UE își revizuiește prioritățile în echipamentele militare. Războiul din Ucraina oferă lecții forțelor blocului comunitar

Săptămâna aceasta, miniștrii apărării din UE au aprobat o revizuire a priorităților în materie de dezvoltare a capacităților (CDP) pentru a reflecta nevoile forțelor armate ale blocului comunitar, în special prin prisma lecțiilor învățate din războiul Rusiei din Ucraina.

„De ce avem nevoie și nu avem”

Prioritățile de dezvoltare a capacităților aprobate de miniștrii UE reuniți în cadrul Comitetului director al Agenției Europene de Apărare (EDA) reprezintă o nouă versiune a unui document publicat deja în 2018. Acest document, care va servi drept orientare pentru toate inițiativele de apărare ale UE, ar trebui să ofere statelor membre o direcție comună pentru a-și adapta activitățile de apărare și pentru a identifica echipamentele care trebuie achiziționate, dezvoltate sau studiate pentru a umple eventualele lacune.

Prioritățile de dezvoltare a capacităților vizează să determine „de ce avem nevoie și ce nu avem, unde sunt lacunele și unde ar trebui să investim”, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației UE, înaintea reuniunii de marți. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de mai multe investiții în aceste domenii, a adăugat el.

Din 2018, mediul de securitate pentru europeni s-a schimbat considerabil: războiul a izbucnit în Ucraina, războaiele dintre Azerbaidjan și Armenia au zguduit Caucazul, tulburările au mocnit în Balcanii de Vest, operațiunile europene au fost contestate de lovituri de stat în Sahel. În același timp, UE a elaborat prima sa strategie de securitate, busola strategică (Strategic Compass).

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Prioritățile nou adoptate reflectă, de asemenea, obiectivele busolei strategice a UE și realitățile militare observate în Ucraina, inclusiv cerințele de înaltă intensitate (cererea de echipamente militare)”, a precizat agenția într-un comunicat de presă.

Cele 22 de priorități

Potrivit raportului, cele 22 de priorități identificate includ 14 priorități din cinci domenii militare și opt priorități legate de capacitățile strategice, care sunt esențiale pentru dezvoltarea noii capacități de desfășurare rapidă a UE, scrie Euractiv.

Pentru a-și îmbunătăți capacitățile pe teren, statele membre ale UE trebuie să își întăreaască capacitățile de luptă terestră (în special tancurile) și armele de precizie terestre, prin „consolidarea” stocurilor de muniție de calibru mare, a sistemelor antitanc avansate și a capacității de a rezista la amenințări cibernetice. Agenția enumeră mai multe priorități pentru apărarea antiaeriană și antirachetă integrată, care „înglobează toate capacitățile de suprafață care se confruntă cu o amenințare aeriană”.

Prioritatea este de a „moderniza” sistemele actuale de apărare aeriană și de a „dezvolta” sisteme de nouă generație cu avertizare timpurie din spațiu și tactici împotriva sistemelor aeriene fără pilot (drone). Ideea de a include capacități de comandă și informare aeropurtate este, de asemenea, pe ordinea de zi. „Întregul spectru” al apărării cibernetice este, de asemenea, în vizorul EDA, inclusiv desfășurarea de operațiuni.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Protecția infrastructurilor critice

De asemenea, programul EDA pune un mare accent pe o logistică flexibilă, inclusiv pe stocuri partajate și depozite comune pentru a face față condițiilor meteorologice extreme, pe securitatea energetică, pe sprijinul medical și pe apărare împotriva atacurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Protecția infrastructurilor critice a devenit, de asemenea, o prioritate absolută, în urma incidentelor în care au fost afectate gazoductele Nord Stream și cablurile submarine din Marea Baltică. Mobilitatea militară, și anume capacitatea de a deplasa eficient trupe și echipamente pe continent, este un alt punct important de pe ordinea de zi.

În plus, în ceea ce privește războiul subacvatic și războiul pe fundul mării, este necesar să se dispună de resurse de protecție subacvatică, de capacități antisubmarin cu vehicule submersibile autonome și de sisteme de supraveghere, potrivit programului. Aceste elemente contribuie, de asemenea, la protecția infrastructurilor critice.

Adaptarea la război

Prin aceste noi priorități, EDA își propune să țină cont de realitățile de pe teren în urma războiului din Ucraina. Lista ia în considerare practicile și echipamentele utilizate pe scară largă în războiul din această țară, unde mijloacele convenționale și noile tehnologii sunt folosite în paralel, cu utilizarea dronelor, de exemplu.

Războiul a arătat, de asemenea, necesitatea de a crește capacitățile de apărare aeriană și de a proteja mai bine infrastructurile critice, un alt factor luat în considerare de EDA. „Contextul ucrainean a scos în evidență importanța unei apărări aeriene și antirachetă integrate și pe mai multe niveluri, precum și a unei reechilibrări adecvate între dimensiunile calitative și cantitative în multe domenii de capabilități”, inclusiv cel terestru, maritim, cibernetic și logistic, a precizat agenția.

Implementare dificilă

Lista este în mare parte similară cu cea din raportul din 2018, care a enumerat doar 11 priorități, concentrându-se pe comandă și control, domeniile informațional și cibernetic, capacitățile terestre și logistica dar și domeniul aerian. Cu toate acestea, la cinci ani de la publicarea acestei prime liste, majoritatea echipamentelor, cum ar fi echipamentele cibernetice, ajutorul medical și echipamentele convenționale aeriene și terestre, rămân deficitare.

Pe de altă parte, capacitățile mai tehnologice, cum ar fi schimbul de informații din spațiu, observarea Pământului, navigația, cunoașterea situației și comunicarea prin satelit, nu se mai regăsesc pe listă. La fel ca și serviciile de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) și alte capacități similare pentru evaluarea superiorității informaționale.

Deși statele membre sunt încurajate să urmeze orientările identificate în cooperare cu forțele lor armate, acest lucru nu este întotdeauna fezabil în practică. În plus, achiziționarea de arme durează mult timp. De asemenea, trebuie remarcat faptul că UE poate defini orientări în materie de apărare, dar nu poate obliga statele membre să le pună în aplicare.

„A sosit momentul să traducem aceste priorități în proiecte concrete de cooperare în domeniul apărării pentru a ne asigura că forțele armate ale Europei sunt mai rezistente, mai flexibile și mai robuste, pregătite să facă față amenințărilor actuale și viitoare”, a adăugat Borrell. Cele 22 de priorități prezentate trebuie să conducă la „proiecte concrete”, a subliniat EDA în comunicatul său de presă.