Două luni de criză politică. Cine sunt politicienii care au amânat soluționarea ei și cu cât

Criza politică a început în urmă cu exact două luni, pe 2 septembrie 2021. În pofida crizei sanitare și a celei energetice, o serie de politicieni au contribuit în mod deliberat la prelungirea perioadei de instabilitate politică.

În pofida declarațiilor lor publice de îngrijorare față de lipsa unui guvern cu puteri depline, nu au ezitat să tergiverseze găsirea unor soluții, acest lucru putând fi cuantificabil în zile.

În această categorie se regăsesc de-a valma partide de guvernământ și din opoziție, premieri demiși sau desemnați, precum și însuși președintele României, Klaus Iohannis. În acest timp, pandemia a făcut în România încă 16.000 de victime.

Trei săptămâni întârziere din cauza PNL și PSD

Criza politică a început pe 2 septembrie când ministrul Justiției Stelian Ion a fost demis de către premierul Florin Cîțu. În consecință, a doua zi, USR a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului din care încă făceau parte, împreună cu cei de la AUR.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Textul moțiunii a fost înregistrat la Parlament în seara zilei de 3 septembrie. Potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, moțiunea trebuie prezentată în plen în termen de 5 zile de la depunere, iar Constituția stipulează că, după citirea în plen, nu trebuie să treacă mai mult de 3 zile pentru vot asupra moțiunii. Astfel moțiunea USR-AUR ar fi trebuit supusă votului pe 11 septembrie.

Moțiunea nu a mai fost deloc votată întrucât PNL a atacat la Curtea Constituțională legalitatea ei pe motiv că unele semnături erau în format electronic. În Birourile Permanente ale celor două Camere, reprezentanții PNL și PSD au refuzat sistematic să pună moțiunea pe ordinea de zi în pofida termenelor legale și constituționale, așteptând decizia CCR.

Deși ulterior a stabilit că blocarea moțiunii a fost o încălcare grosolană a Constituției, Curtea Constituțională a contribuit și ea la prelungirea crizei întrucât termenul de soluționare a fost fixat abia pe 28 septembrie, la trei zile după Congresul PNL în care aripa Cîțu s-a impus în fața taberei Orban.

PSD a contribuit din plen la susținerea demersului  anticonstituțional al PNL, fie pentru a nu da ocazia AUR să devină liderul de facto al opoziției, fie pentru ca guvernul Cîțu să mai apuce să dea bani primăriilor conduse de social-democrați la rectificarea bugetară, ceea ce s-a și întîmplat.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Astfel, în loc ca discuțiile pentru formarea unui nou guvern să înceapă pe 11 septembrie, negocierile au devenit posibile abia pe 5 octombrie, data la care guvernul lui Florin Cîțu a fost demis, dar în urma unei moțiuni depuse de către PSD. O întârziere de trei săptămâni pentru care responsabilitatea directă aparține aripii Cîțu din PNL și social-democraților, iar indirect și Curții Constituționale care nu s-a grăbit să tranșeze subiectul primei moțiuni de cenzură înainte ca disputele interne din rândul liberalilor să se rezolve la Congres.

Nouă zile irosite din cauza președintelui Iohannis și a USR

Un alt mare vinovat pentru prelungirea instabilității în plin dezastru sanitar este președintele Klaus Iohannis. Imediat după succcesul moțiunii de cenzură, președintele a deplâns soarta lui Florin Cîțu, dar a convocat partidele la consultări abia după 6 zile, estimând că partidele vor avea timp să vină cu soluții pregătite.

„Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature și să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămâna viitoare. Acum se cere maturitate și responsabilitate”, spunea Klaus Iohannis în declarația din 5 octombrie.

Cele șase zile au fost irosite degeaba întrucât „abordările mature” ale partidelor au lipsit cu totul: PSD și AUR au cerut guvern tehnocrat care să pregătească alegeri anticipate, USR și UDMR au venit cu propuneri de premieri proprii, deși au pondere foarte redusă în Parlament, iar liberalii nu au propus nimic.

Așa că și președintele a venit cu o „abordare matură” și l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze guvernul profitând de faptul că cei de la USR comiseseră imprudența să vină cu un candidat propriu la consultări. Neseriozitatea desemnării făcute de către președinte a fost evidentă până și  prin faptul că, atunci când a făcut anunțul, nici măcar nu l-a invitat pe Cioloș să-i fie alături, așa cum este cutuma la Cotroceni.

În mod surprinzător, președintele USR a dus farsa desemnării sale până la capăt. Încă din primele zile, devenise evident că liberalii nu sunt dispuși să intre într-un guvern condus de un premier USR, iar liderii PSD și UDMR îl sfătuiau de Cioloș să nu se facă de râs și să-și depună mandatul înainte de votul de învestire din Parlament. Cioloș a ignorat toate aceste declarații și a trimis la Parlament lista unui guvern alcătuit exclusiv din miniștri USR, sperând într-un fel de susținere miracol, inclusiv din partea PSD.

Astfel că pe 20 octombrie, în plenul reunit al Parlamentului guvernul propus de Cioloș a obținut doar 88 de voturi, cele mai puține din istoria voturilor de învestire date de Legislativ în ultimii 30 de ani. După ce guvernul Cioloș nu a primit votul de încredere în Parlament, președintele Iohannis nu și-a ascuns satisfacția față de umilința suferită de USR. „Zilele trecute au arătat care au fost crizatorii. Cei care, în loc să facă reforme, au produs crize”, spunea președintele pe 22 octombrie.

Pentru ca președintele să arate românilor cu degetul pe „crizatori” s-au mai pierdut încă 9 zile, în intervalul 11-20 octombrie. Principalul vinovat este Klaus Iohannis care a propus un premier despre care știa că nu are șanse și pe care oricum nu și-l dorea, iar în subsidiar USR care s-a încăpățânat să piardă timp în negocieri care nu aveau nicio finalitate. În cele nouă zile nu sunt socotite cele șase zile scurse dintre demiterea lui Florin Cîțu și convocarea partidelor la consultări.

„Flexibilizarea mandatului” nu a mai avut loc

Pe 21 octombrie, Klaus Iohannis a făcut finalmente o propunere serioasă pentru postul de prim-ministru, anume pe Nicolae Ciucă. Însă liberalii s-au cramponat de ideea obținerii sprijinului parlamentar pentru un guvern minoritar PNL-UDMR. Varianta nu  i-a convins nici pe cei de la USR, nici pe social-democrați astfel că opoziția celor două formațiuni l-a determinat pe Ciucă să-și depună mandatul luni seara. Timpul câștigat prin evitarea votului, previzibil negativ, din Parlament reprezintă doar două zile.

Deși în timpul cât Nicolae Ciucă a căutat sprijin pentru guvernul minoritar liberalii au vorbit despre „flexibilizarea  mandatului” de negociere acordat de către conducerea partidului, aceasta nu a avut loc astfel că Ciucă și-a depus mandatul. Acum PNL urmează să decidă cu cine vrea să facă guvernul – USR sau PSD – și apoi să vină cu o propunere la consultările de la Cotroceni, a treia rundă de la începerea crizei.

16.000 de vieți pierdute în numai două luni

Pe 2 septembrie, când a început criza politică, erau anunțate 1.470 de cazuri noi de Covid-19 și 26 de decese. După două luni în care decidenții politici au plâns de mila românilor, dar au amânat neconstituțional o moțiune de cenzură, au făcut propuneri neserioase de premier și s-au ținut de negocieri sortite eșecului de la bun început, numărul infectărilor, numărul infectărilor a ajuns pe 2 noiembrie la 11.073 de cazuri noi (cu zile în care s-a trecut de 15.000) și la un record al deceselor în numai 24 de ore de 591.

Singura măsură serioasă de zăgăzuire a epidemiei, proiectul de lege prin care ar urma să fie reglementată folosirea certificatului verde, a fost respinsă în Senat și abia acum urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.

În cele două luni scurse, numărul victimelor făcute de Covid-19 în România a crescut de la 34.617 la 48.664. Astfel, dintre morții din cei doi ani de pandemie, mai bine de un sfert și-au pierdut viața în ultimele două luni.