Dinamo – Farul a fost un meci între nevoia de putință a echipei lui Ovidiu Burcă și oportunismul valorii certe a echipei lui Gică Hagi. A câștigat, cum era de așteptat, distribuția mai bună, chiar dacă a jucat în inferioritate numerică mai mult de o jumătate de oră.
„Tărăboi ca în curtea lui Baboi”, cum spun românii, s-a făcut pentru a stabili unde să se joace Dinamo – Farul. Suntem unici și în această privință. În București s-au găsit bani, timp și… semnături să se facă stadioane noi, Arena Națională, Rapid, Steaua, Arcul de Triumf (inițial pentru „exclusivistul” rugby)…
…Numai cel mai central stadion, în cel mai… buric al capitalelor europene, cel al lui Dinamo, din șoseaua „Ștefan cel Mare”, a fost ocolit și umilit. Și este în continuare. Au fost, după 2000, niște probleme „delicate” de oarece deconturi „umflate” la ce se făcuse pe „șantierul” deschis și „uitat” deschis, nefinalizate de clubul sportiv, problema a colo a fost, nicidecum la FC Dinamo sau la Nicolae Badea, cum s-a aberat prin presă.
Care probleme, nereguli, furăciuni, spuneți-el cum credeți că e mai potrivit, au împiedicat, au întârziat semnarea „docomentelor” necesare reconstrucției vechii „Groape”. Am relatat despre aceste probleme, la fel ca în cazul escrocului Șerdean Dorin, cu mulți ani înainte să fie, în sfârșit, „săltat” pentru cercetări pe fraude mai recente, învăț fără dezvăț la el, dar n-a interesat pe nimeni să-l scuture bine când își făcea imagine și alte mendre pe spinarea lui Dinamo…
Revenind la meciul Dinamo – Farul, s-au propus tot felul de variante… hai să le spun hazlii… pentru locul de disputare a meciului și s-a ajuns, în final, tot pe miriștea rugbistică de lângă Arcul de Triumf. Casa Ovaliei „pângărită” de Sportul Rege. Nu suntem deochiați, ne place să ne chinuim. Prea puțin spus că ne scărpinăm cu mâna dreaptă în urechea stângă. Repet a nu știu câta oară, „ca la noi la nimenea”, vorba din anii ’30 a lui Virgil Economu care ne caracterizează ca un blestem ancenstral în continuare.
În prima repriză, Dinamo a părut mai bine așezată în teren decât oscilanta, în acest sezon, creație a lui Gică Hagi, Farul. Confruntarea a fost echilibrată, 2-2 la ocazii în primele 15 minute, Neluț Roșu (4’) și Amzăr (15’) vs Mazilu (2’) și Artean (5’).
La Farul, echipa nu doar considerată mai bună, ci chiar mai bună, rar am simțit combinații premeditate pe atac. „Toți Oamenii Regelui” ( ce film, ce distribuție, cu adevărat… regală!) n-au mai avut nici superioritatea în posesie de altădată. De aceea au ajuns rar în careul „câinilor”.
A fost de ajuns, totuși, ca prea risipitorul de talent prin capacitatea fizică de a se mișca pe teren în căutarea mingii, Budescu, să se întâlnească cu „coțofana” la vreo 14 metri, în minutul 33. A urmat ceea ce știe, să lovească „obectul muncii” în așa fel încât să-l „inutilizeze” pe Golubovic. Și 1-0 a fost pentru Farul la pauză.
În repriza a doua s-au schimbat așezările distribuțiilor. Ovidiu Burcă a trecut pe Dinamo într-un 4-4-2 din 3-5-2, iar Gică Hagi a întărit benzile, singurele zone de unde puteau veni pericolele pentru „câini”, formând un 5-3-2 din 4-3-3.
În minutul 63 Kiki a văzut al doilea „galben” și Dinamo a avut un om în plus mai bine de o jumătate de oră. Hagi și-a regrupat, firesc, echipa într-un 5-3-1 defensiv, „câinii” au împins liniile către poarta lui Aioani și au dominat, și-au creat ocazii oportunități de a egala – Politic (68’), Lucas (76’) și mai ales „dubla” ocazie Lucas – Costin (86’), dar de marcat, a marcat Farul, prin Vână (90’), după o fază în care chiar a avut… vână printre franjurile apărării dinamoviste și a închis meciul.
Norocul din meciurile victorioase cu Botoșani și Voluntari nu se mai repetă, a părăsit pe Dinamo, care vrea, dar nu poate. Sigur, entuziasm mare stins în amărăciune în tribune, propagandă verbală goală de conținut și fapte, de tâlhărie de piață financiară de la măreții conducători „Alba / Neagra Red & White”, pase veninoase între „administrație” și „tehnic”, numai pase între careuri pe teren – asta este cam tot ce prezintă acum fosta echipă de glorie din „Ștefan cel Mare”.
Dacă sediul societății Dinamo este acum în locașul insolvenței, prestația este în faliment… Concluziile vă aparțin, stimați cititori, fie că sunteți sau nu iubitori de „câini roșii” hingheriți de ani din ce în ce mai mulți și mai grei…