News

România a depășit norma la energie din surse regenerabile. Ce planuri ambițioase are UE pentru 2050

Uniunea Europeană se mândrește cu statistici foarte pozitive în ceea ce privește consumul de energie din surse regenerabile. Și România și-a depășit țintele asumate.
22.01.2022 | 09:05
Romania a depasit norma la energie din surse regenerabile Ce planuri ambitioase are UE pentru 2050
UE și-a depășit țintele asumate de consum al energiei regenerabile pentru 2020. Sursa foto: pixabay.com.
ADVERTISEMENT

Se discută din ce în ce mai des despre energia regenerabilă ca o soluție pentru sursele actuale pe care le folosim, mai mult sau mai puțin poluante și nesustenabile pe termen lung, având în vedere că se bazează pe combustibili limitați din punct de vedere al cantității disponibile.

Petrolul și gazele naturale nu sunt o resursă infinită, spre deosebire de cea eoliană sau solară, însă sunt în continuare preferate din diverse motive, unele destul de bune. Energia eoliană nu poate fi produsă în orice regiune, la fel cum nici panourile solare nu pot fi instalate oriunde. Hidroenergia este o soluție disponibilă în diverse areale, însă cu un impact potențial major asupra mediului înconjurător în zonele unde se construiesc baraje. Acesta este și unul dintre motivele pentru care au apărut microhidrocentralele.

ADVERTISEMENT

Și contextul politic global face ca anumite state ale lumii să încerce să facă tranziția cât mai mult către surse regenerabile de energie electrică, deoarece dependența de anumiți actori de pe scena globală nu este nici ea sustenabilă. Avem chiar în Europa exemplul gazoductului Nordstream 2, pentru care Rusia încă așteaptă mult-speratul OK venit din Occident. Între timp, însă, europenii caută metode să depindă cât mai puțin de gazul venit din întinsa Federație Rusă. Amenințarea unui robinet care se poate închide oricând pune europenii într-o situație delicată iarnă de iarnă. Iar acum, când prețurile la gaze au crescut enorm, presiunea este și mai mare.

Statele lumii s-au reunit în urmă cu doar câteva luni la summit-ul COP26, privind schimbările climatice și combaterea încălzirii globale. Și acolo au fost asumate ținte îndrăznețe cu privire la temperarea efectelor cauzate de activitățile umane asupra planetei. Consensul este că regenerabilele sunt soluția, însă de la teorie la practică este cale ceva mai lungă.

ADVERTISEMENT

România și-a depășit țintele asumate pentru consumul de curent electric din surse regenerabile

Asta nu înseamnă, însă, că n-am făcut deja pași buni în această direcție. Ba chiar, la nivelul Uniunii Europene și chiar al României suntem la un nivel mai bun decât cel asumat în ceea ce privește generarea de energie din surse nepoluante.

UE și-a luat angajamentul de a deveni carbon neutră până în 2050, însă pentru ca această reușită majoră să poată fi posibilă, e nevoie de pași mici în multe sectoare. Cel al energiei regenerabile este unul dintre cele mai importante, iar directiva 2009/28/EC, referitoare la promovarea acestor surse de producere a curentului electric, menționa că, până în 2020, 20% din consumul energetic al Uniunii ar trebui să se facă din surse regenerabile.

ADVERTISEMENT

Statele membre au reușit performanța de a crește acest procentaj cu alte 2,1 puncte, astfel că în 2020, 22,1% din consumul de energie la nivelul Uniunii a fost reprezentat de surse regenerabile.

România este și ea la loc de cinste în această statistică, reușind să consume 24,5% energie electrică din surse regenerabile, peste ținta asumată la nivel național, de 24 de procente.

ADVERTISEMENT
energie regenerabila ue
Situața țintelor asumate la nivelul statelor membre UE. Sursa foto: Eurostat.

În mod îmbucurător, majoritatea statelor membre ale Uniunii au reușit să depășească țintele pe care și le-au asumat pentru 2020. De fapt, un singur stat nu și-a atins ținta pe care a asumat-o, anume Franța, care a consumat doar 19,1% din surse regenerabile. Slovenia, Olanda și Belgia și-au atins țintele asumate fără excedent.

ADVERTISEMENT

Cel mai bine se situează suedezii, cu 60,1% consum din surse regenerabile, dar și finlandezii, cu 43,8%. Nu se compară, însă, cu valorile propuse de Islanda și Norvegia (țări care nu sunt membre UE, dar care fac parte din Spațiul Economic European și care sunt incluse, de multe ori, în statisticile referitoare la blocul comunitar. Norvegienii au consumat 77,4% energie din surse regenerabile, dar campioni sunt islandezii, cu 83,7%.

Consumul de energie curată în UE, mai mult decât dublu în 2020 față de 2004

Îmbucurător este și faptul că între 2004 și 2020, proporția de energie regenerabilă folosită în consum a crescut de aproape două ori și jumătate. Dacă procentajul actual e de 22,1%, în 2004 era de doar 9,6%.

În mod interesant, România a fost cu mult peste media UE într-o bună vreme din ultimii ani. Din păcate, însă, creșterea sectorului regenerabil din țara noastră n-a ținut pasul cu creșterile din alte state. În 2004, cu trei ani înainte de intrarea în Uniune, România avea 16,8% consum din surse regenerabile. Un deceniu mai târziu, în 2014, țara noastră consuma 24,8 din regenerabile, în vreme ce media UE sărea la 17,4%.

La momentul actual, vântul și apa sunt principalele surse de energie regenerabilă în Uniunea Europeană, însă energia solară are cea mai accelerată creștere. Între 2008 și 2020, cantitatea de curent electric produsă din energie solară a crescut de aproape 20 de ori!

Transporturile ”verzi” au devenit și ele mai populare

Și transporturile încep să fie mai ”verzi” în cadrul UE, având în vedere că statele membre și-au asumat o țintă comună de 10% a energiei regenerabile în ceea ce privește combustibilul pentru autovehicule.

Ținta a fost ușor depășită în 2020, ajungând la 10,2%. Și aici vorbim de o creștere importantă, de la 1,6% în 2004. România este aici sub media Uniunii, cu 8,5%.

Europa vrea să devină primul continent carbon neutru până în 2050, iar planurile ambițioase ale Uniunii Europene ar putea să ducă ”bătrânul continent” în această poziție. Chiar și în lipsa acestei ținte ambițioase, a devenit clar încă de acum câțiva ani că sursele de energie regenerabilă trebuie dezvoltate cât mai mult, atât pentru a evita presiunile politice făcute de Rusia, cât și pentru a evita o catastrofă climatică la nivel global.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS