse precum carnea, lactatele și ouăle dacă dorește să se apropie de obiectivele recomandate de comisie pentru 2040.

Stabilirea tarifelor emisiilor este una dintre modalitățile de a face acest lucru, potrivit raportului consiliului, care sugerează că UE ar trebui „să înceapă pregătirile acum în vederea introducerii instrumentelor de stabilire a tarifelor” în sectorul alimentar și agricol.

Din punct de vedere politic, acest lucru s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea grupurilor de interese din industrie și a legislatorilor. „Nu suntem naivi să credem că o astfel de schemă este ușor de implementat”, a declarat Edenhofer.

Se recunoaște cu cinism: „Unele politici climatice sunt perturbatoare și regresive”

Nu se poate evita faptul că politicile menite să reconstruiască economia vor crea bulversări și, în unele cazuri, povara se răsfrânge în mod nedrept asupra celor cu venituri mici, au spus oamenii de știință. De exemplu, noul preț al carbonului impus de UE la combustibilii pentru încălzire va absorbi o parte mai mare din veniturile gospodăriilor sărace.

În întreaga UE, alegătorii sunt îngrijorați de costurile acestor politici, care se adaugă la presiunile inflaționiste. Iar extrema dreaptă face apel la aceste preocupări prin atacarea măsurilor ecologice.

„Unele politici climatice sunt perturbatoare și regresive. Și este o provocare uriașă”, a declarat Edenhofer. „Gospodăriile cu venituri ridicate trebuie să suporte o povară mai mare”.

Raportul menționează că UE a încercat să ofere unele compensații celor mai afectați, în special prin intermediul Fondului social pentru climă. Însă raportul își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest fond ar putea să nu dispună de suficienți bani.

Energia nucleară, nepoluantă? Un moft

Oamenii de știință au dedicat 20 de pagini din raport discuțiilor despre diferitele „pârghii” pe care UE le poate folosi pentru a elimina poluarea cu carbon din sectorul energetic. Se remarcă absența energiei nucleare de pe această listă. Cu toate că nu este poluantă.

Într-o paranteză, oamenii de știință au explicat această excludere. Domeniul nuclear „a fost în general în scădere din 2006”, se arată în raport. Și, având în vedere „termenele lungi de realizare” a proiectelor nucleare, ei concluzionează că această sursă de energie nu ar putea juca niciun rol în stimularea UE în vederea atingerii obiectivelor sale climatice pe termen scurt.

O incertitudine suplimentară a fost creată de vulnerabilitatea industriei la secetă, care a dus la închiderea unor centrale în lunile de vară.

Canalizarea banilor UE pentru climă către energia nucleară a fost o luptă continuă între guvernul francez, favorabil energiei nucleare, și germanii, profund sceptici. Președintele consiliului consultativ Edenhofer – el însuși un german – a declarat că, în ceea ce privește energia nucleară: „În principiu, suntem agnostici”.

Potrivit acestuia, unele dintre scenariile consiliului prevăd o creștere semnificativă a energiei nucleare. Dar „observăm că nu se accelerează construcția de noi reactoare în UE, acest proces este costisitor și durează mult mai mult decât se anticipa”.

El a adăugat: „Ne-am concentrat asupra unor aspecte precum eliminarea dioxidului de carbon, precum captarea și stocarea carbonului, precum extinderea surselor regenerabile de energie, care, din punctul nostru de vedere, sunt mult mai importante”. La ce costuri? Cu ce rezultate?

Case mai mici, mașini mai mici, europenii să consume mai puțin

Consumul de carne este doar unul dintre domeniile în care consiliul consultativ consideră că Bruxelles-ul ar trebui să intervină pentru a-i încuraja pe europeni să adopte un stil de viață mai „durabil”. Adică să nu mai consume proteine esențiale pentru dezvoltarea organismului?

„Politicile UE ar trebui să stimuleze mai mult reducerea cererii de energie și de materiale”, scriu autorii raportului. Aceasta include unele măsuri pe care majoritatea europenilor nu le-ar remarca, cum ar fi utilizarea clădirilor existente în loc de construirea de la zero. Însă alte politici ar interveni direct în viața oamenilor.

Raportul sugerează că guvernele ar putea modifica fiscalitatea pentru a încuraja oamenii să se mute în apartamente mai mici – care necesită mai puțină energie pentru încălzire – odată ce copiii lor cresc se mută, sau să stimuleze achiziționarea de mașini electrice mai mici și mai eficiente decât SUV-urile cu emisii zero. Care, în contradicție cu directivele, continuă să se producă și sunt printre cel mai cerut segment auto.

Europa trebuie să renunțe la dependența de gaz. Cum?

Pentru a îndeplini obiectivele climatice, UE trebuie să „elimine aproape complet utilizarea cărbunelui și a gazelor fosile în generarea publică de energie electrică și termică” până în 2040, afirmă consiliul consultativ, criticând blocul comunitar pentru reticența de a aborda problema gazelor în special.

„Poziția UE cu privire la rolul gazelor fosile este ambiguă, ceea ce duce la blocaje infrastructurale și instituționale costisitoare și la întârzierea eliminării treptate a combustibililor fosili”, scriu autorii. Care, iarăși, nu explică cum și cu ce poate fi înlocuit, „durabil” gazul.

Un motiv principal: UE și țările sale membre continuă să investească în gaz sub formă de subvenții pentru combustibilii fosili, care au crescut brusc în urma crizei energetice din 2022. „Unii ar putea susține că acesta este doar un fenomen temporar”, a spus Edenhofer. „Dar nu vedem un plan clar de eliminare treptată în majoritatea statelor membre”.

Dar reducerea subvențiilor este o chestiune delicată. Reducerile planificate ale subvențiilor pentru motorină – mai degrabă din motive bugetare decât din motive de politică climatică – au declanșat proteste la nivel național ale agricultorilor germani în această lună.