Tradiții de Sfântul Ioan. Ce obiceiuri să urmezi și ce nu trebuie să faci pentru un 2021 fără necazuri

Ziua Sfântului Ioan, a treia mare sărbătoare religioasă a anului, după Sfântul Vasile (1 ianuarie) și Bobotează (6 ianuarie), încheie pe 7 ianuarie magica perioadă a Sărbătorilor de iarnă, începute de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Tradițiile și obiceiurile populare însoțesc în mare alai creștin Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

„A doua zi după Sfânta şi dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rânduit încă de la început a se prăznui Soborul cinstitului şi slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului”, ne învață portalul ortodox doxologia.ro

Predicator și botezător pe malurile râului Iordan, înaintemergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus Hristos, numit de însuși Mântuitor „cel mai mare dintre cei născuți din femei”, cinstit de Biserica Creștină drept cel mai mare dintre sfinți, având nu mai puțin de 6 sărbători dedicate lui, Sfântul Ioan Botezătorul „aduce” cu el tradiții și obiceiuri din vechime.

Tradiții de Sfântul Ioan. Respectă aceste obiceiuri străvechi ca să ai un an 2021 ferit de necazuri

Dis-de-dimineață de Sfântul Ioan nu uita să te stropești cu agheasmă nouă ca să fii ferit de boli în tot anul 2021. Iar în condițiile prăpădului adus de pandemia de COVID-19 sănătatea este cel mai de preț dar de la Dumnezeu de care trebuie să ai grijă acum.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Apoi vin în cursul zilei Sfântului Ioan Botezătorul o mulțime de tradiții, care țin de zona geografică în care sunt transmise din moși-strămoși, cu adâncă credință creștinească.

Udatul Ionilor

În Bucovina mai ales, la porțile celor care poartă numele de Ion sau derivate ale acestuia, se împodobește un brad și gazdele dau petrecere mare cu lăutari și mese îmbelșugate.

În Transilvania, Ioanele și Ionii sunt purtați cu mare alai și veselia prin tot satul pe drumul către râu, unde sunt „botezați” întru purificare. Dacă nu au râu la îndemână, localnicii folosesc găleți cu apă de fântână, în niciun caz apă… îmbuteliată la pet!

Iordăneala

Flăcăii satului iau de la preot, în ajun de Sfântul Ioan, agheasmă sfințită la Bobotează, apoi, în dimineața zilei de Sfântul Ion, după slujbă, stropesc și „urează” pe fiecare om care iese din biserică. Oamenii astfel „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani, cu care aceștia, seara, încing a mare petrecere comună, cu lăutari și jocuri tradiționale populare.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Iordănitorii erau băieți care aveau vârstă mai mare de 15 ani. Însă, nu vârstă era principala condiție a intrării în ceață iordăniților. Cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul” – crestinortodox.ro

„Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele mă multe ori, cei întâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forță la râu sau la lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credință că aceia udați acum vor fi sănătoși tot anul” – crestinortodox.ro

Cumetria femeilor (denumită și Țonțoroiul femeilor)

„«Cumetria» sau «Țonțoroiul Femeilor» era numită în vechime «Ziua Femeilor» sau «Ziua Babelor». În cadrul acestui obicei avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu” – crestinortodox.ro 

„Elemente ale acestei petreceri sunt păstrate și astăzi de femeile din comuna Pantelimon, de lângă București. Femeile se adunau în casa uneia dintre ele și «fac chefuri și jocuri fără bărbați»” – crestinortodox.ro

„Femeile se considerau în această zi mai tari și cu mai multe drepturi decât bărbații, lăsându-și toate obligațiile de soție și mamă în seama soacrelor și chiar a bărbaților” – crestinortodox.ro

„Profesorul Ion Ghinoiu susține că acest obicei este o supraviețuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, printre altele, se manifestă prin dansuri frenetice și extaz mistic, inclusiv, în cetățile antice de la Marea Neagră” – crestinortodox.ro

Masa moaşei

„În ziua de Sfântul Ioan, moașa satului dă o masă la care sunt invitate toate mamele care au născut, gravidele care urmează să nască, preoteasa satului, dar și alte femei din comunitate.

Fiecare invitată trebuie să aducă plocon moașei: o sticlă de vin, pâine, colac, carne de pui sau porc rămase de la Crăciun. Ploconul se pune pe masa pregătită de moașă cu un colac făcut de ea, o lumânare neaprinsă, frunză de mușcată cu o hârtie lipită cu miere pe ea, sugerând că moașa trebuie să fie plăcută că mierea din flori albinelor.

Masa începe prin închinarea unui pahar de țuică și servirea unei dulceți. Moașă aprinde lumânarea și rostește «Tatăl Nostru», tamâind invitatele. După aceea, ele servesc câte o bucățică de friptură. După terminarea mesei, una dintre invitate adună «BACȘIȘUL» moașei.

La sfârșit, moașa pune într-o farfurie un picior de gâscă sau altă pasăre, sare, piper și ardei, un pahar de vin, și, întinzând farfuria în mijlocul mesei, strigă «Să fie moașa la primejdie iute ca ardeiul!», închinând în cinstea persoanelor prezente”, conform studiului etnografic făcut de preotul Florin Marian în lucrarea „Nașterea la români”. 

Vergelul

„În multe sate din Maramureş se mai ţine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coşuri cu băutura şi mâncare. Feciorii merg şi iau fetele de acasă şi le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt şi cei ce plătesc muzicanţii. În horă intră fetele care se vor mărita în acest an şi formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăţ comun, care «sparge» perioada Sărbătorilor de iarnă”, conform conferenţiarului universitar Delia Suiogan, citată de citynews.ro.

Atenție! Ce nu trebuie să faceți în niciun caz de Sfântul Ioan

Și mai sunt o sumedenie de obiceiuri de urmat pentru a avea un an 2021 bun. „Spune” tradiția că dacă nu râzi – măcar să zâmbești! -, dacă nu ești vesel de Sfântul Ioan, vei fi trist tot anul din cauza necazurilor care nu te vor ocoli. Tot potrivit tradiției, de Sfântul Ioan nu se bea vin roșu, pentru că vinul roșu amintește de martirajul Sfântului Ioan.

Aveți grijă să nu tăiați nimic cu cuțitul de Sfântul Ioan și să folosiți numai mâinile pentru a rupe alimentele. Nu spălați, nu coaseți, nu măturați, pentru că aceste îndeletniciri, spun tradițiile populare, tulbură odihna celor dragi care nu mai sunt printre noi…

• „Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan” – ortodoxia.me
• „Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Isus Hristos. Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos” – ortodoxia.me
• 472.000 de români poartă numele Ioan, urmat de Ion – 365.112 și Ionuț – 351.832
• 385.023 de femei din România se numesc Ioana, pe locul 2 fiind cele 146.317 cdoamne și domnișoare are poartă numele Ionela (date conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne)