Congresul PPE la București. Anunț major al președintelui Parlamentului European despre România în Schengen cu drepturi depline. „Aveți cuvântul meu”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, că, până la sfârșitul anului, va exista o decizie privind intrarea României cu drepturi depline în spațiul Schengen.

„În prima jumătate a anului, nu se va întâmpla mare lucru, în afară de aeroporturi, dar se negociază şi, în a doua jumătate a anului, după alegerile europarlamentare. (…) Sunt convins că, până la sfârşitul anului, vom avea o decizie privind intrarea României şi cu graniţele terestre în spaţiul Schengen”, a declarat Kelemen Hunor, scrie Agerpres.

Liderul UDMR a apreciat că „nu se mai poate accepta acest balet politic, unii permanent inventează pretexte şi scuze ieftine să mai amânăm integrarea României în spaţiul Schengen”.

„România, de foarte mulţi ani, este îndreptăţită să intre în spaţiul Schengen cu drepturi depline. Sunt convins că, până la sfârşitul anului, şi terestru vom intra, şi graniţele terestre vor intra, dar acest lucru înseamnă că preşedintele, premierul, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul de Interne în fiecare zi trebuie să negocieze, în primul rând, cu Austria, dar şi cu Olanda, fiindcă că suntem la pachet cu Bulgaria.

Dar, nu se poate accepta acest balet politic, unii permanent inventează pretexte şi scuze ieftine să mai amânăm integrarea României în spaţiul Schengen. Asta aduce pagube, daune imediate, fiindcă oamenii sunt înfuriaţi”, a spus el.

Vladimir Putin a deschis un nou front, foarte periculos, în interiorul Uniunii Europene, a avertizat eurodeputatul român Eugen Tomac, membru al Partidului Popular European (PPE).

”Acest front este extrem de periculos, pentru că el nu vine să pună nimic în loc, ci doar critică pe un ton agresiv, dezinformează, împrăştie ură şi, evident, foloseşte crizele sociale suprapuse prin care trece Europa, după mai multe probleme cu care ne-am confruntat – de la pandemie la criză energetică şi criză de război, încercând să deturneze sensul democraţiei.

Eu sunt convins că riscul este mare, dar nu văd o victorie a extremiştilor, ci doar un semnal de îngrijorare pentru toate societăţile democratice”, a declarat preşedintele PMP pentru Agerpres.

În cadrul declarației susținute după ședința Grupului PPE din Parlamentul European, Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, a subliniat rolul primarilor din Europa în împiedicarea preluării administrațiilor locale de către politicienii extremiști.

”Extremismul este forţa politică care poate pune în pericol viitorul Europei, viitorul democratic al Europei. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ţine extremismul la uşă şi nu în interiorul procesului democratic fundamental.

Primarii din Europa au demonstrat că pot ţine extremismul deoparte. Nu veţi găsi, decât cu rare excepţii, primari sau preşedinţi de consilii judeţenne cu orientări extremiste.

Primarii sunt cheia unui viitor democratic al Europei, iar PPE a înţeles acest lucru şi a stabilit ca prioritate colaborarea dintre nivelul local, naţional şi european.

Toată politica, până la urmă e la nivelul local. Primul contact direct al cetăţeanului european este cu administraţia locală şi de aceea PPE susţine atât de mult şi de puternic această relaţie directă cu cetăţeanul. Până la urmă, de acolo vine viitorul, de la votul dat de către cetăţean”, a declarat Emil Boc.

Președintele PPE, Manfred Weber, a declarat că îl vede pe liderul PNL Nicolae Ciucă ca pe „un foarte bun prieten”, cu „abilități de a conduce PNL într-o modalitate putermică”, dovedind că „poate realiza dezvoltarea economică a României într-o manieră incredibilă”.

Manfred Weber a fost întrebat dacă Nicolae Ciucă poate fi viitorul președinte al României și cum vede el acest lucru.

„Eu îl văd pe Nicolae ca un foarte bun prieten şi observ abilităţile sale în a conduce PNL, într-o modalitate puternică. Deci îi mulţumesc pentru acest lucru. De asemenea, conexiunile sale puternice la nivel european, în perioada cât a fost prim-ministru, a dovedit că poate realiza dezvoltarea economică a României într-o manieră incredibilă. Deci efectele stilului său de a conduce pot fi resimţite de către cetăţenii din România şi acest lucru este forte. Prin urmare, felicitări. Restul (alianţa între PNL şi PSD – n.r.) rămâne să fie discutat de către prietenii noştri români, după alegerile europarlamentare”, spus Weber, într-o conferință de presă comună, scrie News.ro.

„Îţi mulţumesc Manfred pentru votul de încredere, însă cei care decid sunt cetăţenii români, deci să îi lăsăm să voteze şi vom vedea”, a răspuns Nicolae Ciucă, în cadrul conferinței.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că, în cadrul discuției cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola (care participă la Congresul PPE de la București), a abordat strategia pentru următoarele alegeri parlamentare.

„M-am revăzut astăzi la București cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, care participă la congresul PPE. Ideea principală a discuției a fost strategia pentru următoarele alegeri europarlamentare. Ca populari europeni, credem că aceasta va fi cea mai bună evaluare a modului în care instituțiile europene abordează problemele curente”, a scris Ciucă pe contul Facebook.

În opinia lui Ciucă, discursul anti-european, politicienii și formațiunile extremist trebuie ținute departe prin păstrarea „într-o poziție fruntașă a forțelor pro-europene”.

„În ultimii ani, în Europa a crescut un val de politicieni și formațiuni extremiste, cu un discurs anti-european. Miza alegerilor din iunie este păstrarea într-o poziție fruntașă a forțelor pro-europene. Doar așa, noul Parlament European și viitoarea Comisie pot continuă să ia măsuri bazate pe valorile pe care este construită UE”, a spus liderul PNL.

„Am discutat și despre fenomenul îngrijorător al răspândirii dezinformărilor și manipulărilor pe rețelele sociale. Concluzia noastră este că le putem combate arătând cetățenilor beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și soluțiile pentru depășirea provocărilor economice din prezent”, a mai precizat Ciucă.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care participă la Congresul PPE la București, a declarat că „spațiul Schengen nu va fi complet până când nu va intra și România în acest spațiu”.

„În decembrie 2022 am fost în Bucureşti, cu câteva zile înainte de a fi luată decizia de a nu accepta România şi Bulgaria, şi îmi aduc aminte că v-am văzut şi că v-am spus că, în timpul mandatului meu, ca preşedintă a Parlamentului European, vom putea să vedem şi România în Schengen.

Astăzi, sunt angajată 100% pe această cale. O decizie foarte importantă va fi luată la sfârşitul acestei luni, pe 31 martie”, a declarat Metsola, scrie Agerpres. „Aveţi cuvântul meu că voi susţine integrarea României în spaţiul Schengen”, a spus președintele PE.

Anterior, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că documentul final al Congresului PPE va conține și o solicitare ca țara noastră să devină membru cu drepturi depline în Schengen, și cu frontiera terestră.

Șefa executivului european s-a întîlnit, miercuri dimineață, și cu premierul Marcel Ciolacu. Potrivit acestuia, discuțiile cu președintele Comisiei Europene s-au axat pe prioritățile UE ale României, aderarea cu drepturi depline la spațiul Schengen și implentarea PNRR.

Ursula von der Leyen și Marcel Ciolacu cu vorbit și despre amenințările din partea Rusiei, pericolul extremismului și necesitatea unei zone stabile în România și la nivelul UE.

„Am discutat în această dimineață cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre prioritățile europene ale României, aderarea completă la spațiul Schengen și implementarea PNRR. Am vorbit despre amenințările reprezentate de Federația Rusă, pericolul extremismului și nevoia de stabilitate la nivelul României și Uniunii Europene”, a scris Ciolacu pe contul Facebook.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost primită, miercuri dimineață, de șeful statului român, Klaus Iohannis, în marja Congresului PPE care a început la București.

Pe agenda președintelui se află și o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola și cu premierii Lituaniei, Irlandei, Republicii Croația, Serbiei.

Klaus Iohannis îi va primi și pe președintele Confederației Elvețiene, Viola Amherd, pe președintele Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU) Friedrich Merz, și pe ministrul leton de Externe, Krisjanis Karins.