În era noastră digitală, termenul “risc” și “inteligența artificială” par să meargă mână în mână. Este îmbucurător să vedem lideri din toată lumea abordând potențialele probleme ale AI, dar trebuie să ne amintim că nu toate riscurile sunt egale.
La data de 14 iunie, Parlamentul European a făcut un pas înainte prin votarea unei propuneri pentru Actul AI, un proiect de lege care lucrează de doi ani pentru a stabili standardele globale în reglementarea AI.
Acum, în etapa finală de negocieri, acest act ar trebui să fie aprobat până la sfârșitul anului, devenind astfel prima legislație din lume dedicată reglementării AI în aproape toate sectoarele societății, cu excepția apărării.
Este notabil că această legislație este construită în jurul conceptului de risc. Nu AI în sine este reglementată, ci modul în care este utilizată în diferite sectoare ale societății, fiecare având probleme potențiale unice.
Există patru categorii de risc: inacceptabil, ridicat, limitat și minim.
Sistemele AI care amenință drepturile fundamentale sau valorile UE vor fi clasificate ca “risc inacceptabil” și vor fi interzise. Un exemplu ar fi sistemele AI folosite pentru “poliția predictivă”, care folosește AI pentru a evalua riscul ca indivizii să comită infracțiuni, bazându-se pe informațiile lor personale.
Un alt caz care a stârnit controverse este utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pe fluxurile live de camerele de stradă. Aceasta a fost, de asemenea, adăugată la lista riscurilor inacceptabile și ar fi permisă doar după săvârșirea unei infracțiuni și cu autorizare judiciară.
Sistemele AI clasificate ca “risc ridicat” vor fi supuse cerințelor de divulgare și se așteaptă să fie înregistrate într-o bază de date specială. De asemenea, acestea vor fi supuse cerințelor de monitorizare sau audit. Aplicațiile clasificate ca fiind de risc ridicat includ AI care ar putea controla accesul la servicii esențiale cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, finanțele, asistența medicală și altele.
Ideea este că orice software care ia decizii despre aspecte importante, cum ar fi ipoteca noastră, ar trebui să fie verificat cu atenție pentru conformitate cu legile europene. Acest lucru vizează să ne asigure că nu suntem discriminați pe baza unor caracteristici protejate, cum ar fi sexul sau originea etnică – cel puțin dacă trăim în UE.
Sistemele AI cu “risc limitat” vor fi supuse unor cerințe minime de transparență. De exemplu, roboții care produc text sau imagini, aşa cum este ChatGPT – vor trebui să dezvăluie faptul că utilizatorii interacționează cu o mașină. Pe măsură ce această legislație a avansat prin instituțiile europene începând cu 2019, a devenit din ce în ce mai specifică și explicită despre riscurile potențiale ale implementării AI în situații sensibile. Ideea este clară: trebuie să fim specifici dacă vrem să realizăm ceva.
“Risc” se referă la “dauna potențială” care ar putea rezulta din ceva. Ar fi util să ne concentrăm pe scenariile care sunt atât dăunătoare, cât și probabile, deoarece acestea prezintă cel mai mare risc.
Proiectul de lege aprobat de Parlamentul UE încearcă să găsească un echilibru fin între protejarea drepturilor și valorilor, fără a împiedica inovația. Deși nu este perfect, oferă cel puțin acțiuni concrete.
Următoarea etapă va fi trilogurile – dialoguri în trei părți – unde proiectele separate ale parlamentului, comisiei și consiliului vor fi unite într-un text final. Compromisurile sunt de așteptat în această fază. Legea rezultată va fi votată şi va intra în vigoare, cel mai probabil, la sfârșitul anului 2023.
După doi sau trei ani, actul va intra în vigoare și orice afacere care operează în cadrul UE va trebui să se conformeze acestuia. Cu toate acestea, nu putem ști cum va arăta lumea sau AI în 2027.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus această reglementare în vara anului 2019, înainte de o pandemie, un război și o criză energetică. Cu toate acestea, actul este scris într-un mod suficient de general încât să rămână relevant pentru o perioadă. Acesta ar putea influența modul în care cercetătorii și companiile abordează AI în afara Europei.
Este clar că fiecare tehnologie prezintă riscuri, și în loc să așteptăm ca ceva negativ să se întâmple, instituțiile academice și de elaborare a politicilor încearcă să gândească în avans despre consecințele cercetării. Comparativ cu modul în care am adoptat tehnologiile anterioare – cum ar fi combustibilii fosili – acest lucru reprezintă un grad de progres.
Inteligența artificială, sau AI, a devenit un subiect de discuție fierbinte, atrăgând atât entuziasm, cât și frică. Pe măsură ce tehnologia avansează, ne confruntăm cu întrebări profunde şi neliniștitoare despre viitorul nostru. Acesta este un teritoriu neexplorat, iar incertitudinea poate fi înfricoșătoare.
Există temeri legate de faptul că AI ar putea înlocui locurile de muncă umane, că ar putea fi utilizată în moduri neetice sau că ar putea chiar să scape de sub control. Acestea nu sunt doar scenarii de film SF, ci posibilități reale cu care se confruntă societatea noastră în prezent.
În plus, există o lipsă de înțelegere a modului în care funcționează AI. De exemplu, modul în care algoritmii de învățare automată iau decizii este adesea descris ca o “cutie neagră”, cu puține detalii clare despre procesul lor de raționament. Această necunoaștere adaugă un alt nivel de frică și incertitudine.
De fapt, nu sunt un mare fan al AI. Cred că este ceva cu care ar trebui să fim foarte atenți. Gen, cel mai mare risc pe care îl văd pentru AI este că va deveni ca un om, cu propria voință și propriul său plan – Elon Musk
Inteligența artificială se află într-o expansiune rapidă, generând oportunități și provocări în același timp. În mod clar, locurile de muncă vor fi afectate într-un fel sau altul de AI. Dar cum se pregătește Uniunea Europeană să protejeze forța de muncă?
Aici intervine noua lege AI a UE. Aceasta are ca scop să stabilească un cadru de reglementare pentru AI, punând accent pe protecția drepturilor omului și a libertăților individuale.
Legea propune câteva reguli de bază în ceea ce privește utilizarea AI. În primul rând, software-ul AI trebuie să fie “transparent, explicabil și garantat”, adică utilizatorii trebuie să înțeleagă cum funcționează și care sunt implicațiile utilizării lor.
În ceea ce privește protecția forței de muncă, legea prevede că algoritmi AI nu pot fi utilizați pentru a monitoriza performanța angajaților într-un mod care ar putea încălca drepturile lor la intimitate sau demnitate. De asemenea, nu pot fi folosiți pentru a lua decizii privind concedierea sau promovarea angajaților.
Companiile care încalcă aceste norme ar putea fi supuse unor sancțiuni severe, inclusiv amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. Acest lucru ar trebui să constituie un puternic descurajant pentru abuzul de AI în mediul de lucru.
În concluzie, UE se pregătește să abordeze atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative ale inteligenței artificiale. Prin punerea la punct a acestei legi, UE își asumă un rol de lider în reglementarea AI, cu speranța de a stabili un echilibru între inovație și protejarea drepturilor omului.
Într-o lume tot mai conectată, utilizarea inteligenței artificiale ridică numeroase probleme de securitate. De la protejarea datelor personale, la prevenirea accesului neautorizat și combaterea dezinformării, securitatea este o preocupare majoră în era digitală.
Pentru majoritatea dintre noi, această legislație înseamnă mai multă siguranță și transparență. Vom ști mai multe despre cum sunt utilizate datele noastre și vom avea mai mult control asupra modului în care AI afectează viețile noastre. În același timp, acest cadru va asigura că AI este dezvoltat și utilizat într-un mod care respectă drepturile omului și valorile europene.
Într-o anumită măsură, da. Însă, la fel ca și cu orice altă tehnologie, AI nu este fără riscuri. Este important să rămânem vigilenți și să ne educăm în ceea ce privește această tehnologie pentru a ne proteja pe noi înșine și pe ceilalți. Uniunea Europeană lucrează pentru a asigura că AI este folosit într-un mod care beneficiază tuturor, dar responsabilitatea de a ne proteja datele și securitatea rămâne în mâinile noastre.
Inteligența artificială – AI este o tehnologie complexă și puternică, care ne influențează tot mai mult viața de zi cu zi. Dar cum funcționează, de fapt, algoritmii de AI și ce se întâmplă atunci când sunt utilizați greșit sau se dezvoltă cu scopuri malefice? Haideți să explorăm acest subiect fascinant.
Algoritmii de AI funcționează prin simularea proceselor cognitive umane. Ei învață din date și folosesc această cunoaștere pentru a face predicții, a lua decizii sau a rezolva probleme, în mod similar cu modul în care acționează o minte umană.
Când AI este utilizat greșit sau cu intenții malefice, poate avea consecințe grave. De exemplu, algoritmii AI pot fi folosiți pentru a crea „deepfakes”, imagini sau videoclipuri false care par reale, cu potențialul de a răspândi dezinformare și a provoca daune societății.
Dezvoltarea unei inteligențe artificiale complete ar putea semnala sfârșitul rasei umane – Stephen Hawking
Uniunea Europeană propune o legislație strictă care să reglementeze utilizarea AI, inclusiv sancțiuni pentru cei care încalcă regulile. Această lege a AI are scopul de a asigura că tehnologia este utilizată într-un mod care respectă drepturile omului și normele etice.
În concluzie, în timp ce AI are un potențial imens de a ne îmbunătăți viața, este vital să avem reglementări și protecții adecvate în loc. Sperăm că vom putea folosi în siguranță această tehnologie promițătoare.
La prima vedere, s-ar putea să fie greu de înțeles legătura dintre Inteligența Artificială și schimbările climatice. Totuși, aceasta există și este mai importantă decât am putea presupune.
AI are capacitatea de a accelera procesele de decizie și eficiența, ceea ce poate avea consecințe pozitive asupra mediului. Spre exemplu, AI poate ajuta la optimizarea rutelor de transport pentru a reduce consumul de combustibil și emisiile de gaze cu efect de seră.
În plus, AI poate juca un rol esențial în monitorizarea și prognoza schimbărilor climatice. Prin analiza datelor de la sateliți și senzori, AI poate identifica tendințele și modela scenarii viitoare, ajutând astfel la construirea de politici mai eficiente pentru protecția mediului.
Însă AI poate avea și impact negativ asupra mediului. De exemplu, tehnologiile AI au nevoie de cantități uriașe de date pentru a funcționa, ceea ce implică un consum mare de energie pentru procesarea și stocarea acestora. Mai mult, crearea și întreținerea infrastructurii necesare poate duce la daune semnificative asupra mediului.
Aceasta este și una dintre principalele preocupări ale Uniunii Europene în elaborarea noii legi AI. Scopul este de a asigura o utilizare responsabilă și durabilă a AI, care să protejeze atât oamenii, cât și mediul înconjurător.
În acest context, Legea AI va seta standarde stricte privind eficiența energetică a tehnologiilor AI, va încuraja utilizarea datelor pentru monitorizarea schimbărilor climatice și va promova o abordare centrată pe durabilitate în dezvoltarea și implementarea AI.
Prin urmare, Legea AI are potențialul de a contribui semnificativ la protecția mediului și la combaterea schimbărilor climatice, prin promovarea unei utilizări responsabile și durabile a tehnologiilor AI.
Reglementarea responsabilității în cadrul AI este o provocare cu multe aspecte. Cu toate acestea, Uniunea Europeană ţintește să aducă claritate în acest domeniu prin noua lege a AI.
În primul rând, legea prevede că operatorii de AI vor fi responsabili pentru deciziile luate de sistemele lor. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care o decizie a unui sistem AI cauzează un prejudiciu, operatorul sistemului ar putea fi tras la răspundere.
Pe de altă parte, legea recunoaște că nu toate erorile pot fi evitate. Prin urmare, se stabilește un cadru de răspundere limitată pentru operatorii AI, care nu ar fi responsabili pentru erori inevitabile sau rezultate neașteptate, atâta timp cât au urmat toate protocoalele de securitate și au luat măsuri rezonabile pentru a preveni astfel de incidente.
Ca parte a acestui efort de a reglementa responsabilitatea, Uniunea Europeană planifică să introducă și un sistem de “asigurare obligatorie” pentru operatorii AI. Acest lucru ar oferi o protecție suplimentară victimelor posibile ale erorilor AI, permițându-le să primească compensații chiar dacă operatorul AI nu are resursele financiare pentru a plăti daunele.
„Uniunea Europeană își propune să creeze un mediu mai sigur și mai transparent în ceea ce privește utilizarea AI, protejând în același timp inovația și dezvoltarea tehnologică.”
În concluzie, noua lege a AI a UE are ca scop să echilibreze nevoia de a proteja indivizii de posibilele prejudicii cu necesitatea de a permite inovația și dezvoltarea tehnologică. Prin stabilirea unui cadru de responsabilitate clar și prin introducerea unei asigurări obligatorii pentru operatorii AI, Uniunea Europeană speră să creeze un mediu mai sigur și mai transparent pentru utilizarea AI.
Uniunea Europeană se pregătește pentru lansarea unui set de reguli și reglementări care se adresează cu precădere utilizării eficiente și etice a inteligenței artificiale. Aceste măsuri sunt concepute pentru a proteja viețile private, datele personale și pentru a preveni orice formă de abuz.
În centrul acestor reglementări se găsește principiul transparenței. UE intenționează să facă obligatorie divulgarea faptului că un utilizator interacționează cu un sistem AI, astfel încât persoanele să știe când și cum sunt utilizate datele lor.
Controlul utilizatorului asupra datelor sale personale este de asemenea o componentă cheie a propunerii. Acesta include dreptul de a opta pentru a nu fi supus deciziilor bazate exclusiv pe algoritmi AI, precum și dreptul de a revizui și contesta astfel de decizii.
De asemenea, UE își propune să interzică utilizarea „AI-ului înșelător”, care se referă la sistemele care manipulează comportamentul uman într-un mod care poate fi dăunător sau care exploatează vulnerabilitățile copiilor sau ale altor grupuri vulnerabile.
În plus, organizațiile vor fi ținute responsabile pentru utilizarea necorespunzătoare a AI și vor fi obligate să raporteze orice incident care ar putea avea un impact negativ asupra securității sau confidențialității datelor.
Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană își propune să stabilească un standard global în domeniul protecției datelor și al eticii AI. Este un pas semnificativ spre asigurarea că tehnologia AI este utilizată într-un mod care respectă drepturile fundamentale ale oamenilor și promovează o societate mai echitabilă și mai transparentă.
În încercarea de a naviga prin mlaștina complicată a eticii inteligenței artificiale, Uniunea Europeană se pregătește să impună noi regulamente. Acestea vor asigura că AI este folosit într-un mod care respectă drepturile omului și protejează cetățenii de eventualele abuzuri. Dar cum va fi asigurată această transparență și etică? Iată câteva aspecte cheie:
În concluzie, planul UE de a reglementa AI pune accentul pe transparență, etică și educație. Deși există încă multe incertitudini, aceste măsuri ar putea reprezenta un pas important către protejarea lumii de potențialele riscuri ale AI.
Cu tehnologia AI avansând în ritm rapid, utilizarea acesteia în sectorul militar devine o preocupare majoră. În contextul în care sistemele autonome pot fi construite pentru a lua decizii care implică viața umană, este extrem de important să se ia măsuri adecvate pentru a preveni abuzurile.
Uniunea Europeană lucrează pentru a reglementa utilizarea AI în domeniul militar. Propunerea lor de lege se concentrează pe abordarea etică a acestui subiect.
“Ne dorim ca utilizarea AI în sectorul militar să fie transparentă, responsabilă și în acord cu valorile europene”, au declarat oficialii UE.
Planul UE include o serie de reguli stricte și obligații care ar trebui să fie respectate de toate entitățile care utilizează AI în scopuri militare:
Totuși, reglementarea AI în domeniul militar nu este o sarcină ușoară. Există numeroase provocări tehnice și etice care trebuie abordate. Cu toate acestea, UE își reafirmă angajamentul de a proteja cetățenii și de a menține pacea în lume.
Este evident că Uniunea Europeană ia în serios semnificația tehnologiei AI și impactul pe care acesta îl poate avea asupra societății noastre. În timp ce legile AI sunt în curs de elaborare, ne putem aștepta la o serie de obiective importante care vor influența modul în care utilizăm această tehnologie.
Unul dintre cele mai importante obiective ale legii AI a UE este protecția datelor. Într-o lume în care datele sunt considerate a fi noul petrol, este esențial să avem legi care ne protejează informațiile personale. Aceasta va implica crearea de reglementări stricte pentru utilizarea datelor de către companiile de AI și va asigura că drepturile noastre sunt protejate în era digitală.
Un alt aspect cheie al legii AI este etica și transparența. UE este determinată să asigure că tehnologia AI este utilizată într-un mod care respectă valorile și drepturile omului. Aceasta înseamnă că va exista o mai mare transparență cu privire la modul în care AI ia decizii, permițându-ne să înțelegem mai bine și să avem încredere în aceste sisteme.
Recunoașterea facială este o altă zonă în care UE caută să introducă reglementări. Aceasta tehnologie poate fi utilă, dar poate fi și foarte invazivă dacă nu este utilizată corect. Prin crearea de reglementări clare, UE intenționează să protejeze drepturile cetățenilor, fără a inhiba progresul tehnologic.
În concluzie, se pare că UE are planuri ambițioase pentru a se asigura că tehnologia AI este utilizată într-un mod care beneficiază societății și protejează drepturile individuale. Cu toate acestea, cum va arăta legea finală rămâne de văzut. Este un echilibru delicat de realizat, dar cu siguranță un pas în direcția corectă pentru a naviga prin această nouă eră digitală.