Tragedia de la 2 Mai, Vlad Pascu și generația tinerilor. „Nu drogul a ucis, ci șmecheria”

Totul a pornit de la un articol publicat de site-ul cnbc.com, potrivit căruia doar jumătate dintre părinții americani mai consideră că bunele maniere sunt esențiale. În anul 1990, 80% dintre cetățenii SUA susțineau că educația este esențială. În ceea ce ne privește, am dorit să aflăm, comparativ, cum stau lucrurile în România și dacă ne aflăm pe un „trend” descrescător asemănător. În replică, sociologul Gelu Duminică susține că, „în țara noastră nu se mai discută despre educație, ci despre șmecherie. Cu siguranță, șmecheria nu se învață doar pe stradă, ci și acasă. Cel mai bun exemplu este recentul caz al lui Vlad Pascu, tânărul care a provocat tragedia de la 2 Mai, ce a născut atâta revoltă”.

Sociologul Gelu Duminică: „Scandalul provocat de Vlad Pascu arată că social-media promovează mai mulți șmecheri decât valori”

Potrivit cnbc.com, „21% dintre americani consideră că nu mai este important să fie ascultați de copii. Importanța ascultării a scăzut în multe țări occidentale. De exemplu, atât în SUA, cât și în Australia, majoritatea populației care susține că această caracteristică este foarte importantă aproape că s-a înjumătățit”. Însă în România lucrurile au luat o altă turnură, cel puțin din punctul de vedere al sociologului Gelu Duminică, acesta afirmând că locul educației a fost preluat de șmecherie.

„Din punct de vedere sociologic, „fenomenul șmecheriei” a devenit mult mai vizibil în zilele noastre și observăm acest fapt din plin, de când cu scandalul de la 2 Mai, provocat de Vlad Pascu. „Social-media” ne arată mult mai des șmecheri decât oameni care promovează valori sănătoase pentru societate. Dacă privim ce modele apar, începând cu industria de „entertainment” și continuând cu mediul online, veți observa că ponderea aparține celor care promovează un tip de comportament indezirabil pentru o societate sănătoasă”, a declarat Gelu Duminică, în exclusivitate pentru FANATIK.

Una dintre întrebările care apar este legată de derapajele tot mai mediatizate ale unor tineri și de faptul că acestea sunt sau nu scoase dintr-un context general relativ pozitiv. Dacă fenomenul este mai nociv decât ne imaginam până nu demult, care sunt cauzele? Răspunsul nu s-a lăsat așteptat:

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Din păcate, spațiul online are și efecte adverse. Consumul excesiv de șmecherie pe care noi îl oferim copiilor, pe care nu-l contextualizăm, iar pe ei nu-i controlăm, va face ca acest comportament să devină mult mai vizibil și, de ce nu, mult mai interesant…”.

În România, concluzia este „ochiometrică”, nu bazată pe studii

Dacă în SUA această problemă a ajuns să fie dezbătută pe larg în spațiul public, se pare că la noi lucrurile stau diferit și aici nu se mai pune problema calității scăzute a vieții, o problemă asupra căreia Gelu Duminică s-a aplecat în trecut. Din păcate, pur și simplu, subiectul nu este atât de „interesant” pe cât ar părea, nici măcar pentru majoritatea „specialiștilor”. Cu toate acestea, așa cum a sesizat și sociologul intervievat, lucrurile sunt vizibile, chiar și de la distanță.

„Nu cred că în România au fost realizate studii în legătură cu acest subiect. Însă, dacă privim societatea în ansamblul său, și ne gândim la bunul simț, normele de conviețuire sunt respectate de către unii cetățeni, iar de alții, mai puțin. Din păcate, constatăm că „zona” bunului simț devine tot mai restrânsă. Însă aceasta este o constatare „ochiometrică”, nu bazată pe studii”, a precizat Gelu Duminică.

„Din punct de vedere sociologic, mai degrabă comportamentul indezirabil are vizibilitate mai mare, în detrimentul celui dezirabil. Iar această vizibilitate cade în general pe individualism, în dauna colectivității. Cel puțin în ultima perioadă avem o tonă de cazuri care ne arată cât de greu ne transformăm într-o societate care să fie solidară, bazată pe bun simț și pe respect”, este de părere partenerul nostru de dialog, care a ținut să revină la tema pe care a abordat-o inițial:

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Așa cum spuneam, pot oferi drept exemplu cazul de la 2 Mai, dar acesta nu este singular. Zilnic, mass-media ne prezintă tot felul de situații în care bunul simț, respectul și politețea devin mai mult dezirabile decât realitatea. Iar asta este o certitudine”.

În cazul „2 Mai”, părinții sunt vinovați din punct de vedere moral

Pentru că am început articolul nostru referindu-ne la ascultare și la procesul de educație, în general, am încercat să aflăm dacă bunul simț este o calitate educabilă. Gelu Duminică nu s-a sfiit să ofere un răspuns dur:

„Omul în sine este educabil, numai că valorile și normele sunt cele date de părinți și de către societate. Spre exemplu, în cazul 2 Mai, toată lumea a folosit apelativele „drogat” sau „șoferul drogat”. De fapt, acel copil consuma droguri și avea un comportament antisocial, însă cei care ar trebui arătați cu degetul, cel puțin din punct de vedere moral, sunt părinții”.

Și sociologul a continuat: „Pe mine mă deranjează foarte tare să citesc peste tot expresia „șoferul drogat”. Nu știu de ce nu folosim sintagmele „șoferul care a fost distrus emoțional de părinți” sau „Vlad, tânărul care a fost încurajat de părinți să consume droguri”. Noi ne-am învățat să punem anatema foarte ușor”.

„Nu drogul a ucis, ci șmecheria!”

Partenerul nostru de discuție consideră că trebuie făcută o distincție clară între cauză și efect, atât la nivel global, social, cât și în cazul atât de mediatizat, pe baza căruia și-a construit pledoaria.

„Spre exemplu, în cazul la care mă refer, consumul de droguri a fost doar un efect și în niciun caz nu a reprezentat cauza celor întâmplate”, a argumentat sociologul, care a revenit la ideea sa de bază:

„Nu cred că drogul a ucis, ci șmecheria! Consumul substanțelor interzise a reprezentat un fapt agravant, dar nu a fost cauza principală a accidentului. Acesta a fost comis din pricina faptului că Vlad este un tânăr teribilist, care a crezut că lui nu i se poate întâmpla nimic, pentru că, mereu, tatăl și mama lui l-au scos din toate prostiile. Aici este cheia problemei. Iar faptul că a consumat droguri i-a dat mai mult curaj, ca în schița lui Caragiale cu mastica…”.

Sociologul contactat de FANATIK este de părere că doar o mică parte a opiniei publice observă că „băiatul respectiv provine dintr-o familie total destructurată, în care modelul parental era unul ciudat – asta ca să fiu politicos – în care șmecheria era transmisă ca normă culturală de la părinți către copil. Ați observat cum se comporta tatăl lui Vlad și cum mama sa îl încuraja să aibă tot felul de comportamente antisociale? Acel băiat n-a simțit acompaniere socio-emoțională din partea părinților, așa cum a avut nevoie!”.

Aici se cuvine o scurtă paranteză. Potrivit site-ului UNICEF, „educația parentală reprezintă un set de activități și metode care permit familiilor să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele despre îngrijirea, alimentația și protecția copilului. Acestea au în vedere copiii de la 0 la 18 ani, fiind adaptate atât nevoilor specifice ale acestora, cât și părinților care au grijă de ei”.

„În cazuri precum cel la care ne referim discutăm despre familii cu probleme, care reușesc să depășească problemele prin cantitatea de bani pe care o pun la dispoziția copilului, fără a o controla și fără a oferi norme, ba, mai mult, fără să-și educe odrasla în spiritul responsabilității, ci mai degrabă în spiritul șmecheriei”, a punctat, la final, Gelu Duminică.