Sport

Editorial Cornel Dinu. CFR Cluj cu Steaua sârbilor. Rapid cu Steaua lui Becali. Dinamo… vai de steaua lui!

Cornel Dinu comentează momentul în care se află CFR Cluj, Rapid și Dinamo după primele 5 etape de campionat.
17.08.2021 | 11:29
Editorial Cornel Dinu. CFR Cluj cu Steaua sârbilor. Rapid cu Steaua lui Becali. Dinamo... vai de steaua lui!
Editorial Cornel Dinu. CFR Cluj cu Steaua sârbilor. Rapid cu Steaua lui Becali. Dinamo... vai de steaua lui! Foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

S-au disputat cinci etape, se pot trage câteva concluzii. …Uitând, desigur, că suntem din ce în ce mai departe cu elitistele noastre echipe îndoielnice de adevăratele competiții europene.

A mai rămas doar CFR Cluj să se „bată” cu apriga Crvena Zvezda, Steaua Roșie din Belgrad a fraților noștri sârbi. …Care ne-au uitat prin iertare creștină că am sprijinit forțele Iadului care i-au bombardat întru destrămare în 1998…

Vom vedea prin cele două meciuri pe unde mai suntem și în Balcania. Permițându-mi să-l parafrazez fotbalistic pe amicul Emir Kusturica… am avut câteva „meciuri” cu el… tur-retur…

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. CFR Cluj cu Steaua sârbilor. Rapid cu Steaua lui Gigi Becali. Dinamo cu… nimic, vai de steaua lui!

În fotbal am fost flori căutate ale Europei. În prezent, doar ei, sârbii, mai au mai „pontat”, vreo doi ani în Champions League, iar viitorul tot pentru ei ar mai fi… Chiar dacă Crvena Zvezda a fost eliminată de curând de „armata” de „șerifi” străini de la Sheriff Tiraspol. Armată, teritoriu și club susținute toate cu banii de la Moscova…

Pentru noi rămân doar speranțe că ne vom mai reveni vreodată, ca în versurile răscolitoare ale lui Radu Gyr:
„Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
Nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunțările la vis”…

ADVERTISEMENT

…Care ne-au demonstrat că pot prinde viață prin sacrificiul revenirii arătat de Rapid. „Rapidulețul” lui Guță Băieșu, Ștefan Bănică seniorul, Colea Răutu, „Moțu’” Pittiș, Gigi Dinică, Nicu Constantin, Puiu Călinescu și atâția alți oameni cu har și drag de „farmecul vieții”…

Creat de cominterniști, distrus de comuniști, falimentat de capitaliști după 1990… Învingător al „fecesebecaliuței” FCSB în lupta inegală ca posibilă valoare a îmbogățiților fraudulos după 1993, începând cu frații Păunescu…

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Giuleștenii s-au luptat în spiritul apărării conduse de bietul Dan Coe, pe tot terenul

Giuleștenii s-au luptat în spiritul apărării conduse de bietul Dan Coe, pe tot terenul, ca în acea echipă care a luat titlul în 1967. Atunci avea și farmecul inventiv al atacului cu Puiu Ionescu și Nichi Dumitriu vârfuri, salahorii Bebe Năsturescu și Teo Codreanu pe benzi și mijlocașii creatori în „dute-vino” Constantinii Jamaischi și Dinu…

Și tot a înviere fotbalistică a fost și luarea cu asalt și stăpânirea tribunelor de zeci de mii de suporteri rapidiști, care au creat atmosfera de vis a cântecelor și încurajărilor de altădată. Pentru mine a fost o pildă și o mare bucurie că tradiția unei echipe glorioase altădată a renăscut după atâtea lovituri primite.

ADVERTISEMENT

Și mai sper că de aici, chiar de la fotbal, prin exprimarea suporterilor și de la celelalte echipe făcătoare de istorii glorioase de izbânzi se va inspira spre normalitatea moralei creștine întreaga societate românească…

…În a-și recăpăta demnitatea comportamentală pe care tâlhari de „afară”, serviți de prea multele lor cozi de topor de la noi de-acasă, sunt pe cale să ne-o arunce în noul tomberon istoric ce se zbat să-l plămădească „globalizator”.

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Făt Frumos Rapid, Ucigă-l toaca Becali, oracolul ziaricilor și… Pavarotti!

Victoria „Rapidulețului”, cum era alintată echipa de artiști și scriitori care au înnobilat cultura, literatura română… odihnește-i, Doamne!… aduce cu pilda din basmele pe care ni le spuneau părinții, aducându-ne liniștea somnului peste genele copilăriei, mângâiate de Moș Ene… Când Făt Frumosul binelui îl răpunea în luptă cinstită, ca „Rapidulețul”, pe balaurul cu șapte capete hidoase ale răului…

Nu-i nicio referire la Gigi Becali, echipa lui sau pohtele lui ades deșarte (văd că și-a pus, în sfârșit, antrenor… spre marea bucurie, în primul rând a fanilor… că jucătorii abia de-acum ar putea avea dureri de cap…). Și el s-a născut bun, dar nevolnicia deceniilor de după 1990 i-au lăsat credința moștenită de la familia sa minunată, dar l-a făcut și să semene ades în porniri cu cel căruia, în sfințenia sa, tărâmul creștin românesc i se adresează cu „Ucigă-l toaca!”…

De aceea, doar incomensurabila ignoranță și instinctul hrăpăreț fără scrupule încurajat de lipsa regulilor și legilor de câteva decenii, vreo patru aș măsura la noi, l-a făcut pe un „oracol” al ziaricilor să sloboade pe gaura căreia el îi zice „gură” și, mai grav, să se consemneze, că asta „se vinde”, ceva înfiorător nu numai pentru mine, sunt convins…

„Suntem în democrație, face fiecare ce vrea cu banii lui. Gigi Becali vorbește pe banii lui. Fotbalul este un spectacol, e ca atunci când cânta Pavarotti. Cântă Pavarotti, te duci și cumperi bilet. Dacă îți place, îl aplauzi. Dacă nu, îl iei la înjurături, că e democrație. Așa e și aici. Ăsta e un spectacol. Te duci, te descarci înjurându-l și spurcându-l pe Gigi Becali sau, când joacă echipa bine, îl aplauzi” – Dumitru Dragomir

…Cât ne-am îndepărtat de „Majestate, aiasta nu se poate!”, cum i-a spus primul ministru Lascăr Catargiu regelui Carol I… Acum toate „se poate”, că e „democrație”… Original românească, nu?, că suntem „neam ales”… Și ne-am ales cu „succesuri” răsunătoare în toate domeniile: în viteză anormală spre distrugerea totală!

Editorial Cornel Dinu. P.S. De Dinamo ce să mai spun? Încep să se vadă limitele lotului. Una e să vrei, cu totul alta e să poți…

P:S: De Dinamo ce să mai spun? Nu mai vreau să critic (atâtea și atâtea…), nu mai vreau să laud (ce?!), nu mai vreau să fac previziuni (sumbre)…

Ce analiză „pe text” (a se citi „pe joc”) să fac? Încep să se vadă limitele lotului. Una e să vrei, cu totul alta e să poți… Mai ales când (și) fizic ești la grupa mică, iar adversarul la masterat…

„Lungă pe vârfuri” (care vârfuri?) că altfel nu are cine construi pas cu pas, cu pase. Jucătorul cu mingea este contemplat admirativ de coechipierii care ar trebui să iasă la pasă sau să se demarce pe poziții de atac. Pase laterale la nesfârșit… multe, simple, la adversar… parcă o resemnare păguboasă în „atâta pot, atâta fac”…

Neputință, tehnică, tactică și fizică. Nu mai iese sorescu și pe strada „câinilor”… Iar entuziasmul tribunei scade odată cu perpetuarea insucceselor. Acolo este marele pericol. Fanii știu de ce…

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria SPORT
A apărut noua revistă Fanatik
  • NOUL FANATIK, prima revistă de sport pe hârtie lucioasă
  • 84 pagini de emoții, la NUMAI 5 lei
A apărut noua revistă Fanatik