Cum va arăta economia României în 2024? Prețuri în creștere, pensii și salarii mai mari

Odată cu 1 ianuarie 2024 intră în vigoare majoritatea măsurilor fiscale introdusă prin Legea 296/2023 prin care Guvernul a introdus o serie de noi taxe pentru microîntreprinderi, dar și marile afaceri, mare parte din aceste taxe urmând să se vadă în noi scumpiri. Deși principalele predicții merg pe o dublare a creșterii economice, într-un an electoral, cu patru rânduri de alegeri, există riscul unor amplificării cheltuielilor publice și unor noi probleme bugetare.

Creșterea economică își revine în 2024

La începutul lunii noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat prognoza sa de toamnă, cea mai importantă a anului, pa baza căreia este elaborat bugetul pe anul 2024, reducând estimarea creșterii economice de la 2,8% la doar 2% din PIB. Pe de altă parte, pentru anul 2024 a fost anticipată o accelerare a avansului PIB de 3,4%.

În termeni nominali, asta înseamnă că în 2023, România va avea un PIB de de 1.583 miliarde lei, urmând ca în anul următor acesta să ajungă la 1.733,8 miliarde lei. Pentru anii următori creșterea economică a țării noastre va ajunge la peste 4%, urmând ca din 2026, PIB-ul României să depășească pragul de 2.000 de miliarde lei.

Estimările privind creșterea economică a României pentru anul 2023 din partea Comisiei de Prognoză este sub predicția FMI din luna octombrie, însă puțin peste estimările Fondului pentru anii următori. Astfel, în estimările FMI creșterea economică a țării noastre nu atinge pragul de 4%, însă, la fel cum arată și o analiză a celor de la The Economist, România este așteptată să aibă, alături de Polonia, cea mai mare și cea mai rapidă creștere economică în următorii ani.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Unii economiști au îndemnat însă să privim cu rezervă aceste estimări, subliniind că o mare parte a acestei creșteri economice este susținută din împrumuturi – de unde și deficitul ridicat pe care-l are România în acești ani, dar și din infuzia masivă de fonduri europene, fonduri care nu întotdeauna se traduc în investiții și o creștere solidă a economiei.

Datele Comisie Europene la finalul lunii octombrie arătau că țara noastră a accesat anul acesta fonduri europene de 8,2 miliarde euro, și a contribuit la bugetul european cu doar 2 miliarde. Acest plus de 6 miliarde euro este echivalent cu 2% din PIB. În anul anterior, impactul fondurilor europene a fost și mai pronunțat, din creșterea economică de 4,7%, fondurile europene au avut un impact de 2,52%, altfel spus, mai mult de jumătate din creșterea economică s-a datorat fondurilor europene.

Alte două aspecte importante în datele prezentate de către Comisia de Prognoză vizează evoluția cursului de schimb leu-euro, dar și evoluția inflației în următoarea perioadă. În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, CNSP estimează o depreciere în ritm lent a monedei naționale în raport cu euro. Astfel, pentru finalul acestui an este estimat un curs de schimb leu/euro de 4,95 lei/euro, pentru ca la finele anului 2024 cotația să ajungă la 5 lei/euro și apoi la 5,06 lei/euro la finele anului 2025.

Creșterea prețurilor se va domoli

În ceea ce privește rata inflației, Comisia de Prognoză estima în 13 noiembrie o creștere a prețurilor în medie de 7,4% la finalul anului, puțin sub estimarea BNR care mergea pe o rată de 7,5%, și un procent de 4,7% pentru finalul anului 2024, de data asta puțin peste estimarea BNR, care vedea un procent de 4,4% în prognoza din noiembrie.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

O lună mai târziu însă, în 13 decembrie, datele INS au venit cu o adevărată surpriză. Pentru prima oară în ultimii trei ani, scumpirile s-au oprit, prețurile scăzând ușor cu 0.01% în luna noiembrie, rezultând o rată de inflație de doar 6,7%, mult sub prognozele tuturor analiștilor. Scăderea a fost una importantă în condițiile în care în luna octombrie inflația fusese calculată la 8,1%, în scădere de la 8,8% în septembrie.

Comparativ cu statele din zona euro, inflația în România a rămas totuși aproape de trei ori mai mare, în condițiile în care în aceste state inflația medie în luna noiembrie nu a fost decât de 2,4%.

Rămâne de văzut dacă începutul anului 2024 va continua pe această linie, majoritatea analiștilor din piață menținându-și însă predicțiile că inflația va ajunge sub 5% spre finalul anului. E posibil ca totuși începutul de an să aducă o ușoară scumpire a prețurilor în condițiile în care de la întâi ianuarie intră în vigoare măsurile fiscale adoptate de Guvern în octombrie.

Printre cele mai importante vizează majorarea taxelor pentru microîntreprinderi și o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile ce au o cifră de afaceri anuală de peste 50 milioane euro, inclusiv bănci. În special aici, dar și în alte sectoare, o mare parte din aceste taxe se vor răsfrânge în prețuri, așa cum au punctat atât economiștii dar și BNR.

De menționat că pe lângă aceste impozite, începutul de an va aduce o altă serie de scumpiri din majorarea TVA-ului. Astfel, de la începutul anului cota TVA crește de la 9 la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și alimente cu zahăr adăugat; de la 5 la 9% pentru alimentele eco, tradiționale; pentru livrarea de locuințe cu suprafață de până în 120 mp și preț de 600.000 lei; pentru livrarea de panouri fotovoltaice și pentru biletele la evenimente sportive sau culturale. Noi accize sunt adăugate și pentru băuturile carbogazoase cu zahăr adăugat.

Cresc pensiile și salariile

Odată cu aceste scumpiri, începutul de an va aduce și o serie de majorări, atât a salariilor, dar și a pensiilor. La finalul lunii decembrie, la elaborarea proiectului de buget, Guvernul a încercat să convingă sindicatele să accepte o majorare generală a salariilor în sectorul bugetar de 5%, cu excepția profesorilor care ar urma să primească 13% (la care să se adauge 7% până la procentul de 20% stabilit în urma grevei din vara anului 2023).

Lunile noiembrie și decembrie au adus o serie de proteste în administrația locală și centrală, și în general sindicaliștii s-au arătat nemulțumiți de procentul de 5% propus de către Guvern. Rămâne de văzut cum va reuși Guvernul Ciolacu să navigheze aceste tensiuni sociale, mai ales că acestea vin înaintea importantului an electoral 2024. Tocmai din această cauză începutul de an ar putea aduce noi tensiuni sociale, dar și un Executiv dispus să cedeze și să vină cu noi cheltuieli publice înaintea celor patru rânduri de alegeri. Până la urme toate aceste proteste au fost grăbite de incapacitatea Guvernului de a veni la timp cu Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, ce ar urma să fie gata acum la finalul lunii martie.

Nu în ultimul rând, anul 2024 ar putea aduce o nouă majorare a salariului minim pe economie. În discuțiile cu sindicatele, Executivul a propus în decembrie o majorare a acestuia la 3.700 lei începând cu luna iulie, în timp ce sindicatele au propus o majorare până la 3.800 lei. După ce salariul minim a fost majorat la 3.300 lei de la 1 octombrie, patronatele au cerut ca majorarea de până la 3.700 lei să se facă treptat, până la finalul anului 2024. De altfel, în prognoza de toamnă a CNSP salariul mediu net este așteptat să ajungă la circa 950 de euro.

De la începutul anului 2024 și pensiile vor fi majorate, la început cu rata inflației – 13%, urmând ca o nouă majorare să se producă în luna septembrie, atunci când autoritățile au promis că pensiile vor crește în medie cu 40%. Rămâne de văzut în ce măsură Executivul se va ține de această promisiune, inclusă în noua lege a pensiilor adoptată la finalul lui 2023, în condițiile în care efortul bugetar, în special pe anul 2025, va fi unul uriaș.

Cei mai mulți analiști au ridicat semne de întrebare asupra sustenabilității unei astfel de majorări, ce ar necesita circa 50 de miliarde doar în 2025. Chiar și cu noile taxe introduse în noiembrie 2023-ianuarie 2024 bugetul nu pare a putea susține un astfel de efort, iar FMI a sugerat că sunt necesare noi impozite, până la 25 din PIB, pentru anul următor. Prognoza CNSP din toamnă nu include costurile pe termen scurt a reformei pensiilor. De altfel, în proiecțiile bugetare de la finalul lunii decembrie, Guvernul pare să fi renunțat complet la ideea de a ajunge la un deficit de 3% în următorii ani, mergând pe un deficit de peste 5% din PIB în 2024 și peste 4% în anii următori. Pentru 2024, în termeni nominali, deficitul prognozat este de circa 86 miliarde lei, asta în condițiile în care doar dobânzile pe datoria guvernamentală au ajuns la 2% din PIB.

„Previziunile FMI / Comisia Europeană privind creșterea economică pe 2023 duceau către 4,2-4,6%. Pe 2024 erau pe la 3,5%. Anul acesta optimist atingem 2,2-2,4%. Jumătate din cât am prognozat. Toate au fost date peste cap în 2023. Prin martie aveam deja primele găuri în buget.

Economia privată încetinește serios. Mai ales industria. Cei care au făcut bugetul cu picioarele pe 2023 sunt tot acolo. Fac bugetul și îl vor face mulți de acum înainte fix la fel. Cum li se cere. Iar ministrul finanțelor îl va aviza fără obiecțiuni. În plus, să pornești din start cu un deficit de 5% este o altă dovadă clară de iresponsabilitate. Mai ales în an electoral. Va fi peste această țintă. Fix cum s-a întâmplat în acest an”, arată, într-o postare pe pagina sa de Facebook, economistul Cristian Păun.

Una din principalele necunoscute pentru anul viitor va fi tocmai capacitatea Guvernului de a menține cheltuielile publice la un nivel stabil în condițiile unui an electoral când deja s-a angajat la aceste măriri importante. La fel, un alt factor de risc va fi măsura în care Executivul își va putea respecta promisiunea de a nu introduce noi taxe anul viitor, dar și măsura în care economia va putea suporta taxele impuse deja, mai ales că nu există șansele vreunei reforme în administrație de reducere a cheltuielilor publice. În acest aspect, chiar scăderea inflației în anul următor ar putea avea un efect negativ în ceea ce privește veniturile bugetare, mai ales dacă inflația va fi sub rata estimată.

„Titlurile Fidelis au o rată a dobânzii de 6%-7%, în condițiile în care inflația estimată se va situa anii următori la 4,6%, apoi la 3,4%. Cu alte cuvinte, abia de acum încolo se strică treaba. Guvernul va trebui să plătească o dobândă real-pozitivă, ceea ce înseamnă că simpla creștere nominală a veniturilor bugetare în pas cu inflația va fi mai mică decât costul datoriei. În aceste condiții este probabil ca ponderea datoriei publice în PIB să crească iar cheltuielile cu dobânzile să asfixieze cheltuielile pentru educație, pentru sănătate etc..”, arată, într-o postare pe pagina sa de Facebook, economistul Bogdan Glăvan. De altfel, și de pe piețele internaționale statul se împrumută la dobânzi peste rata inflației.

Nu în ultimul rând, este de așteptat ca presiunile pe piața muncii, acolo unde lipsa forței de muncă calificată avantajează angajații să ducă la creșteri salariale și în sectorul privat. Un studiu Bestjobs, realizat la mijlocul lunii decembrie, arăta că în anul 2023, 8 din 10 angajatori măriseră salariile angajaților, cu 60% dintre companii precizând că vor face același lucru și în anul 2024. În ceea ce privește măsurile fiscale, 43% dintre companii au precizat că iau în calcul o creștere a prețurilor pentru clienți, doar 5% precizând că iau în calcul restructurări de personal.