Șprițuri de poveste. De unde, de când și de la cine ne vine șprițul. Cum se face un șpriț… de poveste! Proporția ideală dintre vin și apă

Mioriticul șpriț, că-i spune „spritzer” (germană), „kalimotxo” (sau calimocho, bască), „tinto de verano” (spaniolă), „frocs” (maghiară), „Aperol spritz” (italiană… generalizată!), este, la bază, amestecul dintre vin și apă minerală. Variază numai proporțiile… Șprițul rămâne. De poveste!

Șprițuri de poveste. De unde, de când și de la cine ne vine șprițul. Cum se face un șpriț… de poveste! Proporția ideală dintre vin și apă

Cuvântul „șpriț” se pare că ar proveni din nemțescul „spritzer” – „stropire”, de la verbul „spritzen”, a stropi, a uda. A fost adus la noi de restaurantele austriece și chelnerii austrieci pe la începutul secolului al XX-lea.

Dacă mergem la originile rădăcinilor, acceptați exprimarea forțată pentru a întări ideea, romanii și grecii amestecau vinul cu apă din Antichitate. Sigur, nu este vorba de apă „cu bule”, nu se inventase, ci de apă simplă, de izvor. În „epoca modernă” șprițul este legat „organic” de apa minerală.

Ca să fie clar pentru toată lumea, iată care este diferența dintre apa carbogazoasă şi cea carbogazificată (încadrate la apă minerală ambele): apa minerală care după îmbuteliere are acelaşi conţinut de CO2 cu cel din zăcământ este apa carbogazoasă. Apa minerală căreia i se „inserează” CO2 înainte de îmbuteliere este apa carbogazificată. Bune pentru șprițuri de poveste ambele varietăți.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Legenda originii istorice a șprițului. Fröccs sau spritzer, șpriț să fie!

Legenda cea mai răspândită „povestește” că șprițul ar fi fost, hai să spunem inventat, deși termenul este pretențios, în anul 1842. Atunci, afaceristul maghiar Andras Fay, scriitor, avocat, dar și om politic (la acele vremuri aveau timp să le facă pe toate…) și-ar fi invitat prietenii să-i admire noua cramă din Fot, orășel la 26 km nord-est de Budapesta.

Unul din invitați, fizician inventator, Anyos Jedlik ar fi adus la cinstita adunare o sticlă cu apă carbogazoasă, pe atunci o adevărată curiozitate. „Sifonul” era produs chiar de el, printr-o metodă proprie, originală, pe care ar fi brevetat-o ulterior.

Astfel s-ar fi născut șprițul. Se spune că, mai apoi, poetul și romancierul Mihaly Vorosmarty ar fi numit băutura „fröccs”, denumirea maghiară care a rezistat timpului. Amestecul a avut mare succes în Imperiul Austro-Ungar și a ajuns în regiunile sale vestice sub denumirea consacrată apoi internațional, cu mici variațiuni, de „spritzer” (schorle în germană).

S-au „contaminat” apoi și Italia, și Germania, și regiunile slave din sud, Croația, Serbia, Muntenegru, până spre Albania și Macedonia. Sub influența austriecilor, cum aminteam mai sus, România nu avea cum să „scape”, începând din Transilvania încă parte componentă a „Imperiului”.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

Ce vinuri fac șprițuri de poveste. În ciuda enologilor și somelierilor care susțin că vinul este „sacrificat” prin șprițuire

Trecem peste faptul că majoritatea enologilor susțin că vinul este „ucis”, „sacrificat” prin șprițuire, sau că majoritatea somelierilor recomandă ca apa să se servească numai lângă vin, în pahar separat, și facem, în continuare, un șpriț cât se poate de românesc. Un șpriț de poveste, evident!

În primul rând cum alegem cel mai potrivit vin pentru șpriț. Zic specialiștii – ce ne-am face fără specialiști? – că șprițul nu se face decât cu vin alb. Crezi că un vin roze s-ar „supăra”? Cei mai mulți dintre „șprițari” zic că nu….

Apoi ar fi de preferat vinurile „tinere”, de „masă”, adică de consum „curent”. Neapărat seci sau demiseci. Vinurile „dulci”, „licoroase” nu se pretează la șpriț. Iată mai jos ce ne învață un „connoisseur” pe blogul glovoapp.com.

• „Vinul făcut acasă – fetească, șarbă, tămâioasă ori crâmpoșie poate fi combinat fără probleme cu apă. Licorile obținute din sortimente de struguri precum sauvignon, riesling ori aligote sunt, de asemenea, potrivite pentru șpriț”
• „Vinurile folosite pentru șpriț trebuie să fie neapărat seci sau demiseci întrucât cele baricate ori licoroase nu se consumă în amestecuri.”
• „Vinurile cu greutate, cel mai bine ar fi să le ții departe de mixurile de tip șpriț. Totodată, și sortimentele artizanale, cupate sau asamblate sunt o alegere neinspirată pentru șpriț, mai ales că au și prețuri destul de ridicate”

Rețeta unui șpriț de poveste

Somelierii, ca niște specialiști ce sunt, fără nicio urmă de ironie,  recomandă ca șprițul să înlocuiască vinul „sec” numai când temperatura ambientală nu ne lasă să-l bem simplu ori când ne este tare… sete! Vara este anotimpul cel mai potrivit pentru șprițuri de poveste…

Iată câteva reguli, conform sursei citate mai sus, blog.glovoapp.com.

• „Vinul se combină cu apă plată, servită la o temperatură puțin mai ridicată decât cea a vinului”
• „Pentru vinurile albe se potrivește o apă slab mineralizată”
• „Deși nu sunt indicate pentru șpriț, dacă alegi totuși anumite tipuri de vinuri roșii ai grijă să le combini cu o apă cu mineralizare ceva mai mare cu cât vinul este mai taninos”
• „Vinurile dulci sau demidulci se servesc de obicei la desert, lângă o apă minerală efervescentă sau carbogazoasă slab ori cel mult mediu mineralizată”
• „Un șpriț perfect se face dintr-o apă care are un conținut ridicat de dioxid de carbon, de tip bicarbonatat calcic și/sau magnezian și o cantitate medie de minerale, respectiv reziduu fix între 600 și 1600 mg/l)”

Cât vin și câtă apă „fac” un șpriț de poveste

Dacă la începuturile sale șprițul se făcea din cantități egale de vin și apă minerală, odată cu trecerea timpului gusturile s-au diversificat și, în consecință, proporția vin/apă s-a schimbat în favoarea unei sau alteia dintre lichide.

Trebuie amintit faptul că „secretul unui șpriț bun stă în echilibrul dintre vin, apă minerală și perlajul apei minerale. O apă minerală de calitate, prin electroliții pe care îi conține și dioxidul de carbon natural, ce se menține chiar și în amestecul cu vinul, îi potențează aromele și ajută în același timp la hidratare”, conform altui blog din „domeniu”, blog.despre vin.ro. 

• „AQUA Carpatica are o compoziție minerală bogată, care nu diluează gustul vinului, ci îl amplifică” – Martin Riese, somelier, Los Angeles, SUA

La noi este foarte consumat popularul „șpriț de vară”, făcut din o treime vin alb (sec sau demisec) și restul, două treimi, apă minerală, carbogazoasă sau carbogazificată.

• 70% din șpriț trebuie să fie apă, susține blog.glovoapp.com.

Indiferent de ce vin și ce apă alegi, nu uita că șprițul este o plăcere românească, așa că orice combinație, orice concentrație merită încercată. Hai noroc!